Zi: 11 februarie 2022

Cabinetul de miniștri al Republicii Moldova și cel al României, care s-au întrunit astăzi în ședință comună la Chișinău, au semnat 13 documente bilaterale. Unul dintre ele se rezumă la  implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova.

Iată lista celor 13 documente:

– Declarația comună a Guvernului Republicii Moldova și Guvernului României privind consolidarea cooperării în domeniul economic și cel investițional.

– Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova.  Banii, care vor fi accesați pe parcursul următorilor ani, vor putea fi utilizați pentru implementarea proiectelor în sectoarele cheie ale țării noastre, precum sectorul energetic, transport și infrastructură, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, sănătate, educație, și alte. Aceste investiții vor genera dezvoltarea economică a Republicii Moldova, noi locuri de muncă și oportunități de afaceri. Proiectele concrete care urmează să primească finanțare vor fi stabilite ulterior de către părți.

– Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind reducerea tarifelor de furnizare a serviciilor de roaming internațional și a celor de apeluri internaționale între cele două state.  Documentul stabilește prețuri mai accesibile pentru serviciile de roaming, precum și pentru apeluri internaționale ordinare. Astfel, pentru apelurile efectuate în roaming din România în Republica Moldova, tarifele vor scădea de cel puțin 10 ori, pentru apelurile primite în roaming în România din Republica Moldova nu va fi perceput tarif, iar pentru serviciile Internet utilizat în roaming în România, tarifele vor scădea de cel puțin 5 ori.

– Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind aspectele tehnice, financiare, juridice și organizatorice referitoare la consolidarea podului rutier de frontieră între cele două state, peste râul Prut, între localitățile Galați (România) – Giurgiulești (Republica Moldova).  Lucrările de consolidare a podului vor contribui la fluidizarea traficului între cele două state, asigurarea mobilității, precum și facilitarea comerțului pe piețele interne și internaționale. De asemenea, va fi sporit rolul Republicii Moldova în calitate de legătură între statele Uniunii Europene şi Comunitatea Statelor Independente.

– Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind aspectele tehnice, financiare, juridice și organizatorice referitoare la construirea, exploatarea, întreținerea și repararea podului rutier de frontieră între cele două state, peste râul Prut, între localitățile Ungheni (Republica Moldova) – Ungheni (România).  Construcția podului va asigura mobilitatea cetățenilor, va conferi siguranță şi securitate traficului rutier și va impulsiona creșterea economică a regiunilor din apropiere, prin eliminarea constrângerilor transfrontaliere.

– Memorandumul de Înțelegere dintre Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova și Ministerul Energiei din România privind cooperarea în domeniul securității energetice. Documentul prevede stabilirea acțiunilor comune în scopul prevenirii și gestionării situațiilor de criză în aprovizionarea cu energie și/sau cu gaze naturale ale piețelor respective din România și din Republica Moldova. Părțile vor elabora în termen de șase luni Planul comun de acțiuni și măsuri de solidaritate în caz de criză energetică.

– Memorandumul de Înțelegere în domeniul transformării digitale între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României.

– Protocolul dintre Ministerul Apărării al Republicii Moldova și Ministerul Apărării Naționale din România privind colaborarea în domeniul învățământului militar. Documentul, încheiat pentru o perioadă de 10 ani, are drept scop dezvoltarea cooperării în vederea pregătirii personalului militar şi civil din domeniul apărării, prin participarea la programe de studii în instituțiile militare de învățământ din cele două state.

– Protocolul de colaborare între Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și Ministerul Educației al României pentru perioada 2022-2026. Prin acest protocol, România va oferi sprijinul în modernizarea sistemului educațional din Republica Moldova. Totodată, în următorii 4 ani, România va putea detașa anual, cadre didactice, de diferite specializări, pentru a activa în instituție de învățământ din Republica Moldova. De asemenea, ambele state vor oferi locuri de studii fără plata taxelor de școlarizare și cu/fără bursă în învățământul preuniversitar și superior.

– Memorandumul de Înțelegere dintre Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării din România în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării. Documentul va spori colaborarea în diverse domenii privind transformarea digitală, precum: dezvoltarea serviciilor publice electronice; automatizarea proceselor administrative; interoperabilitatea sistemelor informatice între Moldova și România; recunoașterea reciprocă a semnăturilor electronice; implementarea platformelor și infrastructurilor digitale; securitatea cibernetică; facilitarea investițiilor și a antreprenoriatului inovativ în domeniul tehnologiei informației.

