Fostul lider al Partidului Democrat și coordonator al coaliției de guvernare, Vlad Plahotniuc, a fost pus, vineri, de procurori sub învinuire în dosarul Metalferos pentru trei capete de acuzare, iar dosarul acestuia a fost trimis în instanță.
Mandatul de arest emis pe numele lui Plahotniuc ar urma să fie examinat săptămâna viitoare. Pe numele lui Plahotniuc, care este dat în urmărire internațională din 2019, procurorii au mai deschis și alte dosare pentru escrocherie, spălare de bani și crimă organizată. Totuși, Plahotniuc nu figurează pe liste persoanelor căutate de Interpol.
RISE Moldova a scris recent, după analizarea unor documente din #PandoraPapers despre o asociere a unui offshore din Insulele Virgine Britanice cu Metalferos, companie controlată de stat și legături cu Uzina Metalurgică din Râbnița, iar în spatele schemei stătea, potrivit RISE Moldova, un personaj-cheie din anturajul lui Plahotniuc.
Aceștia au mai scris și despre legăturile lui Plahotniuc cu companii care au făcut zeci de milioane de dolari pe spatele Metalferos, urmare a unei scurgeri de informații din ancheta procuraturii pe acest caz. Potrivit anchetatorilor, statul ar fi fost prejudiciat cu 1,2 miliarde de lei prin intermediul întreprinderii.
Doi specialiști în sănătate din Olanda și o voluntară din această țară, care se ocupă de colectarea donațiilor pentru persoane vulnerabile, au venit, pe cont propriu, în timpul concediilor, în R. Moldova pentru a oferi instruiri personalului din mai multe instituții medicale și centre de plasament. Multe aspecte pe care le-au descoperit în sistemul de sănătate din R. Moldova i-au șocat, au povestit ei pentru ZdG.
Venirea celor trei olandezi în R. Moldova a fost posibilă datorită comunității „Noroc Olanda”, în colaborare cu fundaţia olandeză „ZGT Overzee”.
Viorica Hagagg este juristă și co-fondatoare a Fundaţiei „Noroc Olanda”, o comunitate a moldovenilor din Țările de Jos (Olanda). Câțiva ani în urmă, aceasta a intrat în contact cu fundația „ZGT Overzee”, care activează pe lângă un spital din nordul Olandei. Inițial, împreună, ei au reușit să aducă în R. Moldova lapte pentru copiii malnutriți, apoi echipament pentru spitale – mobilier, scaune rulante, materiale pentru incontinență. În timpul unei vizite de studiu din această vară, reprezentanții unor spitale din R. Moldova s-au expus că ar avea nevoie de instruire şi de expertiză din vest. Așa că acum, cele două asociații au adus la Chișinău doi specialiști din Țările de Jos, certificați în a oferi instruiri în domeniul resuscitării (Basic Life Support) pentru personal medical, şi anume la Institutul de Medicină Urgentă, la Centrul Mamei și Copilului, precum și la o instituție pentru persoane cu dizabilități din Nisporeni.
Gerdie Rouwmaat este instructoare licențiată în domeniul resuscitării. El lucrează în sală de operații. Anterior, a fost în Egipt pentru a face muncă de voluntariat în spitale. Spune că atunci când a fost întrebată dacă poate veni în R. Moldova, a înțeles că i-ar fi mai greu de una singură, așa că a cerut ajutorul a doi colegi – Stef Horsthuis și Sylvia Geesink. Anul viitor urmează să revină cu o întreagă echipă de chirurgi și asistenți. Cel mai mult au surprins-o aici motivele minore pentru care uneori sunt chemate ambulanțele, dar și lipsa digitalizării.
Stef Horsthuis este asistent specializat în anesteziologie, instructor licențiat în domeniul resuscitării. Face pentru prima dată asemenea tip de voluntariat. A rămas uimit de faptul că echipamentul din spitalele din R. Moldova este învechit – „cam cu 30-40 de ani în urmă”, dar și de rolul asistenților medicali.
Sylvia Geesink este voluntară, colectează de mulți ani lucruri pentru persoanele aflate în nevoie din ţări sărace. În prezent, se ocupă de același lucru pentru oameni din R. Moldova. De asemenea, verifică unde sunt lipsurile aici și cum poate ajuta ea pentru a le acoperi.
Sylvia, Gerdie și Stef, în drum spre R. Moldova
De ce decide un instructor din Olanda ca în concediu, în loc să meargă la odihnă, să vină din cont propriu în R. Moldova, ca să ofere lecții pentru lucrătorii din medicină de aici?
Gerdie: Eu sunt născută în Olanda, o țară cu un sistem medical bine pus la punct. Eu nu am ales ţara în care să mă nasc, însă mă bucur că am parte de un aşa sistem bun. Oamenii născuţi în Moldova nu au avut parte de un sistem asemănător cu cel din Olanda, ei au multe nevoi. Și atunci au nevoie de ajutor. Asta e opinia mea. Iar dacă eu pot să ajut, atunci o fac. Cu toată plăcerea.
