Autor: Redactor

Datele statistice ne vorbesc că în Republica Moldova 75 la sută din cazurile COVID-19 pozitive au fost înregistrate la persoanele nevaccinate.

Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, raionul Basarabeasca se află printre primele 10 raioane, la capitolul acoperirea vaccinării pe teritoriu, UTA Găgăuzia se află pe ultimul loc, iar pe primul loc este capitala țării noastre. Cel mai mare procentaj de vaccinați sunt persoanele din categoria de vârstă între 70-79 de ani. Iar femeile din Moldova se vaccinează mai activ de cât bărbații: 54% de femei și 46% de bărbați

După datele campaniei de vaccinare COVID-19. Campania de vaccinare anti COVID-19 s-a început la 2 martie 2021 cu în total 2000364 doze administrate.
Incidența pentru ultimele zile la 100 mii populație distribuită după teritorii administrative (13.02.2022) COVID-19 Basarabeasca este a V-a după Edineț, Anenii Noi, Bălți și Chișinău.

Autor: Tatiana Casîm

În ultimele două luni, în Chișinău, au fost reparate 50 de stații de așteptare a transportului public, inclusiv cu instalarea pavilioanelor și amenajarea platformelor de așteptare. Lucrările de reparație au început în luna decembrie 2021 și au costat circa 4 milioane de lei, bani alocați în anul trecut din bugetul municipal, informează Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație.

Conform contractului de executare a lucrărilor, agentul economic desemnat câștigător al licitației publice desfășurate a amenajat 50 de pavilioane în locurile unde acestea erau deteriorate complet sau lipseau. În unele stații, unde fuxul de călători este mai mare, au fost instalate pavilioane duble.

Totodată, au fost realizate lucrări de amenajare a platformelor, prin pavaj sau asfalt, la nivelul trotuarului, pentru a asigura accesul în stație persoanelor cu dificultăți de deplasare, inclusiv cu sau în cărucioare.

Pentru anul curent este preconizată reparația și amenajarea altor 50 de stații de așteptare, în acest scop din bugetul municipal fiind alocate alte 4 milioane de lei. Licitația de achiziție a lucrărilor urmează a fi anunțată în scurt timp.

Conform verificărilor recente, în 295 de stații din gestiunea municipalității (raza urbană și suburbii) lipsesc pavilioanele de așteptare. Stațiile care necesită intervenții în mod prioritar sunt selectate reieșind din fluxul de pasageri care solicită serviciile acestora.

În total, pe teritoriul municipiului Chișinău sunt 952 de stații de așteptare a transportului public: 619 se află în raza urbană, iar 333 stații – în suburbii. Dintre acestea, 300 de stații de așteptare se află în gestiunea unui agent economic privat.

Sursa: newsmaker.md

Concediul de odihnă este, probabil, cel mai cunoscut drept al salariaților, însă mulți nu cunosc subtilitățile calculării sale. Așadar, în acest articol vei găsi, în sfârșit, răspuns la întrebările pe care le ai despre calcularea concediului anual de odihnă.

Conform legislației, concediul de odihnă este intervalul de timp în care salariatul este scutit de muncă în mod legal și în care primește remunerația bănească potrivită.

Ce prevede Codul Muncii?

Art. 5 și, respectiv, 112 din Codul Muncii al RM garantează dreptul la concediu anual de odihnă tuturor salariaților. Acest drept nu poate fi obiect a vreunei înstrăinări, renunțări sau limitări și orice înțelegere prin care salariatul este pus în situația de a renunța la acest drept este nulă.

Fii atent când semnezi contractul individual de muncă: acesta trebuie să conțină reglementarea dreptului tău la asigurarea concediului anual de odihnă și trebuie neapărat să prevadă durata concediului de odihnă anual, condițiile de acordare a acestuia, durata pauzelor zilnice, a zilelor de repaus, etc.

Statul îți garantează un concediu anual cu o durată de minim 28 zile calendaristice, care nu includ zilele de sărbătoare nelucrătoare.

