Lună: ianuarie 2022

(Foto) Stare de urgență decretată în Kazahstan, după ce oamenii s-au revoltat din cauza prețurilor mari la combustibil

Autor articol De Redactor
Dată articol 05.01.2022

E stare de urgență în Kazahstan. Aceasta a fost decretată de autorități după ce scumpirea gazelor a scos mii de oameni în stradă. Protestele au izbucnit de câteva zile în mai multe orașe, inclusiv la Almatî, capitala economică a țării. Forțele de ordine au fost mobilizate în număr mare pentru a dispersa mulțimea. Au folosit gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc și au arestat mai mulți manifestanți.

De asemenea, în zone întinse internetul pe mobil și rețelele sociale WhatsApp și Telegram au fost blocate, comunică digi24.ro.

La rândul său, președintele kazah Kassîm-Jomart Tokaiev a declarat stare de urgență pentru două săptămâni în cel mai mare oraș din Asia Centrală, Almatî, și în provincia Mangistau din vestul țării, unde protestele au devenit violente. Astfel, circulația pe străzi este interzisă între orele 23:00 și 7:00, la fel și adunările de oameni.

Potrivit Libertatea.ro, președintele Kazahstanului a acceptat demisia Guvernului, la câteva ore după ce a declarat stare de urgență în mai multe zone ale țării.

Proteste au izbucnit în câteva orașe kazahe după ce guvernul națiunii din Asia Centrală a ridicat plafoanele de pe prețurile gazului petrolier lichefiat (GPL), iar costul alternativei populare la benzină a crescut. Mai mult de 20 de persoane au fost reținute de poliție, iar drumurile care duc spre Aktau au fost închise de autorități.

FOTO Stare de urgență decretată în Kazahstan, după ce oamenii s-au revoltat din cauza prețurilor mari la combustibil

Profimedia Images

Sursa: newsmaker.md

În Moldova Politică

Nu există condiționalități pentru ca președintele Republicii Moldova să vină într-o vizită la Moscova – viceministrul rus de Externe

Autor articol De Redactor
Dată articol 04.01.2022

Nu există condiționalități pentru ca președintele Republicii Moldova să vină într-o vizită la Moscova, a declarat viceministrul rus de Externe, Andrei Rudenko, pentru agenția TASS

„În ceea ce privește posibila vizită a Președintelui Republicii Moldova Maia Sandu în Rusia, partea rusă a comentat deja de multe ori această problemă – se va putea vorbi despre o vizită atunci când va exista o agendă semnificativă pentru aceasta”, a declarat Rudenko într-un interviu pentru Tass. Rudenko a mai spus că Moscova se așteaptă ca autoritățile de la Chișinău să ia măsuri pentru reluarea discuțiilor din dosarul transnistrean în format 5+2 implică Moldova, Transnistria, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Rusia, Ucraina, precum și SUA și Uniunea Europeană în calitate de observatori.

„Sperăm ca Chișinăul să adopte o abordare constructivă și să manifeste o reacție pozitivă la recenta inițiativă a conducerii transnistrene de a intensifica dialogul dintre părți, precum și să ia măsuri pentru reluarea discuțiilor 5+2”, a spus el.

În același timp, Rusia speră să vadă pași concreti ai conducerii din Republica Moldova în dialogul dintre cele două țări, a adăugat Rudenko. „Partenerii noștri moldoveni își declară disponibilitatea de a construi un dialog bazat pe principiul pragmatismului, de a rezolva problemele deschise ale relațiilor bilaterale în cadrul acestuia. Împărtășim această atitudine”, a declarat Rudenko. „Ne așteptăm ca declarațiile părții moldovenești vor fi susținute de pași practici”, a mai adăugat oficialul rus

El a atras atenția asupra faptului că anul trecut a fost bogat în evenimente din viața politică internă a Republicii Moldova, care au avut impact asupra relațiilor ruso-moldovenești, inclusiv asupra alegerilor parlamentare din țară.

Dialogul politic dintre Rusia și Moldova a fost întrerupt pentru scurt timp din cauza alegerilor din republică, dar este restabilit treptat, a declarat joia trecută și purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova. „A fost o anumită pauză, din cauza proceselor electorale din această țară. Restabilim treptat dialogul politic cu Chișinăul. Contactele bilaterale capătă un caracter regulat și durabil”, a spus ea.

