Mii de cetăţeni ai Republicii Moldova, care au redobândit cetățenia română, ar putea să rămână fără cărţi de identitate româneşti dacă se va dovedi că locuiesc în altă parte decât pe adresa indicată în document. Ministerul de Interne de la Bucureşti a pus în dezbatere publică proiectul unui act normativ, care stipulează că cetățenii care nu pot dovedi că locuiesc la adresa din buletin ar putea rămâne fără actul de identitate.
Documentul mai interzice și înscrierea la aceeași adresă a mai mult de zece persoane, dacă între acestea nu există legături de rudenie.
Normele propuse de Ministerul de Interne din România pentru acceptarea unei persoane în spaţiul pe care îl deţine, proprietarul va trebui să facă o declaraţie în scris în care să confirme consimțământul de acceptare în spaţiu, să indice numărul de persoane care locuiesc la adresa respectivă, precum şi faptul că solicitantul locuieşte la adresa declarată.
Declaraţia pe propria răspundere a solicitantului urmează să fie însoţită obligatoriu de nota de verificare a poliţistului de ordine publică, prin care se certifică existenţa unui imobil cu destinaţie de locuinţă şi faptul că solicitantul locuieşte la adresa declarată.
În situația în care mențiunea privind stabilirea domiciliului își încetează valabilitatea, lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor anulează actul de identitate. Încetarea valabilității va fi decisă în urma verificării de către lucrătorul de poliţie prin care se constată faptul că persoana nu locuieşte la adresa la care este înregistrată cu domiciliul.
Dacă va intra în vigoare, acest act normativ îi va afecta pe o bună parte din românii care locuiesc cu chirie, dar şi pe miile de basarabeni care au plătit unor proprietari de locuinţe din statul vecin ca să fie acceptaţi în spaţiu pentru a-şi putea perfectă acte de identitate.
Presa din România a scris anterior că acceptarea în spaţiu a basarabenilor care voiau să-şi perfecteze acte de identitate româneşti a devenit o afacere pentru mai mulţi proprietari de locuinţe din România, care încasau de la o persoană sume cuprinse între 50 şi 100 de euro.
La unele adrese au fost înregistrate vize de domiciliu pentru sute de cetăţeni ai Republicii Moldova.
Sursa: anticoruptie.md
