„E o sărbătoare care ne unește”. Protoiereul Valentin Afanasii, despre valori, educație și comunitatea din Abaclia

preotul Valentin
Foto: BAStv

Cu ocazia Hramului satului Abaclia, sărbătorit pe 21 noiembrie, în cinstea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, am discutat cu parohul bisericii, protoiereul Valentin Afanasii, care slujește în localitate de 14 ani. Am abordat rolul preotului în comunitate, responsabilitatea familiei, a școlii și a bisericii în educația copiilor, dar și relațiile dintre oameni, dragostea față de aproapele și provocările societății contemporane. Interviul aduce în prim-plan valorile care pot apropia oamenii, dincolo de diferențele de opinii și convingeri, precum și importanța acestora în consolidarea comunității din Abaclia.

De 14 ani, alături de comunitatea din Abaclia

Originar din orașul Drochia, părintele Valentin Afanasii a venit în Abaclia în vara anului 2012, după ce slujise în satele Văleni, Gotești și Fundul Galbenei. La acea vreme, postul de paroh al bisericii din Abaclia devenise vacant, iar preotului i s-a propus să preia această funcție.

Întrebat despre primele impresii și despre felul în care a fost primit în comunitate, preotul și-a amintit, înainte de toate, de simplitatea oamenilor:

„Vreau să vă spun că am întâlnit oameni simpli și foarte mult îmi place simplitatea oamenilor. Cu oamenii simpli este mai ușor de comunicat, este mai ușor de ajuns la inima omului. Iar lângă un om simplu te simți mult mai ușor decât lângă un om care tot timpul e mândru, îngâmfat.”

Deși recunoaște că oamenii sunt diferiți în orice localitate, părintele spune că simplitatea și omenia sunt calitățile pe care le-a întâlnit foarte des în Abaclia și pe care a ajuns să le aprecieze în mod deosebit.

Dincolo de slujbele religioase: rolul preotului în viața comunității

Din perspectiva protoiereului Valentin Afanasii, activitatea unui preot nu se rezumă la oficierea slujbelor și a ceremoniilor religioase. Aceasta presupune și apropierea de oameni, ascultarea problemelor cu care aceștia se confruntă și oferirea îndrumării spirituale.

Pentru a explica această responsabilitate, preotul face o comparație cu profesia de medic și își amintește, cu umor, de dorința mamei sale de a-l vedea chirurg, îmbrăcat în halat alb. Deși a ales să urmeze studiile teologice, spune că dorința mamei s-a împlinit, într-un fel, deoarece și preoții poartă veșminte albe:

„Doctorul tratează bolile trupești, dar preoții sunt și ei doctori, într-o oarecare măsură, ai bolilor sufletești”, afirmă părintele Valentin.

În opinia sa, viața spirituală este influențată de transformările societății. Dacă în trecut una dintre dificultăți era îndepărtarea de religie în perioada sovietică, în prezent, consideră preotul, preocupările materiale și utilizarea tot mai frecventă a tehnologiei reduc timpul acordat spiritualității:

„Mai ales în zilele noastre, cu toții stăm în telefoane, în computere, s-a închis fiecare în casa lui, iar la bisericuță venim tot mai puțin”, observă acesta.

În acest context, părintele Valentin subliniază importanța muncii duhovnicești pe care preotul trebuie să o desfășoare pentru a-i apropia pe oameni de credință, a le trezi conștiința și a-i îndemna să se ferească de păcat. El recunoaște însă că această misiune necesită răbdare și eforturi constante, iar rezultatele nu sunt întotdeauna cele așteptate:

„Noi, după cum spunea Mântuitorul, aruncăm sămânța Cuvântului lui Dumnezeu în sufletul oamenilor și mai departe lucrează Dumnezeu acolo. Dar datoria noastră este să lucrăm pământul sufletului oamenilor, să ne străduim cumva să trezim acea conștiință”, explică preotul.