Rusia presează insistent Chișinăul, după preluarea celui de-al doilea mandat de către Vadim Krasnoselsky pe 12 decembrie 2021, pentru reluarea tratativelor în dosarul transnistrean dintre Chișinăul și Tiraspol.

Sursa: anticoruptia.md

În Moldova

Trafic intensificat, pentru a doua zi consecutiv, la punctele vamale din nordul țării. Avertismentul Poliției de Frontieră

Autor articol De Redactor
Dată articol 04.01.2022

Traficul este infernal, pentru doua zi consecutiv, la punctul de trecere a frontierei Criva-Mămăliga din nordul țării.

Marți, 4 ianuarie, la ora 12:00, la ieșirea din R. Moldova prin punctul de trecere a frontierei Criva-Mamaliga se atestă în continuare flux de mijloace de transport. Mai exact, circa 30 de mașini stau la coadă pe sensul de ieșire din țară, la intrarea în Ucraina.

Responsabilii de la Poliția de Frontieră anunță că angajații de frontiera lucrează la capacitate maximă.

La primele ore ale dimineții, reprezentanții IGPF anunțat că se majorează valorile de trafic în punctul de trecere a frontierei comun Criva-Mamaliga, pe sensul de intrare în Ucraina.

Totodată, responsabilii de la Frontieră atenționează că în zilele ce urmează, pe direcția ieșire din Republica Moldova se așteaptă o creștere a numărului de traversări, în special pentru unele puncte de trecere a frontierei: Leușeni sau Criva.

„Intervenim cu solicitarea ca fiecare călător, înainte de a porni la drum să se informeze despre situația la frontieră și cum se circulă prin punctele de trecere a frontierei de stat (PTF)”, menționează responsabilii de la Poliția de Frontieră.

Și luni, 3 ianuarie, s-au format cozi și s-a circulat cu dificultate la punctele de trecere din nordul țării.

În ultimele 24 de ore, în punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 29 077 de traversări, un număr mai mare fiind consemnat pe sensul de ieșire din Republica Moldova – 17 079 de traversări persoane.

Sursa: zdg.md

Anunțuri Bani În Moldova

A crescut salariu mediu in Moldova ori inflația a „consumat” creșterea?

Autor articol De Redactor
Dată articol 04.01.2022

În Republica Moldova, în anul 2021, salariul mediu pe economie a fost de circa 9200 de lei, în creștere cu 15,8% sau 1300 de lei față de anul 2020. În același timp, în 2021, țara a avut cea mai mare inflație din ultimii 18 ani, ceea ce a absorbit majorarea salariilor, iar majoritatea moldovenilor nu au simțit-o, a conchis expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță Șeherez, transmite ipn.md.

Potrivit lui Ioniță, rata anuală a inflației a fost de 12,4% în noiembrie și este posibil să ajungă la 14-15% la sfârșitul anului. În 2021, prețurile alimentelor au crescut cel mai mult: în noiembrie, acestea au crescut cu 15,5%, ceea ce reprezintă cea mai mare creștere din ultimii 18 ani.

Potrivit calculelor lui Veaceslav Ioniță, în 2021, salariul a 10% din cei mai bine plătiți lucrători (60 de mii de persoane) a crescut cu 4 mii de lei – până la 25 de mii de lei. Iar salariul a 10% din cei mai slab plătiți salariați (60 de mii) a crescut cu 270 de lei, ajungând la 2890 de lei pe lună. Potrivit expertului, acest raport a rămas același în ultimii 10 ani: „Oamenii săraci sunt plătiți de 8-9 ori mai puțin decât cei care au o situație financiară bună”.

Comparând salariile moldovenilor de pe cele două maluri ale Nistrului, Ioniță a remarcat că, în perioada 2010-2015, salariul mediu pe malul stâng a fost mai mare decât pe malul drept: 6.400 de lei față de 4.000 de lei. În 2018, salariul mediu pe malul stâng a scăzut până la 4.400 de lei din cauza devalorizării rublei transnistrene și a scăderii exporturilor. În același timp, salariile de pe malul drept au crescut.