– Declarația comună a Ministrului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Ana REVENCO și a Ministrului Afacerilor Interne din România, Lucian-Nicolae BODE privind cooperarea în domeniul afacerilor interne. Aceasta va contribui la promovarea inițiativelor bilaterale privind securitatea statelor și la aprofundarea cooperării în sectoarele prioritare de interes comun, precum și la realizarea obiectivului de integrare europeană a Republicii Moldova.

– Planul de Cooperare în domeniul formării profesionale al Ministerelor Afacerilor Interne din Republica Moldova și România pentru anul 2022. Va contribui la dezvoltarea cooperării bilaterale în ceea ce privește activitățile de instruire ale personalului MAI din Republica Moldova

–  Planul de acțiuni în domeniul justiției între Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Ministerul Justiției al României pentru perioada 2022-2024. Planul stabilește acțiuni comune în scopul prevenirii și combaterii corupției şi criminalității organizate, precum și în vederea consolidării statului de drept și a reformei în domeniul justiției, ținându-se cont de experiența României în procesul de reformare a justiției în perioada de pre şi post aderare la Uniunea Europeană.

Sursa: tv8.md

Guvernatoarea Găgăuziei, Irina Vlah, a susținut un discurs în timpul ședinței comune a Guvernelor Republicii Moldova și României. Aceasta a mulțumit țării vecine pentru susținere în construcția Liceului „Mihai Eminescu” de la Comrat, însă a menționat că mai este nevoie de 4,4 mln de lei pentru finalizarea lucrărilor. De asemenea, aceasta a invitat Executivul de la București în vizită.

Irina Vlah a menționat că Liceul „Mihai Eminescu” de la Comrat a devenit neîncăpător pentru toți elevii care vor să studieze acolo.

Vlah a transmis în mod special un mesaj de mulțumire pentru ex-ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță. Aceasta a argumentat, însă, că este nevoie de mai mulți bani decât s-a estimat inițial. Mai exact, ar fi vorba de încă 4,4 mln lei.

Bașcanul a precizat că, din cauza crizei economice, autoritățile locale nu își permit să aloce resurse din propriul buget. De asemenea, ea a invitat miniștrii în vizită în Găgăuzia.

În iulie 2019, guvernatoarea Găgăuziei, Irina Vlah, a efectuat o vizită la Iași și s-a întâlnit cu primarul municipiului, Mihai Chirica. Potrivit bașcanului, discuția s-a axat pe schimbul de experiență în atragerea investițiilor în industrializarea economiei și dezvoltarea sectorului IT, precum și pe elaborarea și implementarea proiectelor cu finanțare din fondurile Uniunii Europene.

Sursa: newsmaker.md

Moldovagaz a transferat deja $35 mln companiei Gazprom pentru gazul furnizat în luna curentă. Compania de la Chișinău trebuie să adune alte circa $61 mln. Anunțul a fost făcut de către Vadim Ceban, președintele consiliului de administrație al Moldovagaz, pe 11 februarie.

„În prima parte a lunii februarie (inclusiv ziua de astăzi) Moldovagaz a transferat către Gazprom circa 35 mln de dolari americani pentru furnizările curente de gaz natural. A mai rămas de achitat circa 61 mln de dolari. Este posibil în cazul respectării condițiilor contractuale de către toți consumatorii, în special de către întreprinderile din domeniul energetic, precum și al compensațiilor din bugetul de stat”, a precizat Vadim Ceban.

Anterior, Ceban a îndemnat agenții economici mari, dar și consumatorii casnici, să achite facturile pentru gazul consumat luna trecută în prina parte a lunii februarie. În acest mod, compania își propune să evite „riscurile contractuale” față de „Gazprom”.

Pe 28 ianuarie, ANRE a aprobat majorarea tariful la gaz pentru consumatori, de la 11,01 la 15,18 lei. Guvernul a anunțat că tariful pentru primii 150 de metri cubi de gaz achitați de cetățeni vor rămâne la tariful vechi – 6,8 lei pentru primii 50 de metri și 7,9 lei pentru următorii 100, diferența fiind achitată din bugetul de stat.

De compensații vor beneficia și agenții economici, pentru primii 500 m3 de gaz consumat. Acestea vor fi acordate retroactiv.

Conform celui mai recent acord de furnizare a gazului, semnat de „Moldovagaz” și „Gazprom”, partea moldovenească este obligată să achite, pe lângă consumul curent, plata în avans pentru luna următoare. Transferul trebuie să se facă până în data de 20 a fiecărei luni. Anterior, „Gazprom” a amenințat că va sistat furnizarea gazului către compania-fiică, în cazul în care plata nu se va face în termenul convenit.