Unor categorii de salariați care activează în medicină, învățământ, serviciu public li se poate stabili o altă durată a concediului anual, pe lângă cele 28 de zile calendaristice de concediu anual garantat. Un medic anesteziolog-reanimatolog, de exemplu, va beneficia de încă 11 zile calendaristice, pe lângă cele 28 de zile garantate de Codul Muncii. Pentru aceste categorii de salariați zilele de concediu anual sunt prevăzute de legi organice.

Modul de calculare a „concedialelor”

Pentru perioada concediului de odihnă anual salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care, potrivit legislației în vigoare, nu poate fi mai mică decât valoarea salariului mediu lunar pentru perioada respectivă.

Modul de calcul al indemnizației de concediu a fost stabilită de Guvern în Hotărârea privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu, aprobată în 2004.

Pentru calcularea salariului mediu de care depinde plata „concedialelor”, sunt stabilite următoarele perioade de decontare:

• Ultimele 12 luni calendaristice care precedă concediul (de la data de 1 pînă la data de 1) pentru: lucrătorii din unităţile agricole, lucrătorii al căror timp de lucru nu se supune evidenţei (lucrătorii la domiciliu), lucrătorii în domeniul recepționării de producţie agricolă, de materii prime secundare şi de alt gen, vânzătorii comerţului ambulant, agenţii întreprinderilor foto și alte activități similare, pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar, pentru angajaţii salarizaţi o singură dată la momentul finalizării lucrărilor pentru toată perioada de executare a lor, precum şi pentru personalul medical şi farmaceutic care pe parcursul anului au funcţionat în regimul zilei sau săptămânii de muncă incomplete cu o durată diferită.

Angajaţilor care au lucrat mai puţin de un an la un loc de muncă, salariul mediu li se calculează pentru lunile calendaristice efectiv lucrate. În lipsa datelor operative pentru ultima lună, la determinarea sumei plăţilor se va lua în calcul salariul mediu pe ultimele 12 luni fără ultima lună, care se înlocuieşte cu luna premergătoare perioadei de 12 luni menționate mai sus;

• Durata sezonului (până la 6 luni) se folosește la calcularea indemnizaţiei pentru zilele de concediu nefolosite pentru salariaţii angajaţi la lucrări sezoniere;
• Termenul contractului se folosește ca perioadă de decontare pentru salariaţii cu contract individual de muncă pe un termen de până la 2 luni;

În celelalte cazuri, la determinarea salariului mediu se iau în calcul 3 luni calendaristice de lucru care precedă concediul propriu-zis. Salariul mediu pentru indemnizaţia de concediu se calculează pentru o zi calendaristică, cu aplicarea perioadei de decontare de 3 luni.

Ce înseamnă aceasta? 

Asta înseamnă că la calcularea indemnizației de concediu se ia în considerație, de fapt, salariul pe care l-ai obținut în ultimele trei luni.

Salariul mediu pentru o zi calendaristică se calculează prin înmulţirea salariului mediu pe o zi lucrătoare cu coeficientul egal cu raportul dintre numărul de zile lucrătoare din perioada de decontare şi numărul de zile calendaristice din aceeași perioadă.

La rândul său, salariul mediu pentru o zi lucrătoare se obține prin împărțirea salariului pe trei luni la numărul zilelor efectiv lucrate în această perioadă.

Pare complicat?

Uite un exemplu care te va ajuta să-ți calculezi „concedialele” singur:

Calcul:

1. 60/90=0.66
2. 31.000/60=516.66
3. 0.66×516.66=344.44
4. 344.44×28 (zile calendaristice de concediu anual) = 9644.44 lei

 Explicație:

1. Pentru început aflăm coeficientul, care va fi aplicat la stabilirea salariului pentru o zi calendaristică. Vom împărți numărul de zile lucrate la cele calendaristice = 0,66
2. Aflăm salariul pe 1 zi muncă: împărțim salariul total la numărul de zile lucrate = 516.66 lei
3. Calculăm salariul pentru o zi calendaristică (înmulțim coeficientul x cu salariul pentru o zi de muncă) = 344.44
4. În final, aflăm indemnizaţia de concediu pentru 28 zile, înmulțind ultima cifră obținută cu cele 28 zile în care vrem să ne odihnim = 9644.44 lei

Important: Indemnizaţia de concediu se plăteşte de către angajator cu cel puţin 3 zile calendaristice înainte de plecarea salariatului în concediu.