„În anul 2021, salariul mediu pe economia de pe malul drept al Nistrului/Nistrului era de 9200 de lei, iar pe malul stâng – 6100 de lei. Salariile au fost calculate în lei moldovenești, ținând cont de cursul de schimb. În același timp, paritatea puterii de cumpărare a leului pe malul stâng al Nistrului este în continuare mai mare. Acolo, prețurile la gaz, electricitate și la unele produse sunt mai mici decât pe malul drept. Pentru un leu poți cumpăra în medie cu 20% mai mult în regiunea transnistreană”, – a menționat expertul.

Sursa: newsmaker.md

În Basarabeasca În Moldova

(Video) Imagini cu un alt conflict în care este implicat Tik-tokerul ce l-ar fi snopit în bătăi pe un tânăr, în fața unui club de noapte

Autor articol De Redactor
Dată articol 04.01.2022

Imaginile cu momentul în care polițiștii încearcă să-l rețină pe tânăr au fost transmise la adresa redacției „echipa 902” de către un martor ocular.

Potrivit sursei, acesta nu a asistat de la începutul conflictului, însă, când a venit în acel local, tik-tokerul se comporta agresiv și arunca cu sticle în oameni.

La fața locului a fost chemată poliția, care încerca să-l rețină.

Amintim că, în noaptea de 02 ianuarie, același tânăr este suspectat că l-ar fi snopit în bătăi pe un alt tânăr, de 30 de ani, în fața unui club de noapte din sectorul Ciocana al capitalei.

Pe numele lui Alexandru Armaș, cu pseudonimul „Убийца малолеток”, a fost pornită o cauză penală conform art. 287 Cod Penal pentru „huliganism”.

Bani În Moldova Politică

Percheziții în satul de baştină al lui Igor Dodon: Fratele fostului preşedinte, vizat într-un dosar penal pentru fraudă

Autor articol De Redactor
Dată articol 03.01.2022

Oamenii legii au descins luni cu percheziții în satul Sadova, raionul Călărași, într-un dosar penal privind delapidarea bunurilor de la Calea Ferată din Moldova (CFM). Perchezițiile se desfășoară pe teritoriul unei întreprinderi, fondată la finele anului 2019 de către Alexandru Dodon, fratele ex-președintelui Igor Dodon.

Informația a fost confirmată pentru Anticorupție.md de procurorul responsabil de relația cu mass-media, Mariana Cherpec, care a precizat că perchezițiile sunt efectuate de către procurorii din Procuratura municipiului Chișinău în comun cu angajații Inspectoratului General de Poliție.

Sursa citată a precizat că este vorba de două containere din metal, proprietate a CFM, de pe teritoriul întreprinderii lui Alexandru Dodon. Containerele din metal ar fi ajuns pe teritoriul pe teritoriul terenului agricol din satul Sadova cu ajutorul unor angajați CFM. Daunele aduse statului acest caz ar ajunge la aproape 50 mii lei. Proprietar al terenului este firma Agrofactory, al cărei fondator este fratele lui Igor Dodon.

Amintim că fostul vicepreședinte al Parlamentului, Alexandru Slusari, a bătut alarma încă la începutul anului trecut că unii deputați socialiști, apropiați lui Igor Dodon, ar urmări să falimenteze Întreprinderea de Stat Calea Ferată a Moldovei. Din această cauză, deputații socialiști blocau desfășurarea audierilor pe subiectul situației de la Calea Ferată a Moldovei în cadrul Comisiei parlamentare Economie, Finanțe și Buget.

Slusari declara atunci că de mai bine de un an CFM este condusă de un director interimar, Andrian Onceanu, coleg de facultate cu Igor Dodon, care nu a activat nicio zi în domeniul transportului feroviar și desemnarea căruia a fost un veritabil șoc chiar și pentru majoritatea socialiștilor. În calitate de prim-vicedirector al CFM a fost desemnat un consilier municipal PSRM – Vitalii Mucan, care, la fel, nu a avut anterior nicio tangență cu domeniul căilor ferate. Iar vicedirector pe securitate a devenit Serghei Dodon, care ar fi rudă cu Igor Dodon.

Centrul de Investigații Jurnalistice a publicat încă în 2015 o anchetă despre cum Calea Ferată din Moldova a ratat venituri de peste 50 de milioane de lei de la darea în arendă a vagoanelor în Federația Rusă. Banii nu au ajuns în conturile întreprinderii de stat, ci în cele ale unor companii dubioase.

În Moldova Politică

(Doc)Maia Sandu: „Am cheltuit cu 100 de mii mai puțin decât Igor Dodon”. Cheltuielile Președinției pentru deplasările externe.