Stef: Este pentru prima dată când merg în misiune de voluntariat. Eu ofer aceste instruiri în Olanda și atunci de ce nu aș putea să dau aceste lecții și în Moldova? E destul de bizar… am adunat atât de multe impresii. Pentru mine, sunt aspecte care nu par normale, întrucât sunt născut în Olanda, iar acolo spitalele sunt bine dotate. Serviciul medical din Olanda este la un nivel foarte înalt, iar ceea ce văd aici e cam sub nivel. În mare parte, ceea ce vedem în spitale sunt lucruri de bază. Eu sper că instruirile vor contribui la o creștere… E necesar să existe spitale bune și să fie un sistem bun de sănătate, accesibil pentru toți oamenii.
Sylvia:Din punctul meu de vedere, eu sunt bogată, nu pentru că am bani, ci pentru că am acces la ceea de ce am nevoie. Și atunci când eu pot aduna lucruri pe care oamenii le primesc în alte țări, știu că e doar un mic ajutor pe care-l pot oferi. Însă asta le face viața mai bună. E puțin, dar când nu faci nimic, e și mai rău.
Gerdie Rouwmaat și Stef Horsthuis la ZdG
Cum a fost gestionată pandemia în Olanda? Cum s-a reușit să ajungeți la o rată de vaccinare atât de înaltă (peste 77% din adulți au fost vaccinați cu ambele doze), în raport cu cea din R. Moldova, de exemplu?
Viorica: În Olanda se operează cu multe date, oamenii sunt bine informaţi, deciziile sunt bine informate, dar există și multă încredere în autorități. Ei au construit asta ani întregi. Oamenii înțeleg că sunt parte a societății și vor să contribuie la depășirea acestei crize. Toată lumea face greșeli. Spre exemplu, gestul unui ministru din Olanda, văzut că nu se respecta distanţa socială la nunta lui pe timp de pandemie, a creat un val mare de revoltă, pentru că acolo fiecare trebuie să fie responsabil – de la omul simplu până la un ministru. Spre exemplu, strada e curată nu numai pentru că lucrătorul respectiv vine să o curețe, ci pentru că fiecare își asumă grija la nivelul lui de responsabilitate. Există această interconexiune și această percepție despre cum societatea funcționează ca un întreg. Nivelul de integrare și responsabilitate a fiecărei persoane de acolo este înalt, de aici și abordarea crizei, precum și depășirea acesteia.
Gerdie: Noi am fost destul de bine şi regulat informați de către autorități. Instituțiile de sănătate sunt conectate una cu alta și se informează reciproc. De asemenea, când situația era critică, primeam zilnic la știri informații despre câte dintre unitățile de terapie intensivă sunt ocupate de pacienți. Se înțelege că atunci când unităţile de terapie intensivă sunt pline, nu poți interna o persoană care necesită careva intervenţii, care sunt tot grave. Oamenii se simt responsabili să-i protejeze pe cei din jur. Și apoi, suntem atât obosiți de COVID… Vrem să ne întoarcem la vechiul „normal”, dar putem facem asta numai cu dorința întregii populații.
Gerdie Rouwmaat și Stef Horsthuis la ZdG
Cum a fost gestionată pandemia în Olanda? Cum s-a reușit să ajungeți la o rată de vaccinare atât de înaltă (peste 77% din adulți au fost vaccinați cu ambele doze), în raport cu cea din R. Moldova, de exemplu?
Gerdie: Nu există corupție în sistemul medical olandez… Când este nevoie să primesc tratament, nu trebuie să plătesc cuiva, pentru că avem un sistem de asigurări foarte bun. De la vârsta de 18 ani există asigurare obligatorie. Sistemul medical este accesibil pentru toţi oamenii. Atunci când nu poți să achiți asigurarea respectivă, guvernul te ajută. Cât despre remunerare, depinde de munca pe care o faci. Nu mă plâng de salariul meu, dacă asta e ceea ce vreți să știți (râde, n.r.).
Stef Horsthuis face demonstrații în contextul instruirilor oferite lucrătorilor medicali din Moldova
Dacă ați compara ceea ce ați văzut în R. Moldova cu ceea ce aveți dvs. acasă, ce ați spune că lipsește sistemului medical de la noi?
Gerdie: Cunoștințe, sistem eficient, echipament. Noi am vizitat un centru de plasament și am rămas atât de șocată. Atât de șocată! E teribil! În opinia mea, așa ceva nu este uman. Acolo este o singură asistentă pentru 40 pacienți. Mă doare atât de mult să văd asta. Și mirosul… Acolo sunt oameni, ei sunt oameni…
Viorica: Oamenii cu dizabilităţi sunt membri ai societăţii, respectul faţă de întreaga societate e în interdependenţă de cum societatea îşi respectă persoanele cu dizabilităţi. Când există o lipsă de respect față de persoane cu dizabilităţi și faţă de nevoile lor, nu putem vorbi de o societate puternică.
