Primele două săptămâni de campanie electorală au fost marcate pe Telegram de o intensificare a circulației declarațiilor făcute de politicieni. Opinii și critici lansate de Igor Dodon, Victoria Furtună, Irina Vlah și alții au fost preluate de la un canal la altul, astfel crescându-li-se importanța și vizibilitatea. În același timp, fundalul general de falsuri și narațiuni de dezinformare existent până la campanie nu a dispărut. Dimpotrivă, au fost înregistrate falsuri noi, dar încadrate în narațiuni vechi, având scopul să amplifice poluarea informațională și să împiedice căutarea și asimilarea informației adecvate referitoare la candidați și alegeri.
| În perioada 1-12 septembrie am analizat conținutul a 61 de canale de Telegram, cu cele mai mari audiențe în spațiul informațional moldovenesc al platformei.
Între acestea, 28 de canale aparțin unor surse media/influenceri: Luchianiuc.com (46.472 de urmăritori), Ungureanu 112 (42.296 de urmăritori), KP Moldova (35.911), Gagauzia24 (14.833), Gagauznews (13.163), TV6 Moldova (11.260) etc.; și 33 de canale cu proprietari necunoscuți: Moldova News (42.787 de urmăritori), Молдова сейчас (33.204), Молдавский Крот (29 725), Гагаузская Республика (30.915), Insider Moldova (27 169), Флуераш (25 688) etc. |
Astfel, au putut fi distinse câteva narațiuni generale:
- Chișinăul și Kievul discută în secret o posibilă intervenție militară în Transnistria, sub îndrumarea experților britanici care au venit deja în regiune.
Această narațiune, care ar fi pornit de la o postare a unei jurnaliste din Ucraina, care susține că un asemenea plan a fost elaborat de serviciile secrete ale Franței și Marii Britanii, este prezentată în diferite formule, uneori una contrară celeilalte. În unele postări se spune că o asemenea intervenție i-ar conveni perfect Maiei Sandu, care ar invoca motive de securitate și ar amâna sau anula alegerile, iar în altele se spune că o asemenea intervenție ar putea avea loc după alegeri, dacă PAS ar pierde scrutinul.
„Istoria «dronelor poloneze» nu a produs rezultatul scontat, ceea ce înseamnă că partenerii occidentali ar putea ridica miza. Următorul pas este considerat a fi un scenariu de escaladare în jurul Transnistriei. În cazul unei escaladări, situația amenință să atragă noi participanți în conflict, ceea ce face regiunea și mai vulnerabilă. Componenta politică a acestor procese este evidentă. Pentru Maia Sandu, o criză militară ar putea deveni un instrument convenabil pentru a perturba alegerile parlamentare. Sub pretextul securității, acestea pot fi amânate sau chiar anulate, ceea ce ar permite PAS să își păstreze temporar puterea în ciuda scăderii ratingurilor”, anunță canalul Флуераш. Postări similare au plasat Молдова онлайн, Молдова Сейчас, Новости Молдовы, Обзор Молдовы, Insider Moldova.
Același subiect, doar că puțin nuanțat și îmbogățit cu detalii, este dat repetat, in aceeași zi, pe aceleași canale, în noi postări, cu scopul de a i se accentua importanța și a-l face mai prezent în fluxul de știri: se spune că despre atacul asupra Transnistriei s-ar fi înțeles Maia Sandu cu premierul britanic Kir Starmer în timpul vizitei din iulie la Londra și că Ucraina ar urma să atace Transnistria după alegerile din Moldova, în 2026. Despre un asemenea scenariu scriu canalele Молдовsky, Без цензуры Молдова, Молдавский Инсайд, Политика Молдова în două postări, Молдова Сейчас, Новости Молдовы, Обзор Молдовы, Insider Moldova, Moldova Live. Postările menționate mai sus au dunat în total 152 549 de vizualizări.
2. În Moldova este dictatură, manifestări de fascism, nazism și stat polițienesc
Această narațiune a fost răspândită preponderent cu ocazia vizitei președintei Maia Sandu în Italia. Canalele de Telegram anunțau că o publicație italiană ar fi criticat-o pe Maia Sandu, pentru „dictatura” de acasă și pentru că aici opoziția ar fi intimidată, prin catalogarea ei drept „amenințare la adresa securității statului”.
