Autor: Redactor

Modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021, care prevede inclusiv alocarea a 1,4 miliarde de lei pentru plata datoriei curente a Moldovagaz către Gazprom a fost aprobată în cadrul ședinței din 25 noiembrie a Parlamentului. 

În favoarea inițiativei au votat 57 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). 15 deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au votat împotrivă, un deputat a Partidului „ȘOR” a votat împotrivă, iar altul s-a abținut.

În Parlament a venit și ministrul Finanțelor Dumitru Budianschi, care a declarat că Republica Moldova e într-un risc iminent de a fi deconectată de la gazele naturale.

„Moldovagaz recunoaște că după ce a inițiat mai multe proceduri de a soluționa această problemă, ca companie, adică – angajarea unui credit, reeșalonarea plăților, etc. recunoaște că nu a reușit să rezolve această problemă și vine cu solicitarea unei susțineri din partea Guvernului. Astfel, Guvernul este în situația de  a fi un actor pasiv și să se uite dintr-o parte, de parcă nu ar fi țara pe care o conduce, sau să caute soluții pentru a rezolva această situație, care este în mare măsură creată de acele măsuri care nu au fost luate pe parcursul a multor ani și de dependența Moldovei de un singur furnizor de gaze”, a declarat Budianschi.

Budianschi a explicat de ce suma de 1,4 miliarde de lei din buget pentru achitarea de urgență a consumului de gaze rusești din luna octombrie și a unui avans pentru luna noiembrie urmează a fi virați prin compania de stat Energocom.

„Des s-a pus întrebarea – de ce Energocom, de ce nu Moldovagaz sau altcineva. Ați observat că situația crizei energetice evoluează, nu este stabilă. Nu este exclus că, pe viitor, ne așteaptă și alte probleme. Energocom a fost identificat ca un agent economic care să gestioneze tranzacțiile economice care ar putea menține stabilitatea energetică. Guvernul nu poate interveni prin tranzații economice, are nevoie de un instrument. Energocom trebuie să devină un judecător pe piața gazelor. Dacă se plătesc direct anumite sume la Moldovagaz, trebuie să reamintim că Moldovagaz le poate trata în modul în care dorește, dacă sunt achitate în mod direct, Moldovagaz poate să considere că datoriile au fost acoperite în modul cum a decis”, a argumentat ministrul Finanțelor.

Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi a explicat în plenul Parlamentului că această modificare urmărește două scopuri, primul fiind îndeplinirea condițiilor impuse de compania rusă ”Gazprom” față de ”Moldova-Gaz” SA în vederea evitării deconectării de la sursa de aprovizionare a Republicii Moldova cu gaze naturale și susținerii capacității de achitare a consumului.  Totodată, modificarea se face pentru întărirea situației de la ”Termoelectrica” SA care, de asemenea, face parte din complexul energetic și contribuie semnificativ la menținerea securității energetice a țării.

Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au criticat inițiativa și au cerut audierea premierului Natalia Gavrilița, pentru a explica datoria Republicii Moldova față de Gazprom pentru octombrie și jumătate din noiembrie 2021. Majoritatea PAS a respins solicitarea opoziției.

De asemenea, prin modificarea Legii bugetului de stat, veniturile bugetului de stat au fost majorate cu 767,8 milioane de lei – până la 45 862,4 miliarde de lei, cheltuielile cu 421,7 milioane de lei – până la 57 654,3 miliarde de lei. Deficitul bugetar s-a diminuat cu 346,1 milioane de lei și constituie  11,792 miliarde de lei sau 5,1% din PIB.

Cheltuielile au fost modificate în legătură cu instituirea alocațiilor suplimentare acordate populației în scopul depășirii consecințelor stării de urgență în sectorul energetic, dar și ca urmare a majorării ajutorului pentru perioada rece a anului și creșterii numărului de familii beneficiare.

***

În ajun, concernul „Gazprom” a căzut de acord să ofere un termen de grație pentru Republica Moldova, ca să achite datoria acumulată pentru gazul livrat în luna octombrie și avansul pentru luna noiembrie.