Când și de ce caută oamenii sprijinul preotului

Conflictele familiale, neînțelegerile dintre generații și dificultățile personale se numără printre motivele pentru care locuitorii comunității solicită sprijinul preotului. Potrivit protoiereului, multe persoane ajung să caute îndrumare spirituală în special atunci când se confruntă cu situații dificile. El compară acest comportament cu tendința de a solicita ajutor medical abia atunci când apar probleme mai grave de sănătate, neglijând prevenția și controalele regulate:

Foto: BAStv

„Când omul are parte de bucurii și e totul bine, cam rari sunt creștinii care să vină la bisericuță, să vină la Sfânta Dumnezeiască Liturghie. Dar când vine necazul, durerea, iată, atunci, de obicei, oamenii vin la biserică să-și împărtățească durerea inimii lor.”

Printre situațiile relatate de cei care se adresează preotului se numără conflictele dintre soți, relațiile dificile dintre părinți și copii, dar și pierderea legăturii cu membrii familiei plecați peste hotare. Cu toate acestea, părintele Valentin evită să identifice o singură problemă predominantă, explicând că fiecare persoană se confruntă cu propriile dificultăți:

„Problemele sunt diferite, așa cum și crucea pe care o duce fiecare dintre noi este diferită. Este greu de spus că o anumită categorie de oameni se confruntă cu o problemă anume. Nu poate exista o singură problemă comună tuturor, pentru că suntem diferiți. Chiar dacă problemele sunt asemănătoare în multe cazuri, fiecare om le trăiește în felul său”, concluzionează preotul.

Familia, școala și comunitatea – trei piloni în formarea noilor generații

Un alt subiect abordat în cadrul interviului a fost educația copiilor și a tinerei generații. Într-o societate aflată în continuă schimbare, părintele Valentin subliniază importanța implicării familiei, a școlii și a comunității, inclusiv a bisericii, în formarea tinerei generații:

„Familia, școala și comunitatea – aceștia sunt cei trei piloni care, într-adevăr, contribuie la educarea tinerei generații sau a copilului, mai bine spus.”

În opinia sa, familia are un rol fundamental, fiind primul mediu în care copilul își formează deprinderile și învață comportamente pe care ulterior le poate replica în relațiile cu ceilalți:

„În primul și în primul rând, familia este celula societății, este prima biserică, unde copilul se naște și crește. Multe depind de atmosfera care este în casă. Asta foarte mult înseamnă. Tot ceea ce văd copiii la părinți, cu asta cresc.”

Pornind de la propria experiență de tată, preotul subliniază importanța exemplului personal. Acesta povestește că își încurajează fiicele să respecte anumite obiceiuri religioase, dar a observat că influența comportamentului părinților este mai puternică decât cea a îndemnurilor verbale:

„Dacă eu însumi n-am să fac lucrul acesta, eu pot să le vorbesc, iar ele să spună: «Da, da, tată, bine, bine». Dar copilul numai din cuvânt nu se învață. Trebuie să vadă exemplul părintelui”, explică acesta.

Școala reprezintă, la rândul ei, un mediu important pentru dezvoltarea copiilor. Dincolo de transmiterea cunoștințelor, protoiereul consideră că profesorii pot contribui la cultivarea respectului, colaborării și responsabilității.

În ceea ce privește implicarea bisericii, acesta recunoaște că participarea copiilor la activitățile religioase este redusă. Totodată, consideră că organizarea unor activități dedicate tinerilor, alături de educația primită în familie, ar putea contribui la apropierea acestora de viața comunității.

Credința, bunătatea și dragostea față de aproapele

În ceea ce privește valorile care ar trebui cultivate în rândul tinerei generații, protoiereul Valentin Afanasii pune accent pe credință, pe care o consideră inseparabilă de faptele și comportamentul unei persoane:

„Eu cred că credința rămâne de bază. Dar și credința fără de fapte moartă este. Ele sunt unite una cu alta”, susține preotul.

Printre valorile pe care le consideră importante se numără și familia, bunătatea, solidaritatea și dragostea față de aproapele.

În acest context, protoiereul a abordat problema bullyingului, un comportament repetitiv de intimidare, umilire sau excludere, care poate afecta relațiile dintre copii și adolescenți. Preotul și-a exprimat îngrijorarea față de situațiile în care elevii mai vulnerabili devin ținta batjocurii colegilor, în special atunci când nu beneficiază de sprijinul familiei sau al altor persoane apropiate.

 „Observ că, în prezent, se petrec niște lucruri foarte neplăcute. Copiii se grupează. Cel care este mai slab este luat în râs. Este foarte dureros faptul acesta.”

