Primăria municipiului Cahul și Primăria municipiului Bălți au avut, în anul 2020, cea mai transparentă activitate și au fost cele mai deschise la solicitările cetățenilor. Clasamentul celor mai transparente APL-uri din Republica Moldova a fost realizat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Potrivit datelor, Primăria municipiului Cahul a avut un nivel de transparență și deschidere de 76,99%, în timp ce Primăria municipiului Bălți – 73,15%.
92 de APL-uri de nivelul I și II în 2020 au fost monitorizate, dintre care: 32 de consilii raionale, 40 de municipii/orașe și 20 de comune/sate.
Potrivit raportului IDIS, Primăria municipiului Cahul a avut în 2020 un nivel de transparență și deschidere de 76,99%, Primăria municipiului Bălți – 73,15%, Primăria orașului Cimișlia – 57,23%, Primăria orașului Fălești – 57,11%, iar Primăria municipiului Ungheni – 52,58%.
Dintre autoritățile publice de nivelul II, Consiliul raional Strășeni a ocupat locul de frunte, realizând 66,97% a indicatorilor de transparență, Consiliul raional Criuleni – 64,78%, Consiliul raional Fălești – 63,73%, Consiliul raional Cimișlia – 57,17%, iar Consiliul raional Ungheni – 56,81%.
Nicolae Dandiș, primar al municipiului Cahul, a declarat că premiul este foarte important pentru municipiu. „Cel mai important lucru pe care îl poate face un ales local este să obțină încrederea și susținerea cetățenilor. Să obții o performanță este una, dar să o menții și să o crești este și mai complicat. Pentru mine acest premiu este o motivație în plus, o apreciere din partea comunității. Este un indicator care arată că se poate dacă există dorință. Doi ani în urmă, analizând un asemenea raport de transparență, am văzut capitolele unde eram mai slab apreciați și respectiv am împărțit sarcinile tuturor ca să îmbunătățim aceste capitole”, a declarat Dandiș
La rândul său, secretarul Consiliului municipal Bălți, Irina Serdiuc, a spus că este un premiu așteptat și meritat. „Suntem la a cincea ediție și de fiecare dată venim aici la dumneavoastră cu multe planuri și idei”, a declarat Serdiuc.
Vladimir Aculov, specialist în atragerea investițiilor din cadrul Primăriei orașului Cimișlia, a mulțumit colegilor din cadrul primăriei. „Au depus un efort foarte mare pentru a realiza această transparență, care ne-a permis nouă să fim astăzi aici pentru a lua acest premiu. În continuare ne vom strădui, vom depune tot efortul pentru a crește în acest clasament”, a precizat Aculov.
Alexandr Severin, primar al orașului Fălești, a spus că având doar doi ani de mandat și menținerea în top 5 este pentru un lucru important. „Tot timpul este loc pentru poziția de a munci și de a lua un rezultat mai bun și spre asta ne îndreptăm”, a spus Severin.
Dionisie Ternovschi, viceprimar al Primăria municipiului Ungheni, a declarat că premiul este valoros pentru municipiu. „Într-adevăr aceste recomandări vor fi foarte utile pentru noi. Avem foarte mult de lucru, dar avem persoane capabile care vor ajuta ca acest proces să fie unul și mai transparent. Aici vorbim despre factorul uman. Nu poate să facă totul primarul sau viceprimarul. Trebuie să fie persoane care să preia informația, să știe cum să o publice, ca să fie cât mai accesibilă pentru cetățeni”, a declarat Ternovschi.
Potrivit raportului, nivelul de transparență al APL-urilor de nivelul I și II din Republica Moldova a cunoscut în 2020 un anumit progres. Media generală de transparență obținută de către raioane a fost de 42,22%, iar de către cele 60 de orașe/municipii și comune/sate – 30,44%, fiind în creștere în comparație cu media celor patru clasamente de transparență realizate până în prezent de IDIS ”Viitorul”.
De menționat că, Primăria municipiul Bălți a fost timp de 4 ani fruntaș în topul cu cele mai transparente activități, dar și deschidere la solicitările cetățenilor. Patru ani consecutiv a ocupat primul loc în ratingul transparenței după prezentarea informațiilor despre activitatea organelor administrației publice locale.
Prim-ministrul Natalia Gavrilița a premiat, astăzi, alături de ministrul Educației și Cercetării, Anatolie Topală, 33 de elevi care au obținut rezultate remarcabile la olimpiadele și concursurile regionale și internaționale care au avut loc pe parcursul anului 2021.