„Moldovagaz” a acumulat datorii curente față de Gazprom în valoare de peste $74 de milioane. Datoria s-a format din cauza achiziționării gazului în luna octombrie la preț de peste $790 pentru o mie de metri cubi, iar tariful la gaz aplicat pentru luna octombrie nu a acoperit diferența.

Moldovagaz a primit la data de 22 noiembrie o notificare de plată a datoriei în termen de 48 de ore, în caz contrar, Gazprom amenință cu sistarea livrărilor de gaze naturale.

În cadrul unei conferințe de presă din 23 noiembrie, vicepremierul Andrei Spînu, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a declarat că, prin decizia guvernului, „Moldovagaz” va primi 1,4 miliarde de lei din bugetul de stat. Banii vor fi transferați după ce parlamentul va aproba, pe 25 noiembrie, aceste modificări la buget. Iar pentru ca „Gazprom” să nu sisteze livrările de gaze naturale, guvernul va expedia conducerii concernului o scrisoare ce va conține un plan de achitare a datoriei.â

Sursa: newsmaker.md 

Directorul „Termoelectrica”, Veaceslav Eni a fost recunoscut în calitate de bănuit și a fost audiat într-un dosar de îmbogățire ilicită. Potrivit Procuraturii Anticorupție, au fost acumulate probe că în perioada 2015 – noiembrie 2021, cheltuielile bănuitului și prin intermediul unor terți au depășit veniturile înregistrate cu 3 849 796 lei.

„La fel, în perioada 2015-noiembrie 2021, bănuitul, personal și prin intermediul persoanelor terțe, a înregistrat în proprietate zece bunuri imobile și două mobile în valoare de circa 6 602 988 mln lei, a dobândit în proprietate două apartamente, precum și un automobil de marca Hyundai Tucson, fabricat în anul 2021, a căror valoare estimativă totală este de circa 991 341 lei”, menționează Procuratura Anticorupție.

PA mai informează că desfășoară acțiuni procesuale și în alte procese penale ce vizează abuzul de serviciu și depășirea atribuțiilor de serviciu comise de Eni și alte persoane responsabile din cadrul SA„Termoelectrica” în perioada 2019-2021.

Anterior, Cutia Neagră PLUS a scris despre averea lui Veaceslav Eni. Potrivit invetsugației, directorul Termoelectrica este unul dintre cei mai plătiți directori de întreprinderi de stat, cu un salariu lunar de circa 67 de mii de lei. Veaceslav Eni a dobândit în ultimii ani mai multe bunuri valoroase.

Chiar la începutul anului curent și-a achiziționat o mașină nou-nouță de model  „Hyundai Tucson” pentru care a plătit peste jumătate de milion de lei. În 2020, și-a cumpărat un teren și o căsuță de 36 metri pătrați, iar un apartament de 84 metri pătrați l-a primit ca donație. În 2019, familia Eni a ajuns proprietara unui alt apartament de 62 metri pătrați, tot printr-un act de donație, iar pentru alte 4 bunuri imobiliare a obținut acte de recepție în același an.

Costul imobilelor nu a fost indicat în declarația de avere. Și în 2017, familia Eni a primit donație un apartament de 95 metri pătrați, iar în 2014, Veaceslav Eni a cumpărat un apartament de 25 metri pătrați cu 35 de mii de euro.

Sursa: tv8.md

Fostul viceministru de Interne Ion Țurcan, ex-președintele raionului Criuleni, despre care Ziarul de Gardă a scris anterior că și-a scos casa de milioane, situată pe malul Nistrului, în vânzare, a fost reținut pentru 72 de ore. Informația a fost confirmată pentru Ziarul de Gardă de către procurora Mariana Cherpec, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale (PG).

Ion Țurcan este cercetat într-un dosar de îmbogățire ilicită.