Potrivit protoiereului, lipsa sprijinului emoțional poate accentua dificultățile prin care trec copiii afectați de asemenea comportamente:

„Este important ca fiecare copil să aibă sprijinul părinților, al fraților și al surorilor. Dar dacă nu are pe nimeni și părinții sunt ocupați, de cele mai multe ori, cu serviciul, este foarte dureros. Copilul se închide în sine și asta îl afectează psihologic.”

În opinia sa, prevenirea acestor situații presupune cultivarea respectului, a empatiei și a grijii față de cei din jur, valori importante nu doar pentru copii, ci și pentru adulți:

„Dragostea față de aproapele este un lucru pe care ar fi nevoie, în ziua de astăzi, să-l cultivăm în sufletele copiilor noștri. Și nu numai la copii, dar chiar și între oameni”, accentuează părintele Valentin.

Între diferențele de opinie și nevoia de solidaritate

Dincolo de problemele individuale, viața unei comunități este influențată și de relațiile dintre membrii săi, inclusiv de diferențele de opinii și convingeri. Protoiereul Valentin Afanasii consideră că polarizarea politică reprezintă una dintre dificultățile actuale, întrucât poate afecta relațiile dintre oameni.

Din perspectiva sa, preotul trebuie să manifeste aceeași deschidere față de toți membrii comunității, indiferent de opțiunile politice sau de alte diferențe de convingeri:

„În ultima perioadă, în care avem atâta politică, foarte mulți oameni au fost dezbinați.

Și-i foarte greu. Ca preot, trebuie să fii neutru, trebuie să fii alături de toți. Până la urmă, cu toții suntem suflete în fața lui Dumnezeu”, subliniază părintele.

Protoiereul consideră că disponibilitatea de a asculta și de a respecta oamenii, chiar și atunci când au opinii și convingeri diferite, este esențială pentru menținerea unor relații armonioase în comunitate. În opinia sa, rolul preotului este și acela de a încuraja înțelegerea reciprocă și de a contribui la apropierea oamenilor, dincolo de diferențele care îi despart.

Hramul satului Abaclia – o sărbătoare care aduce oamenii împreună

Pe 21 noiembrie, locuitorii satului Abaclia sărbătoresc Hramul bisericii „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Dincolo de semnificația religioasă, această zi constituie și un prilej de reîntâlnire pentru familii, rude și prieteni, precum și de păstrare a tradițiilor comunității.

Pentru parohul bisericii din Abaclia, una dintre semnificațiile importante ale sărbătorii este posibilitatea de a-i aduna pe oameni împreună:

„Hramul bisericii este o sărbătoare care îi unește pe toți. Și așa a fost întotdeauna de-a lungul istoriei bisericii din satul nostru. Sincer să vă spun, sunt unii credincioși pe care îi văd mai ales de Hram. Pentru săteni, este o sărbătoare deosebită, la care țin foarte mult. Mulți vin la biserică, se oferă să ajute și întreabă cum se pot implica. Este o sărbătoare care ne aduce împreună.”

Cu această ocazie, protoiereul Valentin Afanasii le-a adresat locuitorilor satului un îndemn la păstrarea credinței, la săvârșirea faptelor bune și la menținerea legăturii cu valorile și tradițiile în care au crescut. Mesajul său se adresează inclusiv persoanelor plecate peste hotare, pe care le îndeamnă să nu uite de credința și obiceiurile primite în familie.

Totodată, preotul precizează că apropierea dintre oameni ar trebui să se manifeste și în afara evenimentelor de acest fel. În acest sens, protoiereul revine la ideea unității comunității și a depășirii diferențelor care pot genera conflicte:

„Mi-aș dori foarte mult să fim uniți, să nu ne lăsăm dezbinați de preferințele politice sau de apartenența la anumite grupuri. Să fim cu toții uniți, ca într-o familie”, susține părintele paroh.

Autor: Virineia Carapirea

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram.  Aici publicăm știri pe scurt!

Comentariile sunt închise.

Bалютный курс: 03 Ноя 2022
EUR : 19.0778 MDL-0,0938 ▼
USD : 19.2733 MDL-0,0227 ▼
RON : 3.8839 MDL-0,0181 ▼
RUB : 0.3132 MDL-0,0003 ▼
UAH : 0.5221 MDL-0,0004 ▼