Renașterea meșteșugurilor autentice populare – moștenire culturală comună ca punct focal pentru dezvoltarea economică și turistică durabilă

Proiectul ”Renașterea meșteșugurilor populare autentice – moștenire culturală comună ca punct focal pentru dezvoltarea economică și turistică durabilă” 2SOFT/2.1/113

Povestea meșteșugurilor populare merge mai departe

Evoluția ascendentă din ultimii ani a turismului în partea de sud a Republicii Moldova demonstrează interesul crescut al turiștilor pentru această zonă, grație  locației geografice favorabile, cu acces la Dunăre și Marea Neagră, precum și a relațiilor strânse de vecinătate cu România și Ucraina. Una dintre oportunitățile de a face această zonă mai atractivă pentru turiștii din

Republica Moldova, dar și pentru cei din străinătate, este valorificarea patrimoniului cultural, reprezentat, în parte, de produsele meșteșugărești, care s-au transformat de-a lungul anilor, sub impactul diversității obiceiurilor și al necesității comunităților din ambele părți ale Prutului. 

În acest context, Agenția de Dezvoltare Regională Sud, din Republica Moldova și Asociația „ART – Meșteșugurile Prutului”, din România au implementat, în perioada 25 iulie 2020 – 25 octombrie 2021, proiectul “Renașterea meșteșugurilor populare autentice – moștenire culturală comună ca punct focal pentru dezvoltarea economică și turistică durabilă” 2SOFT/2.1/113, realizat în cadrul Programului Operațional România – Republica Moldova, 2014 – 2020.

După cele 16 luni de implementare a proiectului, considerăm că este oportun să privim retrospectiv asupra activității noastre și să transmitem un semnal pozitiv iubitorilor de tradiții: meșteșugurile pot fi salvate, atât timp cât mai există meșteri populari care duc mai departe, cu pasiune, arta populară moștenită din generație în generație.

Proiectul a avut ca obiectiv general creșterea potențialului turistic din regiunea de sud a zonei transfrontaliere, activitatea legată de meșteșugurile tradiționale constituind una dintre modalitățile de creștere a veniturilor din activitățile turistice și, totodată, de păstrare a identității naționale în comunitățile de pe ambele maluri ale Prutului, o zonă în care evoluția istorică a determinat conturarea unui tezaur cultural comun.

Derulat în condițiile impunerii restricțiilor de călătorie din contextul pandemiei de Covid-19, proiectul a constituit o provocare, suferind o serie de modificări, aprobate de finanțator și facilitate de mijloacele de comunicare on-line. Multe dintre activități s-au desfășurat pe teritoriul țării fiecărui partener, în format hibrid – fizic și Zoom webinar. Deși nu întotdeauna participanții au fost prezenți fizic în același spațiu, așa cum ne-am propus inițial, agenda evenimentelor ne-a adus împreună prin intermediul tehnologiei, conturând prioritatea specifică a unui proiect transfrontalier: cunoașterea reciprocă, prin activități comune. 

Conferința de lansare a proiectului, care a avut loc la Iași, România, în data de 19 august 2020, și cea de finalizare, desfășurată la Cahul, Republica Moldova, pe 15 octombrie 2021, au contribuit la evidențierea direcțiilor de implementare și, respectiv, a rezultatelor obținute în urma activităților susținute.

Activități-suport de realizare a proiectului: 

Cartografierea meșterilor populari din zona eligibilă, de pe ambele maluri ale Prutului – Zona de Sud a Republicii Moldova și județele Vaslui și Galați, România – a constituit munca echipelor de implementare din ambele țări, coordonate de specialiști în etnografie. Cercetarea pe teren a făcut posibilă descoperirea unor talentați meșteri populari „anonimi”, care mențin vie tradiția meșteșugărească în comunitatea locală. Activitatea acestor meșteri este cu atât mai lăudabilă, cu cât se desfășoară, în cele mai multe cazuri, fără o susținere substanțială a autorităților de la nivel local sau central. De altfel, Raportul Etnografic și Harta meșteșugurilor, întocmite cu această ocazie de către specialiștii în etnografie din echipa proiectului, evidențiază starea actuală, fragilă, a meșteșugurilor tradiționale din aria geografică cercetată. În cadrul cercetărilor de teren, au fost identificați 65 de meșteri populari (12 în România și 53 în Republica Moldova), 20 dintre aceștia fiind selectați pentru grupul țintă principal al proiectului (10 din România și 10 din Republica Moldova).

