Regimul de autoizolare impus în perioada stării de urgență (17 martie – 15 mai 2020) pentru a diminua răspândirea COVID -19, a forţat oamenii să stea acasă, iar această interdicție a pus în pericol victimele violenței în familie. Acestea sunt obligate să stea permanent cu agresorul, existând și riscul de a nu avea posibilitatea să denunțe aceste abuzuri. Experții în domeniul drepturilor omului le recomandă victimelor să sesizeze oamenii legii, vecinii sau alte persoane care le-ar putea ajuta și să nu tolereze nici un fel de abuz.
Victimele sunt în captivitate
Potrivit datelor oferite de Inspectoratul General al Poliției (IGP), în primele trei luni ale acestui an au fost înregistrate 678 de cazuri de violență în familie, cu 82 mai multe comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În această statistică sunt incluse și primele două săptămâni de la declararea stării de urgență. Totodată, ppotrivit IGP, în primele trei luni ale anului au fost emise 173 de ordonanțe de protecție pentru victimele violenței în familie. În 2019, în aceeași perioadă, judecătorii au aprobat 157 de ordonanțe de protecție.
Experții în domeniul drepturilor omului de asemenea semnalează creșterea numărului de sesizări din partea victimelor violenței domestice. Liliana Istrate-Burciu, manager al Serviciului de asistență telefonică pentru victimele violenței în familie, gestionat de Centrul Internațional „La Strada”, susține că numărul de apeluri s-a mărit deoarece în această perioadă victimele sunt în captivitate, mai aproape de agresori: „Fiind în izolare, ele nu întotdeauna au posibilitatea să sesizeze autoritățile. Chiar și așa, dacă în primele două săptămâni ale lunii martie numărul de apeluri era constant, un pic diminuat, atunci începând cu luna aprilie, numărul a crescut și iată a ajuns la 171 de apeluri. Vorbim de perioada 17 martie -16 aprilie”.
Femeile din mediul urban, mai vulnerabile
Liliana Istrate-Burciu afirmă că femeile din mediul urban sunt mai vulnerabile în această perioadă, precizând că cele mai multe apeluri au fost înregistrate anume din partea femeilor care locuiesc în orașe: „Cele mai multe apeluri au venit din Chișinău. Viața la sat le permite oamenilor să treacă mai ușor peste situația de autoizolare. Sunt restricții, dar la sate este o grădină, o bucătărie de vară, oricum victima are unde să iasă, în caz că este supusă violenței. Mai greu le este persoanelor de la oraș, celor care trăiesc în apartamente”. Ea concluzionează că restricțiile impuse în această perioadă, inclusiv cele de ordin financiar, pot provoca și chiar amplifica agresivitatea abuzatorului.
La rândul său, Lilia Potâng, juristă la Asociația Promo-LEX, care apără victimele violenței î familie, afirmă că nu a primit foarte multe sesizări din partea femeilor victime ale violenței, dar asta nu înseamnă că problema nu există. Avocata explică că victima, fiind în permanență lângă agresor, nu are posibilități să raporteze abuzul: „În situația de carantină, o bună parte dintre victime s-ar putea să fie nevoite să stea în casă, alături de agresori. Și s-ar putea să nu aibă acces liber la telefon sau să fie deposedată de telefon și atunci ea nu poate solicita ajutor”.
Odată cu instituirea stărilor de urgență, numărul denunțurilor de violență în familie s-a majorat și la nivel internațional. În acest context, Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, a venit cu un apel către autorități să ia măsuri urgente pentru a proteja victimele violenței în familie.
Ordonanța de protecție este emisă de judecători și în perioada stării de urgență
Chiar dacă este o perioadă mai dificilă, victimele violenței sunt încurajate să găsească o posibilitate pentru a raporta abuzul. Diana Fetco, purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General al Poliției, spune că victimele violenței în familie pot anunța poliția la 112, pot face o sesizare în scris sau se pot adresa la sediile sectoarelor de poliție, solicitând protecție. Potrivit Legii cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, dacă polițistul venit la fața locului constată că nivelul de risc este mare, atunci el va plasa victima sub protecție și va obliga agresorul să părăsească domiciliul, impunându-i anumite limitări pe o perioadă de până la 10 zile. În această perioadă, victima are dreptul să solicite emiterea ordonanței de protecţie, care este examinată de judecători în 24 de ore. Totodată, victima are dreptul la asistență juridică gratuită din partea statului.
Apartamentele de urgență – un refugiu temporar pentru victime în timpul stării de urgență
Lilia Potâng menționează că în această perioadă centrele comunitare care găzduiau victimele violenței în familie au fost închise. Totuși, unele organizații de profil au găsit o soluție temporară pentru a proteja victimele și în timpul stării de urgență. Astfel, Coaliția Națională „Viaţă fără Violenţă în Familie” asigură plasament femeilor și copiilor acestora în apartamente de urgență. Beneficiarele sunt cazate gratuit în regim de urgență de către organizațiile la care s-au adresat. De la 30 martie până la 21 aprilie, patru femei cu patru copii au fost plasate în apartamente de acest fel.
Atât în perioada stării de urgență, cât și după expirarea ei, victimele violenței în familie sunt încurajate să denunțe orice abuz, fie la poliție, fie la Telefonul de Încredere (0 8008 8008), care oferă în continuare servicii de asistență juridică și consiliere psihologică atât telefonic, cât și online.
Dicționar:
Violenţă în familie – acte de violenţă fizică, sexuală, psihologică, spirituală sau economică, cu excepţia acţiunilor de autoapărare sau de apărare ale altei persoane, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, comise de către un membru de familie în privinţa altui membru al aceleiaşi familii, prin care s-a cauzat victimei prejudiciu material sau moral;
Ordonanţă de protecţie – act legal prin care instanţa de judecată aplică măsuri de protecţie a victimei.
Sursa: Legea cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie
Mariana Jacot,
Asociația Presei Independente (API)