De premii și diplome au beneficiat și cei 33 de profesori care au pregătit loturile olimpice ale Republicii Moldova. Valoarea totală a premiilor oferite elevilor și cadrelor didactice constituie 620.000 de lei.
Natalia Gavrilița a felicitat elevii olimpici și profesorii și a menționat că rezultatele obținute de ei sunt foarte importante pentru sistemul educațional și pentru toată țara. „Sistemul educațional din Moldova, în pofida multor critici și a multor lipsuri materiale, este unul foarte performant și asta, mai ales, datorită entuziasmului și competenței corpului profesoral. Tradiția dăscălească nu poate fi diminuată de niște politici, de o criză economică sau de moda pentru succesul nemuncit. Această tradiție menține vie cultura noastră de respect pentru școală, carte, învățare”, a menționat premierul Natalia Gavrilița.
Ministrul Educației și Cercetării, Anatolie Topală, a mulțumit elevilor și profesorilor pentru responsabilitatea și dedicația cu care reprezintă țara în cadrul competițiilor internaționale. „Pe parcursul a trei decenii, loturile olimpice naționale ale Republicii Moldova au participat la peste 200 de olimpiade și concursuri internaționale și regionale, obținând 802 premii, dintre care: 55 de medalii de aur, 136 de medalii de argint, 472 de medalii de bronz, 139 de mențiuni de onoare și 11 premii speciale”, a remarcat ministrul.
Gala Olimpicilor este o festivitate organizată anual de către Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare în scopul omagierii elevilor care au obținut rezultate remarcabile la olimpiadele și concursurile regionale și internaționale la disciplinele de studiu, și a profesorilor care au contribuit la pregătirea elevilor și la obținerea acestor rezultate.
În anul 2021, în condițiile pandemice, au fost delegate loturi olimpice pentru participare, în format on-line, la 16 olimpiade și concursuri regionale și internaționale care au fost organizate în Georgia, Cipru, Statele Unite ale Americii, Lituania, Republica Moldova, Elveția, Federația Rusă, Japonia, Portugalia, Singapore, România, Bulgaria, Emiratele Arabiei Unite. Republica Moldova a fost gazdă a Olimpiadei Balcanice de Matematică pentru Juniori, la care au participat 22 de echipe din 21 de țări.
Cele 16 olimpiade și concursuri regionale și internaționale au fost organizate la disciplinele: matematică, informatică, chimie, biologie, fizică, limba franceză, științe și inginerie.
În cadrul olimpiadelor și concursurilor menționate, elevii din Republica Moldova au obținut 42 de premii, dintre care 1 medalie de aur, 3 medalii de argint, 28 de medalii de bronz, 8 mențiuni de onoare, 1 loc I la proba pe echipe și un premiu special.
Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), a descoperit un grup infracțional care comercializa droguri în valoare de 1,3 milioane lei prin intermediul internetului. Prin urmare dorgurile au fost sechestrate, iar trei membri ai grupului au fost reținuți.
Printre persoanele reținute se numără liderul grupării și alte două persoane care activau în calitate curieri cu vârste cuprinse între 19 și 30 ani. La demersul procurorilor PCCOCS, doi membri au fost plasați în arest preventiv, iar în privința celui de-al treilea, instanța de judecată a decis cercetarea lui în libertate.
Sub supravegherea procurorilor, ofițerii Inspectoratului Național de Investigații și ai Direcției Generale Urmărire Penală ale IGP au documentat activitatea infracțională a grupului pe parcursul ultimilor două lună. Astfel, aceștia au stabilit că cei trei comercializau pe internet droguri sintetice de tip PVP (denumite „sare”), amfetamină și substanțe psihoactive de tip nou (NPS).
Urmare a perchezițiilor la domiciliile, apartamentele închiriate precum și locurile unde au fost ascunse drogurile, oamenii legii au ridicat mai multe pachețele cu droguri de tip PVP și amfetamină, cu masa totală de peste 1,2 kg, precum și 600 gr de marijuană și timbre LSD.
De asemenea, au fost ridicate telefoane mobile, calculatoare și altă tehnică de calcul, carduri bancare, pachețele autosigilante pentru vânzarea drogurilor și cântare electronice la scară mică.
Pe 23 decembrie, procurorul general interimar Dumitru Robu a argumentat în plenul Parlamentului necesitatea ridicării imunității parlamentare a deputatului Ilan Șor, în vederea efectuării acțiunilor de urmărire penală urgente, ce se impun „în scopul evitării nimicirii, modificării, tăinuirii, substituirii probelor, împiedicării înstrăinării bunurilor rezultate din infracțiune și ulterior remitere în instanța de judecată”. În total, sunt 9 capete de acuzare.