Sursa: newsmaker.md

În biroul noului director al Centrului Național Anticorupție (CNA), Iulian Rusu, au fost depistate dispozitive cu „presupus scop de monitorizare”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noul șef CNA a dispus verificarea biroului de structurile specializate. „Directorul Centrului Național Anticorupție a dispus efectuarea unui control al biroului său de serviciu, în urma căruia au fost depistate dispozitive cu presupus scop de monitorizare. Materialele pe marginea acestui control au fost expediate procurorilor pentru examinare și luarea unei decizii”, se arată în comunicatul instituției. Rezultatul examinărilor va fi comunicat ulterior, mai scrie în comunicat.

Iulian Rusu, a fost prezentat efectivului Centrului Național Anticorupție, în calitate de director în data de 7 februarie. Noul director CNA are mandat pentru 5 ani, după ce a fost votat de 57 de deputați ai Parlamentului.

Funcția a devenit vacantă după revocarea lui Ruslan Flocea pe 18 noiembrie 2021.

Iulian Rusu este jurist, absolvent al Universității Oxford, având titlu de magistru în drept. Are o experiență profesională vastă de peste 20 de ani, inclusiv în domeniul justiției. În ultimii trei ani, a deținut funcția de director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene și a contribuit cu expertiză valoroasă în mai multe proiecte și activități ce țin de sectorul justiției și anticorupție.

Sursa:anticorupție.md

Premierul român Nicolae Ciucă a dat asigurări că România rămâne în continuare susținătorul Republicii Moldova, iar opinia Bucureștiului cu privire la Chișinău este „ascultată în capitalele europene și la Bruxelles”. Declarația a fost făcută în cadrul debutului ședinței comune a Guvernelor României și Republicii Moldova din 11 februarie. Oficialul a mai remarcat că, în prezent, țara sa simte cea mai mare deschidere înregistrată vreodată din partea Chișinăului. El a vorbit și despre securitatea instabilă din regiune.

Șeful Guvernului României, Nicolae Ciucă, a enumerat domeniile în care Bucureștiul este gata să ofere, în continuare sprijin, pentru Chișinău.

„Ne bucură să vedem acum la Chișinău cea mai mare deschidere înregistrată vreodată în relația cu România! Aceste premise favorabile ne permit să construim o intensă și ambițioasă agendă bilaterală. În 2020, într-un an de criză, România a acordat asistență oficială pentru dezvoltare în beneficiul R. Moldova în valoare record de 46,8 milioane de euro, îndeosebi în domeniul educației pentru burse de studiu”, a menționat Ciucă.

Despre agenda europeană a Chișinăului

În ceea ce privește agenda europeană a Republicii Moldova, premierul României a dat asigurări că țara sa va fi și pe mai departe susținătorul  hotărât și vocal al Chișinăului.

„Puteți conta pe întreaga deschidere și cooperare din partea instituțiilor României, atât de la București, cât și la Bruxelles. Opinia României pe tematica Republicii Moldova este ascultată în capitalele europene și la Bruxelles. Sprijinul nostru este de asemenea căutat și solicitat în toate inițiativele europene destinate Republicii Moldova”, a menționat acesta.

Despre Transnistria și instabilitatea regională

Nicolae Ciucă a remarcat că, în prezent, trăim un moment regional complicat, cu o deteriorare semnificativă a mediului de securitate.

„Asistăm la o desfășurare masivă de forțe militare și echipamente rusești, ceea ce reprezintă cea mai mare desfășurare după încheierea Războiului Rece. Sunt evoluții care vin pe un fond de securitate deja complicat în regiune, marcat inclusiv de persistența conflictelor prelungite – inclusiv cel din regiunea transnistreană. Acestea au un efect profund destabilizator, amplificând instabilitatea regională și generând riscuri de securitate pentru integritatea teritorială și suveranitatea statelor afectate. Ședința comună de Guvern de astăzi, precum și pachetul de documente pe care le vom semna reconfirmă, în acest context, sprijinul nostru deplin pentru consolidarea stabilității și securității Republicii Moldova”, a subliniat oficialul de la București.

„Măsuri de întărire a rezilienței statului în fața posibilelor amenințări”

„Contextul complicat de securitate îndeamnă, totodată, la măsuri coerente și ample de întărire a rezilienței statului în fața posibilelor amenințări, care nu îmbracă numai forma explicit militară. Vorbim de riscul acțiunilor hibride, al amenințărilor cibernetice, al vulnerabilităților care pot fi exploatate, cum este cazul aprovizionării cu energie și gaze. Fac un apel la toți colegii miniștri ca, în derularea cooperării bilaterale din domeniul dumnealor de responsabilitate, să aibă în vedere și necesitatea de a trata adecvat și de a găsi răspunsuri potrivite la aceste amenințări”, a mai declarat prim-ministrul României.