Procurorii anticorupție au efectuat miercuri dimineață, 24 noiembrie, percheziții la domiciliul fostului viceministru de Interne Ion Țurcan, ex-președintele raionului Criuleni, despre care ZdG a scris anterior că și-a scos casa de milioane, situată pe malul Nistrului, în vânzare. Informația a fost confirmată pentru ZdG de către procurora Mariana Cherpec, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale (PG), care a menționat că va reveni mai târziu cu detalii.

Procurorul anticorupție Petru Iarmaliuc a confirmat pentru ZdG că Ion Țurcan este cercetat într-un dosar de îmbogățire ilicită, iar procurorii au efectuat percheziții la domiciliul din mun. chișinău al acestuia. Ancheta a fost demarată de Procuratura Anticorupție (PA) la sesizarea Autorității Naționale de Integritate (ANI), care la rândul său s-a autosesizat în baza unui material realizat de ZdG în luna aprilie curent, în care relatam despre casa de milioane scoasă în vânzare de fostul viceministru de Interne și ex-președintele raionului Criuleni a fost constatat cu avere nejustificată.

Verificările ANI au fost efectuate pentru perioada deținerii de către Țurcan a mai multor funcții de conducere în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și funcției de președinte de raion.

În baza materialelor probatorii acumulate la dosar, inspectorul de integritate a stabilit că, pentru anul 2019, fostul viceministru nu a putut justifica suma de aproximativ 390 de mii de lei, ca urmare a examinării tuturor veniturilor și cheltuielilor acestuia.

În aprilie curent, ZdG a scris că generalul Ion Țurcan, fost viceministru al afacerilor interne, care timp de 10 luni a deținut funcția de președinte al raionului Criuleni din partea PDM, și-a scos în vânzare casa de lux, situată pe malul Nistrului. Acesta este gata să dea locuința la schimb cu un apartament, materiale de construcție și chiar cu o mașină. Proprietar al imobilului însă se prezintă un bărbat pe nume Alexandru, care pe site-ul de anunțuri, prin intermediul căruia Țurcan încearcă să își vândă imobilul, are publicate anunțuri doar cu privire la automobile.

Deși în declarațiile de avere și interese personale, fostul șef al Brigăzii de Poliţie cu Destinaţie Specială „Fulger” scria că locuința a fost obținută printr-un act de donație și că valoarea acesteia este de 125 de mii de lei, pe site-ul de anunțuri prețul cerut era de 320 de mii de euro, echivalentul a peste 6,8 milioane de lei sau de 55 de ori mai mult decât acesta indică în actele prezentate Autorității Naționale de Integritate (ANI).

Locuința de lux cu suprafața de 160 de metri pătrați, înregistrată pe numele lui Ion Țurcan, este situată pe un teren de 27 de ari pe malul Nistrului, raionul Criuleni. Casa cu două niveluri a fost înregistrată la cadastru în luna iulie 2020, la șase luni după ce Țurcan a renunțat la funcția de președinte al raionului Criuleni.

Generalul de la Interne şi afacerile cu ţigări

De-a lungul timpului, numele lui Ion Ţurcan a fost vehiculat în diverse scandaluri. În perioada comunistă, plecase la pensie. Se vorbea că s-ar fi retras în urma unui conflict cu Gheorghe Papuc, ministrul de Interne de atunci. A revenit odată cu preluarea puterii de către forţele pro-europene, fiind numit, în iulie 2009, şef la „Fulger”.

În 2011, printr-o scrisoare semnată de Alexei Roibu, ministrul de Interne de atunci, Ţurcan a fost propus şefului statului pentru avansare în grad de general. Încolţit de presă, Roibu a declarat ulterior că semnătura din scrisoare ar fi falsă şi că nu i-ar aparţine. A fost iniţiată o anchetă penală, care, însă, a demonstrat contrariul. Atunci, totuşi, Ţurcan nu a devenit general, lucru care avea să se întâmple în decembrie 2013, în urma unui decret semnat de Nicolae Timofti.

Sursa: zdg.md