Categorii
Bani În Moldova Politică

Percheziții în satul de baştină al lui Igor Dodon: Fratele fostului preşedinte, vizat într-un dosar penal pentru fraudă

Oamenii legii au descins luni cu percheziții în satul Sadova, raionul Călărași, într-un dosar penal privind delapidarea bunurilor de la Calea Ferată din Moldova (CFM). Perchezițiile se desfășoară pe teritoriul unei întreprinderi, fondată la finele anului 2019 de către Alexandru Dodon, fratele ex-președintelui Igor Dodon.

Informația a fost confirmată pentru Anticorupție.md de procurorul responsabil de relația cu mass-media, Mariana Cherpec, care a precizat că perchezițiile sunt efectuate de către procurorii din Procuratura municipiului Chișinău în comun cu angajații Inspectoratului General de Poliție.

Sursa citată a precizat că este vorba de două containere din metal, proprietate a CFM, de pe teritoriul întreprinderii lui Alexandru Dodon. Containerele din metal ar fi ajuns pe teritoriul pe teritoriul terenului agricol din satul Sadova cu ajutorul unor angajați  CFM. Daunele aduse statului acest caz ar ajunge la aproape 50 mii lei. Proprietar al terenului este firma Agrofactory, al cărei fondator este fratele lui Igor Dodon.

Amintim că fostul vicepreședinte al Parlamentului, Alexandru Slusari, a bătut alarma încă la începutul anului trecut că unii deputați socialiști, apropiați lui Igor Dodon, ar urmări să falimenteze Întreprinderea de Stat Calea Ferată a Moldovei. Din această cauză, deputații socialiști blocau desfășurarea audierilor pe subiectul situației de la Calea Ferată a Moldovei în cadrul Comisiei parlamentare Economie, Finanțe și Buget.

Slusari declara atunci că de mai bine de un an CFM este condusă de un director interimar, Andrian Onceanu, coleg de facultate cu Igor Dodon, care nu a activat nicio zi în domeniul transportului feroviar și desemnarea căruia a fost un veritabil șoc chiar și pentru majoritatea socialiștilor. În calitate de prim-vicedirector al CFM a fost desemnat un consilier municipal PSRM – Vitalii Mucan, care, la fel, nu a avut anterior nicio tangență cu domeniul căilor ferate. Iar vicedirector pe securitate a devenit Serghei Dodon, care ar fi rudă cu Igor Dodon.

Centrul de Investigații Jurnalistice a publicat încă în 2015 o anchetă despre cum Calea Ferată din Moldova a ratat venituri de peste 50 de milioane de lei de la darea în arendă a vagoanelor în Federația Rusă. Banii nu au ajuns în conturile întreprinderii de stat, ci în cele ale unor companii dubioase.

Categorii
În Moldova Politică

(Doc)Maia Sandu: „Am cheltuit cu 100 de mii mai puțin decât Igor Dodon”. Cheltuielile Președinției pentru deplasările externe.

Administrația Prezidențială a publicat informația privind deplasările de serviciu efectuate în străinătate de către personalul Aparatului Președintelui Republicii Moldova în trimestrul IV al anului 2021. Potrivit documentului, cea mai scumpă a fost călătoria în Franța din luna noiembrie, în scopul participării la Forumul Păcii. Aceasta a costat aproape 27 mii de lei.

În ultima parte a anului 2021, șefa statului a avut doar trei deplasări oficiale, care au avut loc în perioada noiembrie-decembrie. Prima și cea mai scumpă dintre acestea, conform documentului, este cea din Franța, care a avut loc în perioada 11 – 13 noiembrie 2021. Maia Sandu a fost însoțită la Forumul Păcii de la Paris de către Cristina Gherasim, secretar general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova. Cheltuielile pentru deplasare se ridică la suma totală de 26,8 mii lei (inclusiv diurnă – 4,3 mii lei, cazare – 9,3 mii lei, bilete abia – 13,2 mii lei).

A doua deplasare din această perioadă a avut loc în România, între 22 și 23 noiembrie 2021. Din delegație au făcut parte Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, Cristina Gherasim, secretar general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, Sorina Ștefîrță, consilier pentru comunicare publică, purtător de cuvînt al președintelui, Alexandru Vdovicenco, specialist principal în Secția comunicare cu mass-media a Direcției comunicare și protocol a Aparatului Președintelui Republicii Moldova. Cheltuielile aferente deplasării au fost acoperite din bugetul Aparatului Președintelui și au constituit 4,5 mii lei – cheltuieli pentru diurnă.

Ultima vizită oficială a președintei țării a avut loc în perioada 14 – 16 decembrie 2021, la Bruxelles, în scopul participării la lucrările Summit-ului Parteneriatului Estic. Șefa statului a fost însoțită de Cristina Gherasimov, secretar general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, iar cheltuielile pentru deplasare au constituit 8,2 mii lei (inclusiv, diurnă – 3,0 mii lei, bilete avia – 5,2 mii lei).