Potrivit procurorului general interimar Dumitru Robu, Ilan Șor este bănuit de indicarea informațiilor false în declarațiile de avere, de participarea la frauda bancară și implicare ilegală în concesionarea aeroportului.
„La numirea mea în calitate de procuror general interimar mi-am asumat angajamentul că Procuratura va interveni prompt și hotărât și va investiga orice faptă penală, indiferent cine vor fi subiecții supuși investigațiilor penale, chiar dacă aceștia sunt politicieni. Prin urmare, una dintre sarcinile primordiale pe care mi le-am transat a fost să dau curs la cauzele penale ce țin de delapidarea averii statului, inclusiv să continui investigațiilor cauzelor penale denumite generic „frauda bancară” și „concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău”, a argumentat Dumitru Robu.
Ridicarea imunității lui Ilan Șor, pe primul capăt de acuzare, a fost aprobată cu votul a 88 de deputați. Pe al doilea capăt de acuzare, solicitarea a fost aprobată cu votul a 87 de deputați. Pe al treilea capăt de acuzare, cererea de ridicare a imunității a fost aprobată de 83 de deputați.
Amintim că, pe 16 decembrie, Procuratura a depus 9 cereri în Parlament, prin care solicită încuviințarea ridicării imunității parlamentare, în vederea reținerii, arestării, percheziției și trimiterii în judecata penală a deputatului Ilan Șor. Precizăm că două dintre capetele de acuzare vizează dosare de escrocherie, alte două – spălare de bani în mărimi deosebit de mari. În afară de asta, Șor este învinuit de crearea sau conducerea unei grupări criminale, fals în declarații, delapidarea averii străine, abuz de putere sau abuzul de serviciu. Conform procedurii, cererile și materialele prezentate de Procuratura Generală au fost examinate de Comisia juridică, numiri și imunități.
În replică, Ilan Șor a declarat că acțiunea ar fi o tentativă de distragere a atenției de la problemele reale cu care se confruntă cetățenii.
***
Ilan Șor a fost condamnat la şapte ani de închisoare, încă în 2017, în prima instanță, pentru rolul jucat în „furtul miliardului” din sistemul bancar, dar procesul în apel trenează. Sentința a fost atacată în instanța de apel. În februarie 2018, dosarul de condamnare a fost transferat la Curtea de Apel Cahul. De atunci au fost convocate zeci de ședințe de judecată, majoritatea dintre ele fiind amânate pe diverse motive. Pe 20 august, Curtea Supremă de Justiție a emis o încheiere irevocabilă, prin care dosarul lui Ilan Șor a fost strămutat la Curtea de Apel Chișinău, de la Curtea de Apel Cahul. Totodată, a fost menținută masura preventivă – arestul în privința lui Ilan Șor și anunțarea în căutare.
Deși nu a recunoscut oficial, Ilan Șor ar fi părăsit Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a cedat guvernarea. Potrivit anumitor surse, acesta s-ar afla în Israel. El s-a arătat gata să se întoarcă în țară, dacă mandatul de arest pe numele său va fi anulat. În urma alegerilor din 11 iulie 2021, Șor a obținut un nou mandat de parlamentar.
Republica Moldova are una dintre cele mai mici rate de vaccinare anti-COVID 19 din lume. Până acum, s-a vaccinat cu două doze în jur de 28% din populație, în timp ce în unele țări europene această rată ajunge și la 89%. Exemple relevante din istoria omenirii arată că vaccinarea a oprit răspândirea unor boli mortale, despre care azi știm doar din cărți. Dacă oamenii ar înceta să se vaccineze, multe din aceste boli ar putea reveni, spun experții în sănătate publică.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), variola a fost prima boală infecțioasă umană care a fost eradicată prin vaccinare. Epidemiile de variolă au cauzat numai în secolul XX între 300 și 500 de milioane de decese în întreaga lume, înainte de a fi stopate. Conform datelor Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA (CDC), în medie, 3 din 10 persoane bolnave au murit de variolă. Supraviețuitorii rămâneau cu cicatrici permanente profunde și frecvent își pierdeau vederea. Vaccinul împotriva variolei a fost creat în 1796 și a fost primul vaccin dezvoltat cu succes. Începând cu anul 1967, OMS a început vaccinarea masivă la nivel global, iar 10 ani mai târziu, în 1977, în Somalia, a fost diagnosticat ultimul caz. Datorită vaccinării, la 8 mai 1980 variola a fost oficial declarată de OMS ca fiind eradicată la nivel mondial.