Autor articol De Redactor
Dată articol 03.01.2022

Administrația Prezidențială a publicat informația privind deplasările de serviciu efectuate în străinătate de către personalul Aparatului Președintelui Republicii Moldova în trimestrul IV al anului 2021. Potrivit documentului, cea mai scumpă a fost călătoria în Franța din luna noiembrie, în scopul participării la Forumul Păcii. Aceasta a costat aproape 27 mii de lei.

În ultima parte a anului 2021, șefa statului a avut doar trei deplasări oficiale, care au avut loc în perioada noiembrie-decembrie. Prima și cea mai scumpă dintre acestea, conform documentului, este cea din Franța, care a avut loc în perioada 11 – 13 noiembrie 2021. Maia Sandu a fost însoțită la Forumul Păcii de la Paris de către Cristina Gherasim, secretar general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova. Cheltuielile pentru deplasare se ridică la suma totală de 26,8 mii lei (inclusiv diurnă – 4,3 mii lei, cazare – 9,3 mii lei, bilete abia – 13,2 mii lei).

A doua deplasare din această perioadă a avut loc în România, între 22 și 23 noiembrie 2021. Din delegație au făcut parte Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, Cristina Gherasim, secretar general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, Sorina Ștefîrță, consilier pentru comunicare publică, purtător de cuvînt al președintelui, Alexandru Vdovicenco, specialist principal în Secția comunicare cu mass-media a Direcției comunicare și protocol a Aparatului Președintelui Republicii Moldova. Cheltuielile aferente deplasării au fost acoperite din bugetul Aparatului Președintelui și au constituit 4,5 mii lei – cheltuieli pentru diurnă.

Ultima vizită oficială a președintei țării a avut loc în perioada 14 – 16 decembrie 2021, la Bruxelles, în scopul participării la lucrările Summit-ului Parteneriatului Estic. Șefa statului a fost însoțită de Cristina Gherasimov, secretar general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, iar cheltuielile pentru deplasare au constituit 8,2 mii lei (inclusiv, diurnă – 3,0 mii lei, bilete avia – 5,2 mii lei).

În cadrul unui interviu publicat pe 3 ianuarie, președinta țării Maia Sandu a menționat că, în pofida faptului că a avut timp de un an mai multe deplasări de serviciu decât predecesorul său, Igor Dodon, s-a reușit economisirea a circa 100 de mii de lei.

„Apropo, cheltuielile de anul ăsta sunt mai mici decât ce a cheltuit Igor Dodon în 2020 și decât am planificat. (…) Pentru deplasările în străinătate noi am cheltuit mai puțin cu 100 de mii decât Iogr Dodon în 2020. În situația în care noi am avut foarte multe rezultate pe politică externă în comparație cu președintele precedent”, a declarat Maia Sandu.

Sursa: newsmaker.md

În Basarabeasca În Moldova

(Video) Chișinău: Un tânăr a fost bătut cu cruzime, în fața unui club de noapte. Agresorul ar fi un tik-toker

Autor articol De Redactor
Dată articol 03.01.2022

„Agresorul ar fi un oarecare tiktoker și l-ar fi snopit în bătaie pe tânăr pentru că acesta i-ar fi reproșat că ia 50 de lei pentru intrarea în club când de fapt aceasta ar fi gratis”. Informația a fost publicată pe canalul de Telegram Ungureanu112.

Cazul a avut loc în noaptea de 2 Ianuarie, în jurul orei 03:30, la un club de noapte din sectorul Ciocana.Victima, un tânăr în vârstă de 30 de ani, a fost snopit în bătaie de către un alt tânăr în vârstă de 29 de ani.

Tânărul bătut a fot transportat la spital, iar agresorul…audiat și trimis acasă.

Pe numele agresorului, un oarecare Alexandru Armaș sub pseudonimul „Убийца малолеток”, a fost pornită o cauză penală conform art. 287 Cod Penal pentru „huliganism”

Sursa: ungureanu122

Bani În Moldova

Datoria externă a Republicii Moldova a crescut cu 600 milioane de dolari într-un an

Autor articol De Redactor
Dată articol 03.01.2022

Datoria externă brută a Republicii Moldova a ajuns la 8,64 miliarde de dolari la finele lui septembrie 2021, după ce la sfârșitul lui septembrie 2020 era de 8,06 miliarde de dolari. Față de sfârșitul lui iunie curent, datoria s-a majorat cu 170 milioane de dolari conform datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Din datoria de 8,64 miliarde, 2,26 miliarde de dolari revin administrațiilor publice, în special celei centrale și aproape 335 milioane – Băncii Naționale. Băncilor comerciale le revin 330 milioane de dolari.