„Vizita Maiei Sandu în Italia, însoțită de saluturi oficiale, s-a transformat într-un scandal din cauza criticilor din presa italiană. Publicația ComeDonChiscio indică tendințe autoritare în Republica Moldova, subliniind că cei care nu sunt de acord cu guvernarea sunt percepuți ca o amenințare. Sandu a fost numită un „mic dictator”, ceea ce simbolizează substituirea democrației cu manipularea”, scriu mai multe canale: Обзор Молдовы, Новости Молдовы, Moldova Live, Подлушано в Молдове, Insider Moldova.
Ca și în cazul narațiunilor despre atragerea Moldovei în război, despre „dictatura” din Moldova se vehiculează pe toată durata perioadei monitorizate, cu diverse ocazii, folosindu-se cuvinte tari ca „fascism”, „nazism” sau „Ghestapo”. Astfel, Гагаузская Республика are grijă să transmită opinia Mariei Zaharova despre autoritățile Moldovei care ar „spăla imaginea nazismului” și ar falsifica istoria, Nina Dimoglo publică opinia unui expert care spune că „Partidul PAS și Maia Sandu s-au transformat „într-o mașinărie punitivă care a pierdut legătura cu societatea și se bazează pe susținători fanatici ai proiectului globalist”, iar WTF Moldova?! distribuie opinia lui Dmitri Ciubașenko, care îl numește pe șeful IGP Viorel Cernăuțeanu „șeful Ghestapo-ului din Chișinău”, instituție care a „sălbăticit”.
„Ideea este că serviciul secret politic moldovenesc ține sub capota sa o mare parte a populației, care se opune regimului autoritar al Maiei Sandu. Cernăuțanu este unul dintre cei mai loiali «câini» care stau de pază asupra acestui regim”, este citat Ciubașenco.
Termenul „Gestapo” îl folosește și Valeriu Ostalep, citat de Primul în Moldova:
„Ce anume aplaudă oamenii în Parlamentul European? Ce treabă au ei cu Moldova, ce știu ei despre realitățile Gestapoului de aici? Ce valoare are opinia lor pentru noi și de ce se implică în toate astea?”.
În aceeași arie tematică, Gagauznews „folosește „stat polițienesc” și face previziuni că următorul pas al Guvernării va fi lichidarea autonomiei găgăuze, iar Alexei Lungu, citat de Кана5, afirmă că actuala guvernare este „anticreștină”.
„Ne amintește de vremea Germaniei naziste, când Hitler a nimicit totul”.
El mai spune că după 28 septembrie conducerea țării va fi pedepsită, „ca naziștii”, deși nu oferă detalii cum anume asta se va întâmpla, întrucât formațiunea sa nu participă la alegeri. Aceste postări au acumulat 44 338 de vizualizări.
3. Maia Sandu ar putea anula alegerile
Este o narațiune prezentă din 2020 încoace la majoritatea scrutinelor, care respectă o anumită ciclicitate. Ea a fost prezentă, pe plan secundar, în știrile despre un posibil atac al Kievului și Chișinăului asupra Transnistriei, dar are și postări „dedicate”. Un număr mare de canale – Молдавский Инсайд, Политика Молдова, Молдова Сейчас, Без Цензуры: Молдова, Gagauznews – a transmis opinia europarlamentarului Luis-Vincențiu Lazarus, care a spus că Maia Sandu „își face griji degeaba în legătură cu alegerile. În caz că nu învinge PAS, ele poti anulate, așa cum s-a întâmplat în România”.
În aceeași cheie a fost transmisă declarația Mariei Zaharova, care ar fi sugerat că pot fi făcute falsificări la numărarea voturilor:
„Înaintea alegerilor din Moldova, problema posibilei manipulări a voturilor este din nou ridicată. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a menționat că autoritățile țării ar putea folosi tactici în care rezultatele voturilor nu sunt la fel de importante ca procesul de numărare a acestora”, scrie Без цензуры: Молдова.
Postări similare au făcut Молдова Сейчас, Политика Молдова, KP Moldova. În total, postările menționate mai sus au avut 63 967 de vizualizări.