Odihnă de vis să aveți!

Sursa: delucru.md

Inspecția pentru Protecția Mediului Strășeni a efectuat control în fondul forestier și a vegetației din afara fondului forestier. Astfel, în rezultatul autosesizării, în trupul de pădure de la balanța primăriei satului Lozova regiunea «Dealul Săracului», a fost depistat un caz de taiere ilegală a 62 arbori de salcâm alb cu V= 7,0 m.c. sau 9,8 m.st.

Acțiunile ilegale au fost comise de către doi bărbați în privința cărora au fost pornite două cauze contravenționale în baza art. 122 alin. 1 din Codul Contravențional al Republicii Moldova.

„Urmare a materialelor examinate, persoanele făptașe au fost recunoscute vinovate de contravenția imputată și sancționați cu amendă a câte 1500 lei, iar ulterior a fost înaintată recuperarea prejudiciului cauzat în suma totală de 1863 lei, care a fost achitat benevol. Potrivit actului de inspectare, masa lemnoasa (6,0 m.st) rămasă la locul contravenției a fost ridicată de către Administrația Publică Locală Lozova, iar pentru celelalte 4,0 m.st primăria urmează să încaseze contravaloarea masei lemnoase”.

Totodată, în rezultatul raziei efectuate pentru prevenirea și combaterea tăierilor ilicite, a fost depistat un caz de tăiere ilegală a 72 arbori de salcâm din trupul de pădure de la balanța primăriei Pănășești, regiunea stației de epurare.

„În urma examinărilor la fața locului, a fost depistată masa lemnoasă în V= 2 m.st care a fost tăiată de contravenienți și care au fugit de la locul contravenției. Ulterior, masa lemnoasă în baza actului de inspectare a Inspectoratului pentru Protecția Mediului, a fost ridicată de primărie”.

Urmare a ercetărilor imediate efectuate în comun cu APL Pănășești, s-a constatat că acțiunile ilegale au fost comise de către doi cetățeni băștinași ai satului Pănășești.

Pentru acțiunile ilegale, în privința celor două persoane au fost încheiate două procese contravenționale în baza art. 122 alin. 1 Cod Contravențional, în temeiul cărora au fost recunoscuți ca vinovați și sancționați cu amendă în mărime de 30 u.c. fiecare.

Totodată, contravenienților li s-a înaintat prejudiciul cauzat mediului în suma totală de 2952 lei, iar amenda și prejudiciul au fost achitate.

sursa: realitatea.md

Inspectoratul de poliție Basarabeasca anunță că patrulează străzile , parcurile din localitățile r-lui, verifică forticarea unităților comerciale, stațiile PECO, oficii poștale și alte instituții ale statului. Aceste măsuri se efectuiază în scopul prevenirii și combaterii fenomenului infracțional pe teritoriul r-lui Basarabeasca, având scopul pregătirii anti-infracționale a populației, descurajarea comportamentului infracțional, prevenirea infracțiunilor patrimoniale și a huliganismelor comise în stradă. Aceste măsuri vor crește gradul de siguranță a cetățenilor și patrimoniului acestora.

O alertă de călătorie în Republica Moldova a fost emisă de Departamentul american de Stat din cauza tensiunilor tot mai mari dintre Rusia şi Ucraina.

Astfel, cetăţenii Statelor Unite sunt îndemnaţi să evite să traverseze, mai ales, regiunea transnistreană, care, potrivit comunicatului Departamentul american de Stat, nu este controlată de autorităţile constituţionale de la Chişinău.

În acelaşi comunicat se mai spune că cetăţenii SUA ar trebui totuşi să evite orice tip de călătorie pe întreg teritoriul Moldovei şi din cauza riscului de îmbolnăviri de COVID-19.

sursa: publika.md

Un ofițer de sector al Inspectoratului de Poliție Ciocana a fost reținut, astăzi, de ofițerii CNA și procurorii anticorupție într-un dosar de corupere pasivă. Acesta ar fi estorcat 200 de euro de la un bărbat din Bubuieci pentru a nu-i porni dosar penal pentru violență domestică.