Amintim că astăzi urmează semnarea acordurilor, protocoalelor și memorandumurilor la nivel de miniştri de linie. România va oferi Republicii Moldova un grant în mărime de 100 mln euro.

Sursa: newsmaker.md

Alexandr Stoianoglo este de părere că aceste treceri dintr-un partid în altul, de la colegi, la oponenți politici, au reprezentat mereu niște fapte inacceptabile și condamnabile.

„În calitate de procuror, analizând pur profesional, înțeleg că aceste dosare penale nu vor avea finalitatea la care se așteaptă oamenii. De ce spun asta? Pentru că cunosc din practica personală că este aproape imposibil de a demonstra faptele de corupție care au avut loc cu 7 ani în urmă, sunt sigur că procurorii vor fi în imposiblitatea de a acumula baza probatorie”, spune Alexandr Stoianoglo.

Cu referire la îmbogățirea ilicită, procurorul general suspendat afirmă că acest articol a fost introdus în Codul Penal în perioada „statului capturat”, anume pentru urmărirea oponenților politici sau a persoanelor incomode regimului.

„Cei care în acea perioadă condamnau aceste practici și instrumente, astăzi le aplică din plin. A nu se interpreta greșit afirmațiile mele, desigur, trebuie să existe prevederi legale în privința îmbogățirii ilicite, doar că și aplicarea în privința acestui articol trebuie să se realizeze în limitele legii, fără abuzuri, iar averea dobândită ilegal urmează a fi confiscată doar ca urmare a hotărârilor instanțelor de judecată. Ori în cazul îmbogățirii ilicite nu vorbim exclusiv despre corupție, de multe ori această infracțiune include neachitarea impozitelor”, declară procurorul.

În postarea sa de pe Facebook Alexandr Stoianoglo afirmă că cel mai mult la afectat cazul ex-deputatei Violetei Ivanov, a cărei mame a decedat în timp ce ea se afla în izolator. Stoianoglo spune că acest caz a reliefat lacunele procesului penal.

„Totuși, în toată epopeea aceasta cu arestările, pe mine ca om m-a afectat cel mai mult cazul Violetei Ivanov, mai exact circumstanțele legate de decesul mamei sale. Sper că arestul fiicei nu a fost un motiv în plus ce a determinat decesul mamei, este clar însă că astfel de circumstanțe nu au cum să-ți adauge forțe și sănătate. Inclusiv acest caz, a reliefat lacunele procesului penal: cele legislative, cruzimea, acțiunile neadecvate, presiunea politică asupra sistemului de drept dar și cât de inuman poate fi acest sistem. Am rămas uimit de reacția oamenilor care se arătau satisfăcuți de astfel de acțiuni, ba chiar și mulțumiți de ceea prin ce trec acești oameni. Dar închipuiți-vă că acestea ar putea fi doar niște hazarduri, iar biciuirea publică a acestor oameni nu a fost decât un moft a cuiva, sunteți la fel de împăcați cu aceste acțiuni?”, menționează Alexandr Stoianoglo.

Procurorul Stoianoglo mai spune că de la numirea sa în funcție la conducerea Procuraturii Generale a interzis arestarea reprezentanților businesului, deoarece este adeptul prevederilor potrivit cărora, urmează a fi izolate de societate doar persoanele care reprezintă pericol pentru cetățeni și pentru țară în general, în rest urmărirea penală să fie realizată și atunci când persoanele sunt în libertate.

„Aceste măsuri sunt justificate în special în contextul condițiilor inumane în care sunt deținute persoanele, a crizei pandemice cu care se confruntă o lume întreagă, precum și în contextul condamnărilor multiple a Republicii Modova de către CEDO, la acest capitol. Dar analizând evenimentele din ultima perioadă, constatăm că acești procurori au alte viziuni și valori. Sub paravanul acestor acțiuni spectaculoase, dar inutile, omitem faptul că fiecare din noi are o familie, părinți, copii și anume ei, de regulă, au de suferit cel mai mult de pe urma acestor acțiuni. Este evident că țara are nevoie de o politică penală bazată pe umanism, cu un mare accent pe respectarea principiului prezumției nevinovăției dar și a drepturilor omului per general. Doar așa poate fi construit un stat liber, un stat de drept!”, conchide Alexandr Stoianoglo.

Sursa: jurnal.md