Autoritățile publice locale din orașele Criuleni, Otaci, Briceni, dar și consiliile raionale Ocnița, Taraclia și Briceni au fost cele mai netransparente din țară în anul 2019. Cel puțin așa arată datele unui raport al Institutului pentru Dezvoltare şi Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, elaborat împreună cu organizația INEKO din Slovacia după evaluarea a 32 de raioane și 60 cele mai mari localități rurale și urbane din țară. La baza evaluării au stat nouă criterii de transparență: accesul la informație, participarea cetățenilor în procesul decizional, procesul bugetar, organizarea și desfășurarea achizițiilor publice, administrarea proprietății publice, conflictul de interese, resursele umane, serviciile sociale și investițiile autorităților locale.
Existența unei pagini web a autorităților locale și actualizarea acesteia cu informații necesare pentru cetățeni este foarte importantă pentru asigurarea accesului la informație. Potrivit raportului de monitorizare: Transparența autorităților administrației publice locale din R. Moldova în anul 2019, cel mai bun exemplu în acest sens îl oferă primăriile municipiilor Bălți, Chișinău, dar și ale orașelor Fălești și Strășeni. La polul opus, sunt autoritățile locale care nu dispun de o pagină electronică sau acestea nu sunt funcționale. Este vorba de orașele Dondușeni, Criuleni, Otaci și altele. Viceprimarul orașului Criuleni, Sergiu Poponeț spune că pagina web a localității a fost blocată jumătate de an și abia acum o săptămână a fost actualizată cu informații noi. În același timp, rubricile de pe site „Buget”, „Transparență decizională”, „Achiziții publice” nu conțin nicio informație. Viceprimarul a precizat că până acum cetățenii erau informați despre deciziile primăriei prin intermediul ziarului local, al rețelelor sociale, dar și pe panoul informativ din fața primăriei.
Transparență redusă la toate etapele de desfășurare a achizițiilor publice
Rezultatele monitorizării demonstrează o transparență redusă la toate etapele de desfășurare a achizițiilor publice. Astfel, unele APL-uri de nivelul I și II nu aduc la cunoștință publicului anunțurile de participare la tendere, altele nu comunică rezultatele achizițiilor. La acest capitol sunt menționate raioanele Anenii Noi, Dubăsari, Hânceşti, Ialoveni și Ocniţa. Președintele raionului Ocnița, Iurie Plopa dă vina pe cetățeni care nu ar fi interesați să participe în procesele de achiziții. „Nu putem să-i tragem pe oameni de mânuță: haideți, vă rog, participați la tendere. Cine este interesat participă, cine nu – nu. Informația este plasată pe site-ul Consiliului raional, eu am dat indicație ca toate contractele de achiziții să fie indicate”, a explicat Plopa, ales președinte de raion după alegerile locale din toamna anului trecut.
Diana Ranga-Enachi, expertă în domeniul achizițiilor publice, menționează că publicarea anunțurilor în cât mai multe surse de informare, inclusiv pe pagina web a primăriei este o dovadă de transparență. „Publicarea contractelor de achiziție nu este prevăzută de lege, însă autoritățile locale sunt obligate să publice pe pagina web semestrial/trimestrial și anual rapoarte de monitorizare a executării contractelor de achiziții. Acestea trebuie să cuprindă informații privind obiectul și valoarea contractelor, operatorii economici care le execută, dar și abaterile de la prevederile contractuale și, eventual, sancțiunile aplicate” – spune experta, menționând că, deseori, aceste prevederi nu sunt respectate, iar dacă se publică astfel de rapoarte acestea au doar un caracter formal.
Fără consultări publice
În raportul de monitorizare a transparenței autorităților locale se menționează că unele autorități nu au organizat în general consultări publice în anul 2019, iar unele au mimat niște consultări, despre care localnicii nici nu au știut. Primăria orașului Basarabeasca, de exemplu, nu a consultat cu cetățenii proiectul de buget pentru anul 2020. Primarul orașului Basarabeasca, Valentin Cimpoieș afirmă însă că localnicii au fost informați despre buget prin alte metode: „Sincer să vă spun, nu știu dacă a fost publicat undeva on-line proiectul de buget, dar noi de obicei edităm broșuri cu bugetul, în care indicăm unde se cheltui++e banii și le dăm oamenilor pentru informare. Eu merg în diferite sectoare ale orașului și explic cum s-a cheltuit banul public. Oamenii se pot informa și de pe panoul informativ de la intrarea în primărie”.
Așa nu: bugetul este publicat în ajunul consultărilor
La rândul său, Viorel Pîrvan, expert la IDIS „Viitorul” și autorul raportului, spune că în multe cazuri bugetul local este supus audierilor și consultărilor publice prea târziu. „Clasamentele internaționale arată că la noi transparența în procesul decizional este scăzută. Autoritățile încearcă să consulte cetățenii la etapa finală, în luna noiembrie – sfârșit de decembrie, atunci când bugetul deja trebuie să fie aprobat. La acel moment, însă, cetățeanul nu mai poate interveni și nu mai poate schimba ceea ce deja a fost calculat. Oamenii trebuie informați la etapele inițiale, să facă cunoștință cu proiectul bugetului mult mai devreme decât în ziua consultărilor”, susține expertul. El este convins că acolo unde este transparență, banul public este utilizat mai responsabil: „Dacă activitatea unei autorități publice locale este mereu în vizorul cetățenilor, spațiul de manevre sau tentațiile de corupție sunt mai mici”.
Cele 60 de localități și 32 de consilii raionale din țară sunt evaluate al patrulea an la rând. Raportul de monitorizare a fost realizat în baza informațiilor disponibile pe paginile web oficiale, dar și a răspunsurilor la chestionarele adresate autorităților. De notat că unele autorități publice nici nu au răspuns la solicitările de informație.
Mariana Jacot,
Asociația Presei Independente