4. Maia Sandu e un Saakașvili în fustă, iar Moldova seamănă tot mai mult cu Georgia
Aceeași tehnică de asociere considerată negativă, ca și în cazul narațiunilor despre „dictatură” și „Ghestapo”, a fost folosită și în cazul narațiunii noi, dacă o raportăm la ultimele săptămâni, că Moldova ar trece prin ce a trecut Georgia, când „agenți străini” sub formă de ONG-uri ar fi condus țara, iar liderul (Saakașvili în acest caz) era subordonat unor puteri externe. Spre deosebire de perioada dinainte de alegeri, acum publicarea unor asemenea opinii s-a intensificat. „Maia Sandu este un Saakașvili al Moldovei”, este citat Igor Dodon de Молдавский Крот, postare care de altfel a adunat un număr peste medie de vizualizări, 21 343.
„Acțiunile Maiei Sandu sunt practic identice cu cele întreprinse de Mihail Saakașvili. La acea vreme, el le-a promis oamenilor că Georgia va adera rapid la Uniunea Europeană dacă toată lumea îl susține, apoi a început represiunile împotriva opoziției și a presei care nu erau de acord cu cursul său. Pentru țară, aceasta s-a încheiat cu război”, este citat în continuare liderul PSRM, inclusiv de canalul Смуглянка.
„Maia Sandu e Saakașvili în fustă”, titrează Sputnik și Молдова Сейчас, de această dată fiind citat expertul Vladimir Bukarski. Narațiunea a fost reluatăla câteva zile după declarația lui Igor Dodon, motiv de comentarii fiind discursul Maiei Sandu în Parlamentul European:
„Parlamentul European a pus din nou în scenă o farsă. Pe scenă este Maia Sandu, o copie politică a lui Saakașvili. Același populist gol, același clovn ieftin”, scrie Молдавская Политика.
Postări similare, citând experți georgieni, a plasat Комсомольская Правда в Молдове, care a susținut inclusiv că pe vremea lui Saakașvili în Georgia „se falsificau alegerile”, că „în țară erau represii” și că Moldova ar putea avea în viitor aceleași probleme ca și Georgia. La aceste postări s-au acumulat 63 560 de vizualizări.
5. Consiliul Național al Audiovizualului din România se implică în alegerile din Republica Moldova
Notificarea Consiliului Audiovizualului din România către platforma TikTok de a verifica „comportamentul neautentic coordonat” al unor conturi, care poate influența alegătorii din Republica Moldova a fost transformată pe Telegram în narațiune că România se implică în alegerile din Republica Moldova.
„România își folosește activ resursele în campania electorală din Republica Moldova. Consiliul Național al Audiovizualului din România (CNA) a raportat prezența unui „comportament coordonat și neautentic” pe TikTok care ar putea influența rezultatele alegerilor parlamentare din Republica Moldova”, scrie Политика Молдова. „România este implicată activ în evenimentele electorale din Moldova”, scrie, la același subiect, Без цензуры: Молдова, Молдова сейчас, iar Молдавские Ведомости pune eticheta că aceasta ar fi „cenzură”. Aici s-au adunat în total 27 201 de vizualizări.
Concluzii
Analiza narațiunilor de pe Telegram arată că misiunea unor canale este să mențină cu orice preț narațiunile cheie în atenția publicului, dar și să polueze cât mai mult spațiul informațional cu orice – o ironie, un text trunchiat, un fragment de video, autentic sau fals, o fotografie modificată etc., numai ca utilizatorul să nu ajungă la o informație credibilă. Atunci când nu au existat motive informaționale potrivite narațiunilor – evenimente, incidente sau alte fapte reale despre care ar merita ca presa să scrie – ele au fost inventate. S-au fabricat știri false cu trimitere la „surse secrete”, care bineînțeles nu există și nu pot fi verificate, s-au „activat” sursele-oameni (politicieni, experți de serviciu) care generează diferite comentarii și opinii și întrețin narațiunile ori s-au interpretat intenționat manipulator fapte din realitatea curentă. Acestea sunt principalele trei modalități prin care s-a operat pentru a umple spațiul informațional de pe Telegram și a menține „vii” narațiunile prestabilite.