Cea mai mare parte a datoriei brute a Republicii Moldova aparține societăților nefinanciare, altfel spus companiilor care nu au nimic în comun cu activitățile financiare. Acestea au împreună o datorie externă de aproape 3,5 miliarde de dolari.

Investițiile directe – adică creditarea din interiorul grupurilor de companii, în care o companie mamă, aflată peste hotare, investește în compania fiică din Republica Moldova – se ridică la 1,9 miliarde de dolari.

Datoria externă reprezintă obligațiile unei țări față de creditori din străinătate și cuprinde atât datoria guvernamentală, cât și cea contractată de beneficiari privați (persoane juridice și/sau fizice).

Conform situației de la 30 septembrie 2021, principalul creditor al statului este Fondul Monetar Internațional cu 849,75 milioane de dolari sau 32,4 la sută din totalul datoriei publice urmat de Grupul Băncii Mondiale cu o pondere de 31,2%, ceea ce reprezintă 819,25 milioane de dolari.

Datoria Republicii Moldova față de Banca Europeană pentru Investiții se cifrează la 426,81 milioane de dolari, ceea ce constituie 16,3% din totalul datoriei publice externe.

Convertită în lei, la cursul actual al Băncii Naționale, datoria externă se cifrează la 153 miliarde lei. Dacă o raportăm la PIB-ul prognozat pentru acest an a fi de circa 237 miliarde le, obținem o pondere de circa 64% a datoriei externe în PIB, deși în ultimul trimestru al anului, din octombrie până în decembrie, aceasta urmează să mai sporească.

Sursa: anticoruptie.md

În Moldova Social

Peste 338.000 de locuitori din regiunea transnistreană dețin cetățenia Republicii Moldova

Autor articol De Redactor
Dată articol 03.01.2022

Potrivit evidențelor din bazele de date gestionate de Agenția Servicii Publice se atestă că 347 251 de locuitori domiciliați în stânga Nistrului și mun. Bender sunt înscriși în Registrul de stat al populației, dintre care 338 008 dețin cetățenia Republicii Moldova, inclusiv 313 006 posedă pașapoarte ale cetățeanului Republicii Moldova și 281 498 de buletine de identitate.

În ultimii 10 ani cea mai mare cifră anuală de solicitare a pașapoartelor biometrice a fost în anul 2018 (37 560), iar de buletine de identitate a fost în anul 2019 (20 309), comparativ cu 12 143 de pașapoarte și 14 879 în anul 2013, iar în perioada anului 2020 urmare a restricțiilor impuse în calea liberei circulații de către Tiraspol numărul de solicitări s-a diminuat semnificativ (17 391 de pașapoarte și 9 673 de buletine).

Este de remarcat faptul că în perioada 19 aprilie 2018 – 30 noiembrie 2021 au fost recunoscute ca cetățeni ai țării 24 055 de persoane, dintre care 16 367 (circa 68%) sunt locuitori din stânga Nistrului și mun. Bender.

Asta în urma simplificării procedurii de dobândire prin recunoaștere a cetățeniei Republicii Moldova pentru persoanele născute pe teritoriul țării și cu vârsta de până la 18 ani (amendamente legislative în vigoare din 19.04.2018), procedură ce are loc din data exprimării consimțământului în scris și în temeiul documentelor de stare civilă ce atestă nașterea pe teritoriul Republicii Moldova.

În perioada ianuarie-noiembrie 2021 au fost emise 7348 de acte de stare civilă pentru locuitorii din regiune, eliberate ca rezultat al certificării (în 2020 – 5570).

Sursa: jurnal.md

	EUR : 19.0778 MDL	-0,0938 ▼
	USD : 19.2733 MDL	-0,0227 ▼
	RON : 3.8839 MDL	-0,0181 ▼
	RUB : 0.3132 MDL	-0,0003 ▼
	UAH : 0.5221 MDL	-0,0004 ▼

Electorala 2025

Electorala 2025