Biroul Naţional de Statistică informează că, în anul 2020, veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 3096,6 lei, fiind în creştere cu 7,5% faţă de anul precedent. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum)2 veniturile populaţiei au înregistrat o creştere de 3,6%.
Câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit a populației, cu o pondere de 50,2% în veniturile totale, care s-a menținut la nivelul anului precedent (vezi anexa, Tabelul 1).
Prestaţiile sociale constituie a doua sursă de venit după importanţă, în medie acestea constituie 19,3% din veniturile disponibile medii lunare ale populaţiei. Contribuţia plăţilor sociale s-a majorat cu 0,6 p.p. faţă de anul precedent.
La formarea veniturilor au contribuit şi activităţile pe cont propriu cu o pondere de 14,6% din veniturile medii lunare ale unei persoane. Activitatea individuală agricolă reprezintă 8,3% din activităţile pe cont propriu, iar 6,3% au fost obţinute din activitatea individuală non-agricolă.
Transferurile băneşti din afara ţării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 12,9% în veniturile totale sau cu 0,5 puncte procentuale mai mult comparativ cu anul 2019.
În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 993,0 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural. Pentru populaţia din mediul urban principalele surse de venituri sunt activitatea salarială, care a asigurat veniturile populaţiei în proporţie de 61,0% şi prestaţiile sociale – 17,9%.
Pentru gospodăriile din mediul rural, cea mai importantă sursă de venit, la fel, este activitatea salarială – 40,5% din total venituri, dar contribuția acesteia este cu 20,5 puncte procentuale mai mică decât în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă au asigurat 15,2% din totalul veniturilor disponibile.
Populaţia rurală, în comparaţie cu cea urbană, este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 16,1% faţă de 9,4% în cazul populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică şi o contribuţie mai mare a prestaţiilor sociale, 20,7% din total venituri, comparativ cu 17,9% în mediul urban (vezi anexa, tabelele 2-3).
Mărimea medie a veniturilor este determinată de mai mulţi factori, unul important fiind componenţa gospodăriei. Astfel, veniturile ce revin în medie unei persoane descresc pe măsura majorării numărului de membri în gospodărie. Gospodăriile formate dintr-o singură persoană au dispus de venituri de 1,8 ori mai mari comparativ cu cele constituite din 5 şi mai multe persoane. Totodată, ponderea veniturilor din activitatea salarială este maximală în cazul gospodăriilor formate din 3-4 persoane. Dacă ne referim la gospodăriile cu copii, atunci veniturile salariale deţin o pondere mai mică în cazul celor cu 3 şi mai mulţi copii.
Prima parte a articolului preluat de pe pagina Biroului Național de Statistică. Partea a doua va apărea în zilele următoare.