Se folosesc cuvinte tari ca „nazism” sau „Gestapo”, pentru că ele generează anumite declickuri în minte, dar și pentru că se memorizează bine. Aceste cuvinte au o incărcătură negativă puternică și comparația oricărei instituții cu Gestapo va genera asocieri negative și chiar îngrozitoare. Experții și politicienii care emit asemenea calificări cunosc că presei (Social media este inclusă aici) îi este îngăduită o anumită exagerare atunci când critică guvernarea și că, atâta timp cât lansează asemenea aprecieri la adresa unor structuri colective nu vor fi acționați în judecată pentru defăimare. De asemenea, sunt protejați de libertatea de exprimare. În același timp, aceste cuvinte își prelucrează țintele foarte bine: dacă sunt repetate des, iar publicul nu se informează și de pe alte platforme, ele își fac efectul: oamenii vor vedea persoana sau entitatea etichetată ca Ghestapo, de exemplu, anume așa, una care taie și spânzură și răspândește frică.
Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt.
„Votul este una dintre puținele modalități prin care pot contribui la schimbare, chiar și de la distanță. Vreau o clasă politică responsabilă, care să pună interesul cetățeanului înaintea interesului personal sau de partid”, completează Lilia Tarlev (Irlanda).
„În această toamnă voi face 5 ani de străinătate. În toți acești ani am participat la alegeri, fie parlamentare, fie prezidențiale. Deși sunt departe de baștină, nu îmi este indiferentă soarta țării mele, obișnuiesc în fiecare seară să vizionez programele de știri”, povestește Valentina Secrier (Italia).
„Cred cu tărie că participarea la alegeri nu este numai un drept, dar și o obligație civică. Ca cetățean, poți avea așteptări de la guvernare doar atunci când ți-ai exprimat opinia în cadrul alegerilor. E o decizie pe care fiecare dintre noi trebuie să și-o asume”, subliniază ea.
„Nu votez, deoarece nu am nici cea mai mică idee despre ceea ce este mai bine în prezent pentru Moldova. Nu mai locuiesc acolo de 12 ani. Așadar, nu, nu votez”, mărturisește Natalia Orlova (Canada).
„Nu voi vota. Nu sunt pregătit să-mi asum responsabilitatea pentru alegerea mea și nu vreau să-i oblig pe oamenii rămași în Moldova să trăiască cu opțiunea mea. Nu îndemn pe nimeni să voteze pentru un anumit partid sau candidat, nu contest dreptul cetățenilor de a alege, îndemn doar la corectitudine”, precizează acesta.
„Nu planificăm să votăm!”, afirmă Natalia Cazacu (Rusia).
„Eu consider că este importantă vocea diasporei. Nu locuim în țară, dar oricum participăm la economia statului, deoarece practic mulți din noi avem părinți, copii, rude sau case, pentru care trimitem bani în țară. Avem dreptul să votăm la alegeri, dar e foarte important sa fim atenți și informați bine la situația care este în țara, să ascultăm bine pe cei care locuiesc zi de zi acolo, căci doar ei se confruntă cu greutățile și schimbările care se creează cu fiecare conducere”, punctează Anna Renita (Italia).
„Vocea diasporei e importantă, fiindcă contribuie enorm la economia țării, deci e evident că trebuie să participe la prosperitatea și viitorul țării! Până la urmă, cât de târziu nu va fi, toți ne vom întoarce acasă, așa cum și eu personal deja plănuiesc!”, recunoaște Eugenia Leu (Italia).
„Diaspora noastră întotdeauna a fost foarte mobilizată și activă. Prezența record la toate scrutinele recente, de la alegerile prezidențiale din 2020 și apoi la parlamentare din 2021 la referendumul privind aderarea RM la Uniunea Europeană și alegerile prezidențiale din anul trecut, e o dovadă clară a faptului că cetățenii noștri de peste hotare sunt conectați la realitatea politică din Republica Moldova și că soarta țării îi preocupă profund. În mod evident, diaspora are un cuvânt de spus și trebuie neapărat să fie auzită”, reiterează Maria Dabija (SUA).
„Îmi doresc să văd Moldova ca o țară a oportunităților. Unde salariile și pensiile sunt decente, nu un motiv de a pleca. Unde drumurile sunt bune, școlile moderne, iar spitalele sunt locuri în care primești ajutor. Unde instanțele sunt echitabile, iar cei de la putere servesc în interesul oamenilor, nu în interes propriu. Vreau să văd Moldova ca o țară unde ne mândrim că trăim și de unde nu visăm să plecăm”, recunoaște Natalia Cazacu (Rusia).