În cadrul unui interviu publicat pe 3 ianuarie, președinta țării Maia Sandu a menționat că, în pofida faptului că a avut timp de un an mai multe deplasări de serviciu decât predecesorul său, Igor Dodon, s-a reușit economisirea a circa 100 de mii de lei.

„Apropo, cheltuielile de anul ăsta sunt mai mici decât ce a cheltuit Igor Dodon în 2020 și decât am planificat. (…) Pentru deplasările în străinătate noi am cheltuit mai puțin cu 100 de mii decât Iogr Dodon în 2020. În situația în care noi am avut foarte multe rezultate pe politică externă în comparație cu președintele precedent”, a declarat Maia Sandu.

Sursa: newsmaker.md 

Categorii
În Basarabeasca În Moldova

(Video) Chișinău: Un tânăr a fost bătut cu cruzime, în fața unui club de noapte. Agresorul ar fi un tik-toker

„Agresorul ar fi un oarecare tiktoker și l-ar fi snopit în bătaie pe tânăr pentru că acesta i-ar fi reproșat că ia 50 de lei pentru intrarea în club când de fapt aceasta ar fi gratis”. Informația a fost publicată pe canalul de Telegram Ungureanu112.

Cazul a avut loc în noaptea de 2 Ianuarie, în jurul orei 03:30, la un club de noapte din sectorul Ciocana.Victima, un tânăr în vârstă de 30 de ani, a fost snopit în bătaie de către un alt tânăr în vârstă de 29 de ani.

Tânărul bătut a fot transportat la spital, iar agresorul…audiat și trimis acasă.

Pe numele agresorului, un oarecare Alexandru Armaș sub pseudonimul „Убийца малолеток”, a fost pornită o cauză penală conform art. 287 Cod Penal pentru „huliganism”

Sursa: ungureanu122 

Categorii
Bani În Moldova

Datoria externă a Republicii Moldova a crescut cu 600 milioane de dolari într-un an

Datoria externă brută a Republicii Moldova a ajuns la 8,64 miliarde de dolari la finele lui septembrie 2021, după ce la sfârșitul lui septembrie 2020 era de 8,06 miliarde de dolari. Față de sfârșitul lui iunie curent, datoria s-a majorat cu 170 milioane de dolari conform datelor Băncii Naționale a Moldovei.  

Din datoria de 8,64 miliarde, 2,26 miliarde de dolari revin administrațiilor publice, în special celei centrale și aproape 335 milioane – Băncii Naționale. Băncilor comerciale le revin 330 milioane de dolari.

Cea mai mare parte a datoriei brute a Republicii Moldova aparține societăților nefinanciare, altfel spus companiilor care nu au nimic în comun cu activitățile financiare. Acestea au împreună o datorie externă de aproape 3,5 miliarde de dolari.

Investițiile directe – adică creditarea din interiorul grupurilor de companii, în care o companie mamă, aflată peste hotare, investește în compania fiică din Republica Moldova – se ridică la 1,9 miliarde de dolari.

Datoria externă reprezintă obligațiile unei țări față de creditori din străinătate și cuprinde atât datoria guvernamentală, cât și cea contractată de beneficiari privați (persoane juridice și/sau fizice).

Conform situației de la 30 septembrie 2021, principalul creditor al statului este Fondul Monetar Internațional cu 849,75 milioane de dolari sau 32,4 la sută din totalul datoriei publice urmat de Grupul Băncii Mondiale cu o pondere de 31,2%, ceea ce reprezintă 819,25 milioane de dolari.

Datoria Republicii Moldova față de Banca Europeană pentru Investiții se cifrează la 426,81 milioane de dolari, ceea ce constituie 16,3% din totalul datoriei publice externe.

Convertită în lei, la cursul actual al Băncii Naționale, datoria externă se cifrează la 153 miliarde lei. Dacă o raportăm la PIB-ul prognozat pentru acest an a fi de circa 237 miliarde le, obținem o pondere de circa 64% a datoriei externe în PIB, deși în ultimul trimestru al anului, din octombrie până în decembrie, aceasta urmează să mai sporească.

Sursa: anticoruptie.md 

Categorii
În Moldova Social

Peste 338.000 de locuitori din regiunea transnistreană dețin cetățenia Republicii Moldova

Potrivit evidențelor din bazele de date gestionate de Agenția Servicii Publice se atestă că 347 251 de locuitori domiciliați în stânga Nistrului și mun. Bender sunt înscriși în Registrul de stat al populației, dintre care 338 008 dețin cetățenia Republicii Moldova, inclusiv 313 006 posedă pașapoarte ale cetățeanului Republicii Moldova și 281 498 de buletine de identitate.