Potrivit materialelor cauzei, ofițerul de sector ar fi avut în gestiunea sa materiale, în cadrul cărora era examinată pretinsa violență în familie, comisă de către un bărbat din Bubuieci. Examinând faptele la fața locului, polițistul ar fi negociat cu bănuitul mușamalizarea cazului. În denunțul său, bărbatul a invocat pretinderea de mită, în sumă de 200 de euro, de către polițist în schimbul neînceperii urmăririi penale.

În baza informațiilor recepționate, CNA și procurorii anticorupție au inițiat o cauză penală pentru corupere pasivă. Săptămâna trecută, sub controlul CNA, denunțătorul a transmis jumătate din suma pretinsă, iar astăzi, angajatul Poliției a fost reținut pentru 72 de ore și plasat în izolatorul CNA.

Acțiunile polițistului sunt examinate în conformitate cu prevederile art. 324 Cod penal – coruperea pasivă. Dacă va fi găsit vinovat, el riscă închisoare de la 5 la 10 ani cu amendă, în mărime de la 6000 la 8000 unităţi convenţionale şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 7 la 10 ani.

Amintim că, orice persoană se prezumă a fi nevinovată până la pronunţarea unei decizii definitive şi irevocabile a instanței de judecată.

Potrivit Raportului CNA pentru anul 2021, 61 de polițiști au fost cercetați penal pentru fapte de corupție și conexe. În anul curent, acesta este al treilea polițist, reținut de CNA și procurori.

Procuratura Anticorupţie conduce urmărirea penală.

sursa: echipa.md

În perioada 07 – 13 februarie 2022, la ”frontiera verde” și în punctele de trecere polițiștii de frontieră au notificat 309 evenimente cu documentarea a 318 persoane, care au încălcat legislaţia frontalieră şi migraţională a Republicii Moldova, după cum urmează:

– 70 de încălcări ale regimului zonei de frontieră și cel al punctelor de trecere;

– 15 cetățeni străini au încălcat regimul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova;

– 217 contravenții privind privind încălcarea regimului de sănătate, circulației rutieră, de transporturi; – șapte cazuri de trafic ilicit de bunuri;

Au fost declanșate 181 de consemne, dintre care șase consemne pe Interpol și 175 conform informațiilor parvenite din partea autorităților de ocrotire a normelor de drept naționale.
În decursul săptămînii precedente 157 de cetăţeni străini, dar și 68 de mijloace de transport, au primit refuz de intrare în Republica Moldova.

În punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 170 894 traversări, dintre care un număr mai mare s-a înregistrat pe sensul de ieșire din țară – 88 732 treceri. Valorile traficului de mijloace de transport a prezentat un număr de 56 217 traversări. Cea mai ”activă” frontieră a fost cea cu România, 56% din totalul de traversări s-au semnalat în punctele de trecere situate la granița moldo-română.

Cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei au fost:

PTF Leușeni – 39 034 traversări persoane;

PTF Aeroportul Internațional Chișinău – 30 098 traversări persoane;

PTF Sculeni – 24 710 traversări persoane;

PTF Giurgiulești-Galați – 12 465 traversări persoane;

PTF comun Criva – 9 806 traversări persoane;

PTF Costești – 9 069 traversări persoane.

Ofițerii de la Linia Verde a Poliției de Frontieră (022 259 717), pe parcursul săptămînii trecute au înregistrat 1 367 de apeluri de la cetățeni, unde s-au oferit consultații vizavi de situația de la frontiera de stat, condițiile de traversare și riscurile în contextul măsurilor aplicate privind diminuarea răspîndirii COVID-19.

La trecerea frontierei de stat, pe sensul de intrare în Moldova, au fost completate 2 921 de fișe epidemiologice individuale. La controlul trecerii frontierei nicio persoană nu a prezentat simptome ale infecției de tip Covid-19 (febră, rinoree, tuse seacă).

Poliția de Frontieră îndemnă participanții la traficul transfrontalier să manifeste o atitudine preventivă în raport cu virusul de tip COVID-19!

Să aveți grijă de sănătatea Dumneavoastră și a celor din jur! #fiți_responsabili #călătorițiÎnSiguranță #Covid19_nu_a_dispărut!
sursa: noi.md