Vaccinurile au oprit boli mortale
Epidemia de poliomielită din SUA – 27 000 de cazuri, 6 000 de decese
Poliomielita este o altă boală virală extrem de infecțioasă. Ea poate provoca paralizie la copiii mici, devenind una dintre cele mai temute boli ale copilăriei din secolul XX. Epidemia s-a declanșat în New York, în anul 1916. Atunci au murit 6 000 de persoane, iar peste 27 de mii au fost paralizate. Vaccinul a o fost inventat în 1955 și tot atunci a fost introdus pe scară largă. Datorită vaccinării, transmiterea poliomielitei a fost oprită în majoritatea zonelor de pe glob, iar cazurile de infectare au scăzut cu peste 99% din 1988 încoace. Cu aproape 20 de ani în urmă, poliomielita a fost eradicată și în Europa. Totuși, în prezent mai multe cazuri de pacienți cu poliomielită au fost înregistrate în state asiatice, precum Pakistan și Afganistan.
Tetanosul poate provoca complicații grave sau deces
Tetanosul este o altă boală acută, caracterizată prin spasme musculare, care poate provoca complicații grave sau deces. Oricine se poate îmbolnăvi de tetanos, dar boala este deosebit de frecventă și gravă la nou-născuții și la femeile însărcinate insuficient imunizate. Vaccinul împotriva tetanosului a fost dezvoltat în 1926, iar la sfârșitul anilor 1940, vaccinarea copiilor a devenit obișnuită. OMS estimează că în 2018 (ultimul an pentru care sunt disponibile estimări), circa 25 000 de nou-născuți au murit din cauza tetanosului neonatal, o reducere cu 88% față de situația din anul 2000. Pentru a fi protejată toată viața, OMS recomandă ca o persoană să primească șase doze de vaccin din copilărie până la adolescență.
Rujeola provoca aproximativ 2,6 milioane de decese în fiecare an
Rujeola, oreionul și rubeola (ROR) au provocat, de-a lungul timpului, milioane de decese. Rujeola este o boală gravă, foarte contagioasă, cauzată de un virus. Ea poate afecta copiii cu vârsta de până la cinci ani și persoanele cu imunitate scăzută. Potrivit OMS, înainte de introducerea vaccinului împotriva rujeolei și a vaccinării pe scară largă, această maladie provoca aproximativ 2,6 milioane de decese în fiecare an. Imunizarea a început în anii 1960 și a schimbat epidemiologia bolii. În perioada 2000-2018, vaccinarea împotriva rujeolei a prevenit aproximativ 23,2 milioane de decese, la nivel mondial, o scădere cu 73% a deceselor.
Oreionul este cunoscut pentru simptomele sale specifice: obrajii și maxilarul umflate. La majoritatea oamenilor, oreionul decurge destul de ușor, dar poate provoca și probleme grave, de lungă durată, inclusiv orhită (umflarea testiculelor) la bărbați, ooforită (umflarea ovarelor) și/sau mastită (umflarea sânilor) la femei, encefalită (umflarea creierului), meningită (umflarea țesutului care acoperă creierul și măduva spinării), pierderea auzului. În cazuri foarte rare, oreionul este mortal. Vaccinarea împotriva oreionului în SUA a început în 1967 și a dus la o scădere cu peste 99% a cazurilor. Dacă în anul 1968 au fost înregistrate peste 152 de mii de cazuuri, în anul 2003 numărul acestora a fost de 231.
Rubeola (pojărelul) poate decurge fără mari complicații la copii, însă în cazul femeilor însărcinate riscă să provoace moartea fătului sau malformații ale creierului, inimii, ochilor și urechilor. Singura protecție împotriva rubeolei este vaccinarea. Primul vaccin anti-rubeolă a fost licențiat în 1969. Imunizarea în Europa a început în anii 1970 și a schimbat radical epidemiologia bolii. Femeile care intenționează să nască trebuie să-și verifice situația vaccinurilor deoarece în timpul sarcinii nu se pot vaccina împotriva rubeolei.
Difteria și boala meningococică omoară 1 din 10 persoane bolnave
Difteria este o boala infecțioasă provocată de o bacterie, cu o rată mare de mortalitate, mai ales printre copiii mici. Statisticile prezentate de CDC din SUA arată că unul din zece bolnavi moare de difterie. Primul vaccin anti-difterie a fost dezvoltat în anul 1923 și imunizarea în masă a dus la reducerea numărului de cazuri în Europa și SUA. În perioada 1980-2000, numărul de cazuri de difterie s-a redus cu peste 90%.
