Sâmbăta Mare este ultima și, totodată, cea mai aspră zi din Săptămâna Patimilor, care încheie și postul Paștelui. În această zi, se sărbătorește Învierea lui Hristos. De asemenea aceasta este ultima zi în care se mai fac pregătirile pentru Paște. Iată ce obiceiuri marchează această zi de dinaintea Sărbătorii Paștelui.
După cum știm de la bunici, Joia și Vinerea Mare sunt interzise treburile gospodărești și sacrificatul de animale. În Sâmbăta Mare gospodinele pot să pregătească mâncarea pentru masa de Paște. Bineînțeles, la masă nu trebuie să lipsească mielul. De aceea se sacrifică mielul, fiind simbolul lui Iisus în tradiția creștină. Gospodinele fac bucate din acesta și, totodată, finisează ultimele retușuri din casă. Tot sâmbătă, gospodinele pregătesc pasca, un desert delicios preparat din aluat de cozonac și brânză dulce. De fapt, este chiar indicat ca pasca și friptura de miel să fie preparat în această zi. Deși gospodinele pregătesc ultimele gustări, acestea nu au voie să mănânce din ele, asta fiindcă se ține în continuare post, iar preparatele culinare pot fi mâncate abia în ziua de Paște.
În dimineața Sâmbetei Mari, copiii și adulții merg îmbrăcați în haine noi la biserică pentru a se spovedi și pentru a se împărtăși. Potrivit preoților, în această zi se poate spăla și se pot pregăti hainele pentru sărbătoarea Învierii Domnului.
O tradiție frumoasă este că, sâmbăta spre duminică oamenii nu trebuie să doarmă, pentru a li se împlini toate dorințele. Astfel, în această noapte se face un foc în curți sau pe dealul din apropierea bisericii, care ține până la miezul nopții. Ca după aceasta, oamenii să meargă la biserică la slijbă. Alte ori, focul este întreținut de flăcări până în zori.
O altă tradiție, este atunci când oamenii pleacă cu coșulețe să sfințească pasca. Sâmbătă seara fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserică pentru sfinţire. În coș se așterne un prosop curat și o lumânare albă, apoi ouă roșii, pască, cozonac, o bucată de slănină, drob, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roșie fiartă, sare, câțiva căței de usturoi, o ramură de busuioc și, bineînțeles, friptura de miel.
După slujbă, oamenii merg acasă și ciocnesc ouăle ce simbolizează sacrificiul lui Hristos, tradiţia spune ca după Înviere, persoana mai în vârstă din familie să ciocnească oul celuilalt în timp ce rosteşte “Hristos a Înviat”, iar celălalt spune “Adevărat a Înviat”. De asemenea, oamenii după slujbă pleacă și la cimitir unde aprind și acolo lumânări, pentru a vesti și celor de dincolo Învierea Mântuitorului.
Autor: Cristina Lupașcu
Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook и Instagram. Aici publicăm știri pe scurt!