Două sesiuni de instruiri rapide au oferit meșterilor populari selectați contextul pentru aprofundarea unor noțiuni de antreprenoriat, necesare pentru valorizarea muncii lor, pentru transformarea pasiunii într-o activitate care să genereze și satisfacții materiale – o condiție necesară pentru a se putea susține financiar din munca lor și de a putea aloca timp și efort, în acest domeniu. 

O primă întâlnire „față în față”, când condițiile pandemice au permis, a avut loc în stațiunea Vadul lui Vodă, Republica Moldova, cu tema „Competențe antreprenoriale”, fiind urmată de cea de la Iași, România, cu tema „Marketingul meșteșugurilor tradiționale”, menite să antreneze meșterii populari în activități interactive și să le insufle dorința de a-și deschide propria afacere. În cadrul acestor evenimente, au fost organizate miniexpoziții cu lucrări ale meșterilor populari.

Aceste întâlniri au creat cadrul pentru un foarte util schimb de experiență, atât prin împărtășirea pasiunii pentru tradiții, cât și prin expunerea plusurilor și a minusurilor privind condițiile în care își desfășoară munca, meșterii populari dezbătând în mod constructiv soarta lor în lumea modernă, în care meșteșugurile riscă să fie uitate de noile generații, în lipsa unei strategii la nivel guvernamental.

O activitate importantă, cu impact major pe termen lung, a fost Tabăra de vară „Inițierea tinerilor în meșteșuguri tradiționale”, care a avut loc într-un cadru natural deosebit, în satul Zloți,  Cimișlia, Republica Moldova. Timp de 10 zile, 24 de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani au fost inițiați în tainele a patru meșteșuguri tradiționale din Moldova de pe ambele maluri ale Prutului.  Formatorii au fost meșteri populari cu experiență, din România, care le-au deschis acestor tineri calea spre cunoașterea tradițiilor și a meșteșugurilor populare ale strămoșilor lor. La finalul taberei, participanții au apreciat că asemenea ateliere meșteșugărești trebuie să continue și după finalizarea proiectului. Este o mare satisfacție profesională, pentru noi, cei implicați în implementarea acestui proiect, să constatăm că acești adolescenți au reale afinități pentru tradiții, sunt dornici de cunoaștere, receptivi și foarte talentați.

Un alt rezultat important al acestui proiect este constituirea meșterilor populari din grupul țintă, într-o formă asociativă. Bazele formării noii asociații de meșteri populari, denumită sugestiv „Meșteșugurile Neamului” au fost puse în cadrul celor doua întâlnirii, în urma dezbaterilor privind avantajele asocierii pentru a-și susține interesele de grup și individuale privind locul și rolul meșteșugurilor tradiționale în cultura, dar și în economia unei țări, meșterii populari fiind singurii păstrători ai acestei culturi tradiționale care ne individualizează în contextul exacerbării fenomenului de globalizare. La Iași a avut loc prima adunarea generală, de constituire liber consimțită, a noii asociații.

Expoziția permanentă cu lucrările meșterilor populari asociați, organizată în incinta Palatului de Cultură ”Nicolae Botgros” din Cahul, Republica Moldova, este un rezultat al proiectului, dar și începutul unor – sperăm – frumoase și eficiente activități ale asociației, în scopul conservării și promovării tradițiilor meșteșugărești din Moldova de pe ambele maluri ale Prutului.

Când scriem aceste rânduri, Asociația de Meșteri Populari „Meșteșugurile Neamului” și-a intrat în drepturi depline din punct de vedere juridic, stabilind deja relații de colaborare cu factori importanți în domeniul turismului și contribuind astfel la îndeplinirea obiectivului principal al proiectului.

Beneficiarul principal al proiectului – BL ( beneficiar lider) – Agentia de Dezvoltare Regională Sud ( ADR Sud), Republica Moldova – manager proiect: Viorica Cuțitaru

Beneficiar partener- B1 ( beneficiar partener 1) – Asociația „ART-Meșteșugurile Prutului”, România – manager proiect B1: Silvia Cozmîncă

Bugetul proiectului pentru cei doi benefiari a fost de 72730 euro (Beneficiar Lider), respectiv, 37700 euro (Beneficiar Partener), din care 10% reprezintă co-finanțarea pentru fiecare.

 

Aspecte din activitățile desfășurate în cadrul proiectului sunt disponibile on-line, accesând:    http://adrsud.md/, precum și  https://web.facebook.com/Afacere.Renastere.Traditie/

 

Echipa de proiect B1, Iași, România

Manager proiect: Silvia Cozmîncă

 24.10.2021

Ar putea să vă placă și