O criză globală de energie a devenit inevitabilă, se arată într-o analiză a CNN. Prețul gazelor naturale a crescut astronomic, la fel și costul cărbunelui, iar un baril de țiței Brent ar putea depăși 100 de dolari. Au fost înregistrare întreruperi de curent în China și India.
La creșterea cotațiilor gazelor a contribuit și iarna trecută, neobișnuit de lungă și de rece în Europa, care a epuizat stocurile din depozitele de gaze naturale. Creșterea cererii de energie de după ridicarea restricțiilor epidemice a îngreunat procesul de reaprovizionare, care are loc de obicei în primăvară și vară, mai ales în condițiile unei creșteri și de gaz natural lichefiat, venite din China. Ulterior, scăderea exporturilor de gaze din Rusia a agravat problema, ducând prețurile gazelor la un nivel de opt ori mai mare față de septembrie 2020.
Guvernele încearcă să limiteze impactul asupra consumatorilor, dar recunosc că este posibil să nu poată preveni creșterea facturilor.
În China, autoritățile au început deja să întrerupă furnizarea electricității pentru populație, iar în India doar jumătate din centralele termice mai au suficient cărbune pentru a funcționa mai mult de două zile. În Europa, asociațiile de protecție a consumatorilor au solicitat interzicerea deconectării de la energie în cazul în care clienții nu pot achita facturile la timp, scrie Biziday.
„Acest șoc al prețurilor este o criză neașteptată într-un moment critic“, a declarat miercuri Kadri Simson, comisarul european pentru Energie, confirmând că blocul comunitar își va contura răspunsul politic pe termen lung săptămâna viitoare. “Prioritatea imediată ar trebui să fie atenuarea impactului asupra societății și protejarea gospodăriilor vulnerabile.”
De la începutul lunii septembrie, prețul gazului natural a crescut cu 60% în Europa și cu 85% în Asia de Est. Prețurile rămân mult mai mici în Statele Unite, care este exportator net de gaze naturale, dar au ajuns totuși la cele mai înalte niveluri din ultimii 13 ani, după o creștere cu 47% de la începutul lunii august.
Majorarea prețurilor la energie contribuie și la creșterea inflației, care era deja o preocupare majoră, deoarece economia globală încearcă să se recupereze după efectele persistente ale crizei Covid. Facturile mai mari la energie ar putea limita cheltuielile pe îmbrăcăminte sau ieșiri în oraș, iar dacă întreprinderile vor fi rugate să reducă activitatea pentru a conserva energia, acest lucru ar putea afecta și mai mult economia.
Totuși, Banca Société Générale a precizat că aprobarea mai rapidă de către autoritățile germane a conductei Nord Stream 2, sensibilă din punct de vedere politic, care va transporta gaze direct din Rusia către Europa, va detensiona semnificativ situația. Și președintele rus Vladimir Putin a declarat că Gazprom nu a “refuzat niciodată să sporească aprovizionarea consumatorilor săi, dacă depun oferte adecvate”. Prețul gazelor a scăzut în ultimele două zile, după declarația lui Putin, dar Bloomberg a observat că această ofertă vine cu costuri politice.
Nu există o soluție imediată, au remarcat experții. Potrivit CNN, cel mai bun scenariu, ar fi o iarnă blândă, care ar permite refacerea stocurilor de gaze, dar acest lucru s-ar putea întâmpla abia în primăvara anului 2022. Dacă vremea va fi foarte rece în următoarele luni, cele mai expuse țări din Europa sunt Italia și Marea Britanie. Aceasta din urmă nici nu are capacitate de stocare și se confruntă acum cu probleme semnficiative în aprovizionarea cu energie electrică din cauza disfucțiilor unei linii care o leagă de Franța.
Există, de asemenea, îngrijorarea că volatilitatea prețurilor ar putea alimenta scepticismul public cu privire la finanțarea tranziției energetice către surse mai puțin poluante. Guvernele care s-au angajat să reducă emisiile încearcă preventiv să transmită un mesaj că actuala criză este mai degrabă un argument pentru, iar nu împotriva, renunțării treptate la energia produsă cu cărbune și gaze.
Sursa: journal.md
