Crăciunul, în tradiția ortodoxă, reprezintă una dintre cele mai importante sărbători religioase, încărcată de semnificații spirituale și obiceiuri transmise din generație în generație. Dincolo de aspectul festiv, Nașterea Domnului este trăită ca un moment de reculegere, credință și apropiere sufletească.
Data celebrării Crăciunului reprezintă una dintre cele mai cunoscute diferențe dintre tradițiile creștine. Crăciunul pe stil nou, sărbătorit pe 25 decembrie, este marcat de catolici și de creștinii de rit occidental, dar și de unele Biserici ortodoxe care urmează calendarul gregorian sau cel iulian revizuit, precum cei din Grecia și, mai recent, din Ucraina, această dată fiind stabilită încă din secolul al IV‑lea de Biserica Romei. Pentru creștinii ortodocși care urmează calendarul iulian, Crăciunul este sărbătorit pe 7 ianuarie, ca urmare a diferenței de 13 zile dintre calendarul iulian și cel gregorian.
În tradiția ortodoxă, Crăciunul marchează Nașterea lui Iisus Hristos și este considerat începutul unei noi etape pentru omenire, simbol al mântuirii, al speranței și al iubirii divine. Sărbătoarea este precedată de un timp îndelungat de pregătire spirituală, cunoscut sub numele de Postul Crăciunului, care durează 40 de zile, între 28 noiembrie și 6 ianuarie. În această perioadă, credincioșii sunt îndemnați la rugăciune, cumpătare, fapte bune și curățire sufletească.
Ajunul Crăciunului are o importanță aparte. Ziua ajunului este marcată de post, iar seara, în multe familii, se pregătește o masă modestă, cu bucate de post, dintre care nu lipsește coliva, simbol al credinței și al vieții veșnice.
Tot în Ajunul Crăciunului, în multe gospodării se păstrează obiceiuri vechi, legate de roadă și belșug. Femeile fac curățenie în toată casa și coc colăcei din aluat, modelați într-o formă simbolică de opt incomplet, care sunt apoi agățați lângă icoane, unde rămân până la echinocțiul de primăvară, pe 23 martie. Colăcelul pregătit în Ajun este luat mai târziu de bărbatul casei la ieșirea la arat, iar după trasarea primei brazde, acesta este rupt în trei bucăți: una este pusă sub brazdă, alta este oferită animalelor, iar a treia este mâncată, ca gest ritualic menit să aducă spor și protecție gospodăriei.
Momentul central al sărbătorii de Crăciun este slujba religioasă din noaptea de Ajun, oficiată în bisericile ortodoxe. Credincioșii se roagă și închină cântări bisericești. Pentru mulți, această slujbă este considerată esența Crăciunului, fiind un prilej de comuniune spirituală și întărire a credinței.
O tradiție puternic înrădăcinată în spațiul ortodox este colindatul. Copiii, tinerii și adulții merg din casă în casă, pe la vecini, nănași și bunici, vestind Nașterea lui Hristos prin colinde, cântece care îmbină mesajul religios cu bucuria sărbătorii. Gazdele îi răsplătesc pe colindători cu colaci, fructe, dulciuri sau bani, gest ce simbolizează ospitalitatea și generozitatea. În unele sate din Republica Moldova, există tradiția ca din banii strânși să se construiască o fântână.
După încheierea postului și a slujbei de Crăciun, familiile se adună în jurul mesei festive. Bucatele tradiționale diferă de la o regiune la alta, însă sunt nelipsite preparatele din carne, pește, plăcintele și alte mâncăruri specifice sărbătorii. Se spune că masa trebuie să cuprindă 12 feluri de bucate, ca semn al belșugului, continuității și speranței pentru anul care urmează. Cele 12 feluri de mâncare ar reprezenta cei 12 Apostoli ai Mântuitorului, dar și cele 12 luni ale anului.
Pe lângă tradițiile religioase, în spațiul românesc s-au păstrat de-a lungul timpului și numeroase superstiții legate de ziua Crăciunului, considerate menite să aducă protecție, noroc și belșug în anul care urmează. Una dintre cele mai răspândite credințe este aceea de a lăsa o lumânare aprinsă peste noapte, lumina fiind asociată cu alungarea spiritelor rele și cu ocrotirea casei și a familiei.
Alte superstiții vizează comportamentul din ziua Crăciunului. Se spune că resturile de mâncare nu trebuie aruncate, iar pâinea nu trebuie scăpată pe jos, deoarece risipa în această zi ar putea atrage lipsuri materiale și dificultăți financiare. De asemenea, purtarea unei haine noi este considerată semn de reînnoire și noroc, în timp ce absența acesteia ar simboliza stagnare sau ghinion. Nu în ultimul rând, tradiția populară recomandă evitarea certurilor și a conflictelor, întrucât tensiunile din ziua Crăciunului ar putea influența negativ întregul an care urmează.
Astăzi, Crăciunul este celebrat într-o varietate de forme, tradițiile religioase împletindu-se adesea cu influențe culturale moderne. Crăciunul ortodox devine, astfel, o sărbătoare profund spirituală, în care tradițiile religioase, obiceiurile populare și valorile fiecărei familii în parte se împletesc armonios. Dincolo de tradiții și de specificul local, Crăciunul rămâne un simbol al bucuriei, al apropierii dintre oameni și al speranței unui nou început.
Autor: Virineia Carapirea
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.