Susțineți BAStv

Dreptul la sănătate sau ce facem cu deșeurile periculoase?

În Republica Moldova oamenii nu sunt obișnuiți cu ideea că un mediu curat face parte din dreptul nostru comun la sănătate. Se ignoră sortarea deșeurilor de omenii, de agenți economici, de întreprinderi, ne mai vorbind de sortarea deșeului periculos.

Potrivit specialiștilor anul trecut, în țara noastră au fost colectate trei milioane de metri cubi de deșeuri. Două milioane dintre ele sunt aruncate de populație, restul – de întreprinderi. Majoritatea din acest volum gigantic de gunoi nu este procesat. În aceste condiții oare ce se întâmplă cu termometrele, bateriile și alte deșeuri periculoase?

Tamara Pascari, Șef Direcție CSP Hîncești

 

”Deşeurile periculoase sunt reprezentate de materiale, substanţe sau produse care provoacă poluare gravă sau riscul de daune asupra oamenilor sau animalelor. Legislația națională definește deșeurile periculoase drept orice deşeuri care prezintă una sau mai multe dintre următoarele proprietăţi: sunt explozive; oxidante; inflamabile; iritante (iritarea pielii și leziuni oculare); toxice prin aspirare; cancerigene; corozive; infecțioase; mutagene.”

 

Bateriile și acumulatorii, becurile și medicamentele sunt doar câteva dintre deșeurile periculoase care le regăsim frecvent în casele noastre. Efectele deșeurilor periculoase asupra mediului sunt foarte periculoase susține Șeful Direcției CSP Hîncești Tamara Pascari.

Aceste susbstanțe ajung în mediu pe o  cale foarte simplă. Oamenii aruncă substanțele periculoase direct la coșul de gunoi, iar cea de-a doua cae este ca urmare a procesului de excreție, acestea nimeresc în apele reziduale, iar de acolo, în apele de suprafața și pânza freatică. La momentul actual, nu există nici o stație de epurare care să înlăture cele mai mici particule de reziduuri medicamentoase din apele reziduale.

În prezent, cercetătorii se alarmează tot mai mult din cauza micropoluanților din mediul înconjurător (micropoluant-substanță poluantă prezentă în concentrații mici și foarte mici în apă, de ordinul microgramelor sau nanogramelor per litru, în aer sau sol, și care poate avea o acțiune toxică sau ecotoxică pentru toate sau o parte a organismelor sau ecosistem). Domeniu rămâne puțin cercetat, iar limita cunoașterii asupra efectelor nocive ale reziduurilor medicamentoase devine tot mai amenințătoare. Această dificultate se datorează faptului că diversitatea organismelor și a interacțiunilor între ecosisteme este greu de reprodus într-un laborator. După cum afirma Yves Levi, profesor de sănătate publică și de mediu și organizatorul congresului pentru Academia Farmaciei, ”În țările care au sisteme de epurare, concentrațiile de reziduuri medicamentoase în apa potabilă (apa din robinet) sunt extrem de mici, la fel, ca și riscurile umane. Dar cu o mare incertitudine”.

Soluțiile propuse de către cercetători sunt: de a încuraja industria farmaceutică să conceapă de acum înainte medicamente biodegradabile, să micșoreze dozele prescrise, să informeze populația despre utilizarea corectă a produselor cosmetice, să îmbunătățească reciclarea produselor neutilizate. Dar până atunci, fiecare dintre noi își asumă responsabilitatea ocrotirii mediului de reziduuri medicamentoase.

sursa: https://diez.md/2018/01/02/infografic-ce-sunt-deseurile-periculoase-si-de-ce-este-important-sa-le-reciclam/

 Potrivit informațiilor oferite de  Veaceslav Lupașcu șeful Serviciului Ecologic Basarabeasca în raionul Basarabeasca sunt 11 agenți și unități industriale ca surse potențiale de poluarea a resurselor acvatice. În or. Basarabeasca activează ÎM ”Apă-Canal” la balanța căreia se află SEB, constituită în anul 1958, la care prin sistema centralizată de canalizare orășenească cu ajutorul a cinci stații de pompare a apelor uzate nimeresc apele reziduale, uzate, vluviale de canalizare și de scurgere. Epurarea biologică practic nu se petrece și respectiv se petrece numai epurarea mecanică.

Veaceslav Lupașcu, șeful Serviciului Ecologic Basarabeasca

 

”Dacă să vorbim despre suresele de poluarea apelor Rîului Gogîlinic din or. Basarabeasca, sunt SEB, ÎM ”Apa-Canal”, 9 agenți economici CFM, sectorul particular, scurgerile menagere, apele fluviale. iar prin satele din raionul nostru au loc scurgeri menagere din sectorul particular, apele fluviale, deșeuril menagere și animaliere.  Ceea ce ține de protecția aerului atmosferic pe teritoriul raionul Basarabeasca sunt 10 Întreprinretrile de stat a ”Căii Ferate” aceștea primesc autorizație pentru sursele de poluae pentru toată ”CFM Moldova”. În raionul nostru avem mai multe sectoare ce poluiază atmosfera: sectorul transport -3; sectorul industrial – 6; altele-24.”

 

În raionul Basarabeasca sunt 5 agenți economici care practică creșterea păsărilor:

ÎSCRP ”Abaclia”, SRL ”Tura”, SRL ”Lux-SP”, SRL ”Avivasnic”. Care transportă deșeurile animaliere direct în terenurile agricole ca îngrășământ organic. În teritoriul raionului depozite petroliere nu sunt daravet trei stații alimentare petroliere: SA ”Tirex Petrol”, ÎS ”Petrom Moldova”, SRL ”Fortress”. Potrivit șefului serviciului Ecologic Basarabeasca Veaceslav Lupașcu apele meteorice de pe teritoriile stațiilor de alimentare petrolieră sunt acumulate în haznalele impermiabile se unde sunt transportate la SEB locală.

 

 

Veaceslav Lupașcu, șeful Serviciului Ecologic Basarabeasca

”În domeniul gestionării și utilizării deșeurilor periculoase există probleme la capitorlul evacuarea din teritoriului raionului și neautorizarea tuturor deșeurilor periculoase și stocate în depozite speciale. Colectarea selectivă a deșeurilor. Informarea și conștientizarea populației în domeniul colectare, selectare transportare și reciclare a deșeurilor menagere, animaliere și de producere.”

 

La sfârșitul anului 2019 suprafața rampelor de depozitare a deșeurilor solide constituia 18,4 ha în componența a 10 gunoiști. Cantitatea deșeurilor menagere solide depozitate la 1 ianuarie 2020 a constituit 52 mii de tone. Utilizarea produselor de uz fitosanitar în agricultură este practicată de 22 agenți economici din agricultură. Deșeurile de masă pastică și poletilenă sunt colectate doar de ÎM ”Locativ Comunală” din or. Basarabeasca și de primăria Carabetovca. Deșeurile rezultate din activitatea medicală se colectează în or. Comrat conform contractelor de prestarea serviciilor. Conform informațiilor oferite de serviciul Ecologic Basarabeasca starea solului din raionul nostru este nesatisfăcătoare. Nivelul de degradare constituie 20 la sută.

 

autor: Casîm Tatiana

Bалютный курс: 03 Ноя 2022
EUR : 19.0778 MDL-0,0938 ▼
USD : 19.2733 MDL-0,0227 ▼
RON : 3.8839 MDL-0,0181 ▼
RUB : 0.3132 MDL-0,0003 ▼
UAH : 0.5221 MDL-0,0004 ▼