Veniturile disponibile ale populaţiei în proporţie de 92,8% sunt acoperite din surse bănești, iar 7,2% reprezintă veniturile în natură. În valori absolute, valoarea veniturilor băneşti a însumat 2875,1 lei lunar în medie pe o persoană, iar cele în natură – 221,5 lei (vezi anexa, tabelul 1). Veniturile băneşti sunt mai semnificative pentru mediul urban (96,8%), iar în cazul populaţiei rurale contribuţia acestora este de 89,3% (vezi anexa, Tabelele 2-3).
Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei, în anul 2020, au constituit în medie pe o persoană 2791,2 lei și au rămas practic la nivelul anului precedent (vezi anexa, Tabelul 4). În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) populaţia a cheltuit în medie cu 3,5% mai puțin comparativ cu anul 2019.
Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată pentru necesarul de consum alimentar – 43,5%. Pentru locuință și serviciile comunale, o persoană în medie a alocat 16,1% din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 8,8%. Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru dotarea locuinţei (5,6%), serviciile de transport (5,5%), sănătate (4,7%), telecomunicaţii (4,7%), etc.
În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că, populaţia din mediul urban dispune de cheltuieli de consum cu 1157,2 lei sau de 1,5 ori mai mari faţă de cheltuielile populaţiei din mediul rural.
În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populația a alocat 39,8% din cheltuielile lunare de consum, iar în rural – 47,2%. Pentru populația urbană a fost înregistrată o pondere mai mare a cheltuielilor pentru: transport (6,3% față de 4,7% în mediul rural), sănătate (5,3% față de 4,1%), recreere și cultură (3,6% față de 1,2%), educație (1,0% față de 0,5%) și pentru restaurante și hoteluri (3,3% față de 0,6%). Totodată, pentru populația rurală, o pondere mai mare în structură ocupă cheltuielile pentru: îmbrăcăminte și încălțăminte (9,3% față de 8,4% în mediul urban), dotarea și întreținerea locuinței (16,6% față de 15,6%) și telecomunicații (4,9% față de 4,5%) (vezi anexa, tabelele 5-6).
Cheltuielile de consum ale gospodăriei sunt puternic influențate și de mărimea acesteia, îndeosebi în cazul gospodăriilor numeroase. Dacă în gospodăriile cu o singură persoană cheltuielile medii lunare pe o persoană constituie 3485,2 lei, atunci, pentru cele care au în componența sa 5 și mai multe persoane, cheltuielile sunt de 1,7 ori mai mici (2029,8 lei). Aceeași tendință este înregistrată și în funcție de numărul de copii în gospodărie: o gospodărie cu numai un copil în întreținere cheltuie în medie pe o persoană de 1,5 ori mai mult decât o gospodărie cu 3 și mai mulți copii.
În structura cheltuielilor totale de consum ale populaţiei predomină cheltuielile băneşti – 92,1%, în comparație cu cele în natură cărora le revine respectiv 7,9%. În gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 3,3% din total cheltuieli de consum și, de regulă, reprezintă consumul produselor alimentare primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor social, etc.). În cazul gospodăriilor rurale cheltuielile în natură sunt mai semnificative (12,3%), dată fiind acoperirea necesarului de consum alimentar din contul produselor obţinute, în mare parte, din activitatea agricolă, precum și primite gratis din afara gospodăriei (vezi anexa, tabelele 4-6).
Evoluţia trimestrială a veniturilor populaţiei a înregistrat tendinţe oscilante pe parcursul anului 2020. Astfel, cele mai mici venituri au fost înregistrate în trimestrul II – 2936,9 lei, iar cele mai mari în trimestrul IV – 3240,2 lei. Dacă considerăm nivelul inflaţiei pe parcursul anului, constatăm că în termeni reali veniturile în trimestrul IV au crescut faţă de trimestrul I cu 6,1%. Contribuţia activităţilor salariale s-a micșorat pe parcursul anului de la 49,4%, în trimestrul I, până la 49,0% – în trimestrul IV.
Evoluţia trimestrială a cheltuielilor de consum este determinată de evoluţia veniturilor populaţiei. Astfel, cel mai puţin populaţia a cheltuit în trimestrul II – 2670,6 lei, iar cel mai mult în trimestrul III – 2852,0 lei. Ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare a înregistrat tendinţe fluctuante pe parcursul anului, cea mai mică fiind înregistrată în trimestrul I (41,8%), iar cea mai mare – în trimestrul II (45,4%).
Totodată, informăm că CBGC reprezintă sursa principală pentru măsurarea unor indicatori naționalizați pentru monitorizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, cum ar fi:
Informație preluată de pe pagina Biroului Național de Statistică
Foto: moldova9.com
statistica.gov.md
);
).
