Zi: 12 iunie 2017

În Moldova, un tânăr care decide să își lanseze o afacere are de ales între a se baza pe forțele proprii sau a apela la cele câteva programe de stat, care oferă, pe lângă instruire, și posibilitatea de a contracta un credit. Ambele căi presupun mai multe riscuri. Problemele apar din cauza lipsei de experiență a tinerilor, dar și a situației economice nesigure din țară. De aceea mulți dintre ei preferă să testeze domeniul afacerilor făcând pași mici, fără să apleze la împrumuturi bancare.

Valeria Burlacu, o tânără de 20 de ani de la Peresecina, Orhei, confecționează și vinde bijuterii handmade. În calitate de atelier îi servește o cameră din casa părinților, iar orarul de muncă este ajustat în funcție de numărul de ore pe care le are la Facultatea de Jurnalism, unde este studentă în anul I.

„Am început când încă eram elevă, în clasa a XI-a. Vara, plictisită să stau la calculator, am început să căut o ocupație care să mă ajute să câștig și să devin independentă financiar”. Drept urmare, a schimbat mai multe ocupații până când a găsit ceea ce îi era pe plac — bujuteriile confecționate manual.

A învățat meseria din tutoriale de pe Internet, iar acum are întregi colecții: diademe, brățări, cercei, coliere și chiar papioane. Iarna face coronițe din ramuri artificiale de brad, primăvara — mărțișoare și compoziții de Paște.

În paralel lucrează, încă de pe băncile școlii, la un centru pentru copii cu dizabilități, în echipă cu o tânără cu probleme de sănătate — fac plicuri și invitații la nunți, cumetrii și alte ceremonii. „Colegii de școală mă tachinau că lucrez împreună cu copiii cu dizabilități, dar mie puțin îmi păsa. Mă bucuram că aveam banii mei și că, în paralel cu școala, aveam o meserie. Și acum, la facultate, unii colegi se miră că eu mereu am bani. Secretul e că în fiecare zi, după ore, eu muncesc”, povestește Valeria. Primul câștig — 150 de lei pentru vânzarea unui colier, l-a reinvestit în mărgele și furnitura necesară pentru alte lucrări. De atunci comenzile vin una după alta.

„Inițial rugam oamenii să doneze materia primă de care nu au nevoie”

Visează să ajungă să își vândă bijuteriile în marile magazine, dar până atunci își promovează marfa doar pe rețelele de socializare.

Confecționarea unei lucrări îi ia de la câteva ore până la câteva zile, în funcție de complexitate. Între timp a învățat să își optimizeze afacerea, să caute posibilități de a procura materia primă la prețuri mai mici: „Scriam anunțuri pe Internet și rugam oamenii să doneze materia primă de care nu au nevoie — mărgele, de exemplu. Acum caut posibilități să cumpăr angro mărgelele și alte materiale de care am nevoie”.

De când este studentă alocă mai puțin timp afacerii, mai ales că s-a angajat și la o agenție de publicitate. Spune că nu s-a gândit niciodată că ar putea beneficia de suport din partea autorităților pentru a-și putea extinde micul business: ”Pentru mine cel mai important este să nu mă împiedice nimeni să muncesc, nu am nevoie de suport”, spune tânăra.

„Le lipsește orientarea profesională”

Și dacă Valeria Burlacu și-a deschis o afacere pe cont propriu, alți zeci de tineri beneficiază de suport sub formă de granturi sau credite din partea unor ONG-uri sau programe guvernamentale de sprijin.

Organizația neguvernamentală Centrul pentru educație antreprenorială și asistență în afaceri (CEDA) susține că în ultimii nouă ani 350 de tineri au beneficiat de granturi mici, de până la 1,5 mii euro, pentru lansarea unei afaceri.

Tatiana Puga, președinta Asociației femeilor de afaceri din Bălți, organizație parteneră a CEDA, consideră că ceea ce le lipsește tinerilor pentru a se lansa cu succes în afaceri este orientarea profesională și ghidarea în carieră.

„Spiritul antreprenorial ar trebui dezvoltat încă de la vârsta de 10–12 ani, cu toate că poate începe și de la 10 ani. Și profesorii, și părinții trebuie să le dezvolte acest spirit antreprenorial și desigur statul ar trebui să le creeze condiții propice pentru dezoltarea afacerilor”.

Tatiana Puga afirmă că în ultimii ani tinerii care se lansează în afaceri dau dovadă de mai multă inventivitate și propun idei inedite de business: „Dacă la început aveam planuri de afaceri doar pentru frizerii, acum avem și propuneri mai deosebite. Cineva vrea să coase o varietate mare de fuste, altcineva vrea să facă papioane din lemn sau să coase ii. Tinerii încearcă să identifice idei și produse noi, sau să îmbunătățească produsul deja existent astfel ca să îl facă mai bun decât cel al concurenților”.

Cu suportul CEDA și al altor organizații, în câteva licee din țară a fost introdus cu titlu de experiment un curs de educație antreprenorială. Anterior disciplina a fost inclusă în planurile de studii din colegii și școlile profesionale, primele pe listă fiind cele cu profil agrar. Anual, organizația desfășoară și un concurs al planurilor de afaceri printre elevii acestor instituții. La ultimul concurs, finalizat în luna aprilie 2017, elevii din instituțiile în care se predă acest curs au ocupat primele locuri. ”Din 27 planuri de afaceri, 14 au fost de la colegiile agricole, din 8 locuri obținute — 7 au fost de la colegiile agricole”, spune Rodica Reșitca, șefă Direcției știință, educație și extensiune rurală de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Potrivit ei, datorită acestor cursuri, 32–38 la sută din absolvenții colegiilor de profil agrar se angajează în câmpul muncii conform specialității, iar alții — peste 30 la sută — aleg să studieze la facultățile de profil.

Ce posibilități oferă statul?

Tinerii care își dezvoltă afaceri în baza unui suport oferit de stat trebuie să treacă mai întâi printr-un ciclu de cursuri de abilitare economică, oferite de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Ulterior, prin intermediul Ministerului Finanțelor, cei care absolvesc aceste cursuri de formare unde învață să își facă un business plan, beneficiază de creditare din partea statului pentru lansarea propriei afaceri. Tinerii pot obține credite în valoare de până la 300.000 lei, din care 40% reprezintă porțiunea de grant nerambursabil cu o perioadă de rambursare de maxim 5 ani și o dobândă de până la 10,5 %.

„Mulți dintre acești tineri nu au avut experiență de lucru cu instituțiile financiare și e foarte complicat ca ei să gestioneze un împrumut chiar dacă acesta are o porțiune de grant. Grantul se transformă foarte repede în credit în cazul în care tânărul are întârzieri la rambursarea împrumutului”, spune Ludmila Stihi, șefă de direcție la ODIMM. Potrivit ei, problemele apar din cauza că prognozele financiare pe care le fac tinerii nu se confirmă: ”Dificultăți apar și în planificarea greșită a perioadelor de începere a activității și a veniturilor care urmează a fi încasate. Banca le cere dobândă, dar ei au probleme cu obținerea de licență, sau alte documente și atunci se deplasează și achitatea creditului”.

De la lansarea programului, în 2008, peste 4300 de tineri au beneficiat de instruiri de acest fel, iar 70 la sută și-au deschis afaceri. Nu se știe câte din ele au supraviețuit până în prezent, deoarere ODIMM nu are astfel de statistici. Autoritățile recunosc că există probleme, iar cea mai mare ține de administrarea creditului.

Text, foto și video: Agenția de Presă „New Project Media”