În Republica Moldova, dar și în România, este marcată astăzi Sărbătoarea Națională „Limba noastră cea română”. Sărbătoarea Limbii Române este strâns legată de procesele de renaştere naţională de la sfârşitul anilor ”80 ai secolului trecut.
Primele drepturi cerute de basarabeni la mitingurile din acei ani au fost „Limbă! Alfabet!”, adică limba română să fie declarată limbă oficială şi să revină la alfabetul latin.
Cei care au declanşat campania pentru revenirea limbii române la alfabetul latin au fost scriitorii. În foarte scurt timp, manifestaţiile au luat o amploare fără precedent. Pe 27 august 1989, la Chişinău are loc prima Mare Adunare Naţională. Zeci de mii de oameni au cerut legiferarea limbii române ca limbă oficială şi trecerea la grafia latină.
Pe 31 august 1989, în urma unor discuţii aprinse şi sub presiunea maselor, Parlamentul reuşeşte să voteze legile despre limba oficială şi alfabetul latin. Începând cu 1990, ziua de 31 august a fost declarată sărbătoare a Limbii Române şi marcată în fiecare an în Republica Moldova.
După declararea independenţei Moldovei în 1991, „româna” a fost proclamată limbă oficială, alături de alte simboluri oficiale de inspiraţie românească: imnul naţional „Deşteaptă-te, române!”, steagul tricolor albastru-galben-roşu, stema naţională, pentru ca în 1994, prin noua Constituţie, să se revină la denumirea oficială din perioada sovietică, aceea de „limbă moldovenească”.
Conflictul legal reprezentat de utilizarea a două denumiri diferite a stat la baza unui caz prezentat în faţa Curţii Constituţionale din Moldova, care la 5 decembrie 2013 a decis că Declaraţia de independenţă primează în faţa Constituţiei şi că, indiferent de denumirea folosită în Constituţie, denumirea limbii oficiale din Republica Moldova este „română”.
Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt!