Boala meningococică la fel omoară una din zece persoane bolnave, iar la până la 20% din supraviețuitori pot apărea tulburări neurologice, pierderea auzului sau și chiar amputarea brațelor sau a picioarelor. Boala are o mai mare incidență la copiii mici, apoi în rândul adolescenților și adulților tineri. Vaccinurile rămân cele mai eficiente metode de prevenire. Până în anul 2030, OMS și-a propus să elimine epidemiile de meningită bacteriană care ucid în fiecare an aproximativ 250 000 de persoane în întreaga lume. Datorită vaccinării, din ianuarie 2014 până în decembrie 2016, în SUA au fost raportate 1174 de cazuri confirmate sau probabile de meningococ, iar în 2019 au fost raportate 371 de cazuri.
Epidemia de Ebola din Guineea – 28610 de cazuri și 11308 decese
Ebola sau febra hemoragică este extrem de gravă, adesea fatală, având o mare rată a mortalității. Virusul este transmis de la animale sălbatice și a fost descoperit pentru prima dată în 1976. Epidemia din 2014-2016 din Africa de Vest (Guineea, Liberia și Sierra Leon) a fost cel mai mare focar de Ebola, cu peste 28 000 de cazuri și peste 11000 de decese. În noiembrie 2019, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a autorizat primul vaccin împotriva virusului Ebola, fiind precalificat de OMS și autorizat de Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA, precum și de opt state africane.
Acestea sunt câteva din cele mai periculoase infecții care au afectat omenirea și care au fost stopate cu ajutorul vaccinurilor, fiind salvați milioane de copii și adulți. Laura Țurcan, medic epidemiolog la Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), spune că prevenirea bolilor transmisibile prin vaccinare este cea mai eficientă investiție în sănătate. „Imunizarea populației este o cale sigură pentru a obține scăderea substanțială a morbidității, mortalității şi invalidității survenite în urma bolilor infecțioase, dar şi a pierderilor economice și sociale cauzate de aceste boli”, susține experta. Ea îi îndeamnă pe oamenii care refuză vaccinarea să conștientizeze riscurile: „Trebuie să înțelegem că orice om nevaccinat poate prezenta un risc pentru ceilalți, deoarece poate transmite infecția în cazul îmbolnăvirii sau oferă posibilitatea ca virusul să sufere o mutație”.
Oamenii de știință au reușit în timp record să producă un vaccin împotriva virusului Sars-CoV-2 care provoacă boala COVD-19. Până în prezent, Comisia Europeană a autorizat 5 vaccinuri anti-COVID-19, iar 78,4% din populația adultă a UE este vaccinată complet. Cel mai recent ser aprobat condiționat în UE este dezvoltat de Novavax. Datele prezentate de site-ul de specialitate Worldometer.info, care face referire la OMS, arată că până acum virusul a afectat peste 270 de milioane de oameni și a cauzat peste 5 milioane de decese. COVID-19 continuă să facă victime.
Bunuri de circa 1,5 milioane lei au fost confiscate în folosul statului, după încercarea de scoatere din țară a bijuteriilor din chihlimbar, prin punctul vamal Giurgiulești. Informația a fost confirmată, pe 23 decembrie, de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), oficiul Sud.
Judecătoria Cahul a dispus confiscarea unui lot de bijuterii din chihlimbar care nu au fost declarate în vamă, precum și contravaloarea de peste 900.000 lei a mijlocului de transport și semi-remorcii folosite la comiterea infracțiunii – sumă care o depășește pe cea a bijuteriilor confiscate, care cifrează peste 500.000 lei.
Tentativa de contrabandă a avut loc în ianuarie 2021, la postul vamal Giurgiulești, de către un tânăr care se îndrepta spre Turcia. Acesta conducea un autocamion cu numere de înmatriculare din Rusia, la care avea atașată o semiremorcă. Potrivit șoferului, acesta nu transporta în autocamion bunuri care trebuie supuse declarării. Totuși, urmare a unor suspiciuni, inspectorii de la Serviciul Vamal au supus autocamionul verificării cu scanerul mobil, iar în pereții și frigiderul habitaclului au fost depistate peste 1250 de bijuterii din chihlimbar – brățări și coliere.
Ulterior, sub conducerea procurorilor PCCOCS, la domiciliul acestuia din raionul Vulcănești oamenii legii au ridicat un alt lot de bijuterii de chihlimbar, care de asemenea a fost supus confiscării.
Jurnal.md