În ultimii 10 ani cea mai mare cifră anuală de solicitare a pașapoartelor biometrice a fost în anul 2018 (37 560), iar de buletine de identitate a fost în anul 2019 (20 309), comparativ cu 12 143 de pașapoarte și 14 879 în anul 2013, iar în perioada anului 2020 urmare a restricțiilor impuse în calea liberei circulații de către Tiraspol numărul de solicitări s-a diminuat semnificativ (17 391 de pașapoarte și 9 673 de buletine).

Este de remarcat faptul că în perioada 19 aprilie 2018 – 30 noiembrie 2021 au fost recunoscute ca cetățeni ai țării 24 055 de persoane, dintre care 16 367 (circa 68%) sunt locuitori din stânga Nistrului și mun. Bender.

Asta în urma simplificării procedurii de dobândire prin recunoaștere a cetățeniei Republicii Moldova pentru persoanele născute pe teritoriul țării și cu vârsta de până la 18 ani (amendamente legislative în vigoare din 19.04.2018), procedură ce are loc din data exprimării consimțământului în scris și în temeiul documentelor de stare civilă ce atestă nașterea pe teritoriul Republicii Moldova.

În perioada ianuarie-noiembrie 2021 au fost emise 7348 de acte de stare civilă pentru locuitorii din regiune, eliberate ca rezultat al certificării (în 2020 – 5570).

Sursa: jurnal.md 

Categorii
În Moldova Social

Un bărbat din Cimișlia a fost rănit de un mistreț în timpul unei partide de vânătoare

Un bărbat de 60 de ani, locuitor al orașului Cimișlia, a ajuns la spital după ce a fost atacat de un mistreț, în timpul unei partide de vânătoare. Incidentul s-a produs pe 1 ianuarie.

Potrivit ofițerului de presă Cristina Vicol, totul s-a întâmplat în timp de victima, împreună cu alți bărbați, a mers la vânătoare. La un moment dat, într-o fâșie de stuf, vânătorul a fost atacat de un mistreț. Bărbatul a suferit o plagă în regiunea abdomenului și mai multe răni la mâini.

Potrivit poliției, mistrețul nu a fost împușcat. Cazul este investigat de oamenii legii.

Sursa: newsmaker.md 

Categorii
În Moldova Politică

(Video) Maia Sandu consideră că Guvernul trebuie să înlăture corupția din procesul adopției: „Cred că este o problemă”

Președinta țării Maia Sandu consideră că în domeniul adopției copiilor există anumite posibilități de corupție, pe care ar trebui să le înlăture noul guvern. Declarația a fost făcută în cadrul unui interviu publicat pe 2 ianuarie.

Maia Sandu a remarcat că, în urma interviului din decembrie 2019, s-au făcut speculații pe tema declarației sale, potrivit căreia, a luat în considerare posibilitatea adopției unui copil. „Cei care sunt prost intenționați folosesc asemenea teme sensibile pentru ca să promoveze falsuri, ca să promoveze lucrurile dintr-o perspectivă mai puțin plăcută”, a declarat șefa statului.

Președinta țării consideră că noul Executiv trebuie să soluționeze inclusiv problemele cu care se confruntă persoanele care își doresc să înfieze copii, însă se ciocnesc de o procedură anevoioasă.

„Nu pot să spun dacă în ultimii doi ani s-a schimbat ceva spre bine, pentru că nu m-am mai documentat, am făcut alte lucruri. Am spus atunci ceea ce au remarcat și oamenii care au studiat problema. Sper că între timp lucrurile s-au îmbunătățit. Și dacă nu, avem un nou ministru, un nou guvern care ar trebui inclusiv în această problemă să facă ordine”, a declarat președinta țării.

Șefa statului a spus că nu a discutat deocamdată cu Executivul despre acest subiect, însă o va face pe viitor.

„Nu am ajuns să discutăm acest subiect concret, însă cred că este o problemă și o să îi întreb care este planul lor și dacă au făcut o analiză despre cum pot fi reduse aceste impedimente și aceste posibilități de corupție, care există în mecanismul actual”, a adăugat aceasta.

Maia Sandu a mai spus că, în trecut a luat în calcul posibilitatea adopției, însă doar la etapa de analiză: „Doar am analizat care sunt etapele prin care trebuie să treci. Asta a fost tot ce am făcut”.

Președinta țării a mai spus că, în prezent, nu ar avea timpul necesar pentru a adopta un copil: „Trebuie să mă descurc aici, sunt responsabilități enorme și nu îmi pot asuma, la această etapă, o responsabilitate enormă, care presupune timp și atenție, pentru că aici am multe de făcut și nu le văd compatibile”.

Întrebată dacă planifică să facă acest lucru ulterior, șefa statului a răspuns că nu știe.


Sursa: newsmaker.md 

 

Bалютный курс: 03 Ноя 2022
EUR : 19.0778 MDL-0,0938 ▼
USD : 19.2733 MDL-0,0227 ▼
RON : 3.8839 MDL-0,0181 ▼
RUB : 0.3132 MDL-0,0003 ▼
UAH : 0.5221 MDL-0,0004 ▼