Mai mulți locuitori ai satului Bașcalia, raionul Basarabeasca, contestă planul de reorganizare administrativ-teritorială prin care localitatea ar urma să fie inclusă în componența unei unități administrativ-teritoriale cu centrul la Abaclia. Oamenii invocă distanța dintre cele două sate, dificultățile de deplasare și riscul ca accesul la serviciile publice să devină mai complicat, în special pentru persoanele în vârstă și cele cu dizabilități.
Nemulțumirile au fost exprimate atât în cadrul unei adunări generale a locuitorilor, cât și în comentarii publicate pe platforma guvernamentală de consultări publice particip.gov.md, în contextul elaborării proiectului de lege privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova.
Proiectul se află în consultare publică în perioada 20 octombrie – 3 noiembrie 2026. Potrivit descrierii oficiale a inițiativei, acesta stabilește cadrul pentru formarea, reorganizarea și lichidarea unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru stabilirea sau schimbarea centrelor administrative.
Potrivit unei relatări publicate anterior de BAStv, la adunarea generală din 23 august 2026 au participat 610 persoane, iar participanții s-au pronunțat în unanimitate împotriva amalgamării normative a satelor Bașcalia, Abaclia și Iordanovca. Poziția comunității a fost reflectată și într-un material publicat de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM).
Distanța și accesul la servicii, printre principalele îngrijorări
Într-o obiecție publicată pe particip.gov.md la 24 octombrie, Haralambi Iabanji solicită excluderea satului Bașcalia din componența viitoarei unități administrativ-teritoriale cu centrul la Abaclia și păstrarea localității ca unitate distinctă.
Autorul invocă art. 109 din Constituția Republicii Moldova, prevederile Cartei europene a autonomiei locale și Legea nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional. Acesta consideră că autonomia locală, apropierea administrației de cetățeni și consultarea efectivă a comunității trebuie respectate.
În obiecția sa, Haralambi Iabanji indică o distanță de circa 30 de kilometri pe șosea între Bașcalia și Abaclia și susține că deplasarea la viitorul centru administrativ ar putea îngreuna accesul la servicii, în special pentru persoanele în vârstă și cele cu dizabilități care nu dispun de transport propriu.
„Deplasările înseamnă cheltuieli, timp și dependență de alte persoane”, menționează autorul comentariului, atrăgând atenția și asupra dificultăților pe care le-ar putea întâmpina locuitorii cu venituri mici.
Acesta mai susține că digitalizarea nu rezolvă toate problemele, deoarece unii cetățeni nu au acces la internet sau nu dețin competențele necesare pentru a utiliza serviciile online.
Haralambi Iabanji solicită publicarea unei analize a beneficiilor și costurilor amalgamării pentru cetățeni, examinarea cooperării intercomunitare ca alternativă și oferirea unui răspuns motivat la obiecțiile comunității.
O poziție similară a fost exprimată de Olesea Topada, care se declară împotriva amalgamării Bașcaliei cu Abaclia și consideră că distanța dintre cele două localități este prea mare.
„Noi, sătenii, ne dorim să ne păstrăm sătucul nostru drag, cu tradițiile și obiceiurile moștenite de la străbuni, cu patrimoniul nostru cultural și cu pământurile natale care ne leagă de rădăcinile noastre”, a scris aceasta în comentariul publicat la 23 octombrie.
Autoarea își încheie mesajul cu un apel direct: „Spunem NU amalgamării”.
Într-un alt comentariu, publicat de Dumitru Zlatov, se menționează că locuitorii nu sunt de acord cu reorganizarea propusă și cer respectarea voinței comunității. Mesajul atrage atenția că deplasările suplimentare ar putea crea dificultăți pentru persoanele în vârstă și pentru cele care nu au transport propriu.
„Considerăm că o reformă trebuie să aducă beneficii reale oamenilor, nu să le creeze dificultăți suplimentare”, a scris Dumitru Zlatov.
Pe lângă solicitarea de a păstra Bașcalia ca unitate administrativ-teritorială distinctă, autorii comentariilor cer ca autoritățile să examineze efectele reformei asupra comunității și să nu reducă procesul de consultare la o simplă formalitate.
În opinia lui Haralambi Iabanji, economiile administrative nu ar trebui obținute prin transferarea costurilor asupra locuitorilor, iar pragul demografic nu ar trebui să fie singurul argument în alegerea centrului administrativ.
Comentariile publicate pe platforma particip.gov.md reflectă și preocuparea autorilor pentru păstrarea identității locale și pentru implicarea comunității în deciziile care îi afectează viitorul.
Obiecțiile au fost publicate în cadrul consultărilor privind proiectul de lege referitor la organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Publicarea și includerea lor în procesul de consultare nu înseamnă însă că solicitările au fost acceptate sau că proiectul a fost modificat în sensul cerut de autori.
La momentul publicării, în materialele consultate nu apare un răspuns individual al autorităților la obiecțiile formulate de locuitorii din Bașcalia. Poziția autorităților privind argumentele comunității și criteriile de stabilire a centrului administrativ poate fi completată ulterior, în cazul în care va fi oferit un răspuns oficial.
Până la clarificarea acestei poziții, principala solicitare exprimată în comentariile publicate rămâne reexaminarea amalgamării propuse și luarea în considerare a nevoilor comunității din Bașcalia.