Gerdie: Un alt aspect important sunt ambulanțele. Vorbeam cu un medic despre numărul de ambulanțe pe cap de locuitor şi care sunt motivele pentru care cineva poate apela 112. Medicul m-a întrebat despre motivele pentru care serviciile de ambulanță pot fi cerute în Olanda. Sigur că poți apela 112, dar există un triaj și responsabilul, când ridică receptorul, te întreabă lucruri specifice. Dacă nu este caz de urgenţă, ambulanța nu vine la tine. Te poți duce la medicul de familie sau te poți deplasa singur la centrul de urgență. Medicul din Moldova cu care am discutat mi-a spus că aici sunt chemări la ambulanțe și pentru o durere de cap. Mi se pare incredibil. Dacă ambulanța este chemată pentru o durere de cap, există riscul că ambulanța nu va fi disponibilă pentru cazuri mai grave… Asta e rău pentru întreaga societate. E rău și din punct de vedere al costului, dar și a felului în care e afectat mediul înconjurător. Și când aud pe aici o ambulanță, mă întreb oare cazul e într-adevăr unul de urgenţă?
Stef: Da, eu tot aș sublinia ceea ce s-a spus mai devreme – de ce ai chema ambulanța pentru o durere de cap? Plus, într-una din vizite la spitale, medicul cu care am interacționat ne-a întrebat dacă suntem medici și am zis că nu, suntem asistenți medicali. El s-a uitat întrebător la noi, cu ideea că nu e posibil ca asistenții să ofere lecții doctorilor. Iar asta vorbește mult despre rolul asistenților medicali și despre câtă autoritate au ei/ele aici. Nu e ca în Olanda…
Gerdie: Vom spune despre cum e în spitalul nostru – noi nu putem lucra fără un medic…
Stef: Dar nici un medic fără noi.
Gerdie: Și el știe asta. Așa că, asistenţii medicali au un rol foarte important. Ei știu că este un lucru de echipă. Pe parcursul instruirii s-a observat schimbarea atitudinii medicilor, după ce au văzut ce instruiri oferim noi şi că aceleaşi reguli se aplică în toate ţările europene. Noi eram bine informați când am venit, am și învățat unele noțiuni în limba română. Schimbul de experienţă referitor la procesele şi protocoalele dintr-un spital olandez şi unul din Moldova a fost foarte interesant. Medicii erau interesaţi în modul în care se efectuează lucrul şi care sunt protocoalele în spitalele din Olanda.
Viorica Hagagg și oaspeții din Olanda pe care i-a însoțit prin R. Moldova
După aceste câteva zile de vizite, care ați spune că a fost cel mai mare șoc al dvs.?
Stef: Ce am văzut azi într-un centru de plasament, unde o asistentă îngrijește 40 persoane cu dizabilităţi. Și cred că vorbesc pentru toți trei aici. Dar și ce am văzut în sala de operații pentru mine nu e normal. Standardele noastre în Olanda poate sunt mai înalte, dar pentru mine a fost… cred că vorbim despre o întoarcere cu 30-40 de ani în urmă, poate mai mult. În genere, după prima zi în Moldova, am dormit doar patru ore…
Viorica: Eu l-am întrebat pe Stef de ce nu a dormit bine noaptea. Pentru că trebuie de găsit căi de a ajuta îmbunătăţire nivelul sălilor de operații? Și răspunsul a fost…
Stef: Nu,mă tem să nu ajung pacient și să trebuiască să mă opereze aici. Nu aș face asta. Aș lua primul avion înapoi spre Olanda. A fost destul de șocant. Spun asta despre echipamentul pe care l-am văzut în locurile unde noi am fost.
Gerdie: Și încă un aspect legat de pacienți. În Olanda, totul este digitalizat. Când ajunge un pacient la noi în sala de operații, verificăm totul pe calculator. Vedem acolo totul. Aici, am văzut că încă se lucrează cu documente pe hârtie. Dar cum să știu că anume acest act aparține acestui pacient? Nu poți identifica pacientul… Și asta e șocant pentru noi. Evident că guvernul trebuie să ia măsuri în acest caz, să preia inițiativa. Există anumite reguli… Totul începe de la lucruri simple, de bază. Ca să poți construi ceva performant, este nevoie de o bază bună.
Premierul Natalia Gavrilița afirmă că demisia depusă astăzi de viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Vlad Kulminski, „nu are legătură cu performanțele înregistrate pe dosarul de reglementare a diferendului transnistrean”
„Azi am semnat cererea de demisie a viceprim-ministrului Vlad Kulminski. Regretăm decizia colegului nostru, dar înțelegem că așa sunt circumstanțele. Cert e că demisia dumnealui vine din motive personale și nu are legătură cu performanțele înregistrate pe dosarul de reglementare a diferendului transnistrean. Am toată certitudinea că expertiza dlui Kulminski va fi foarte utilă și de acum înainte pentru echipa de la Guvern”, a comentat șefa Guvernului.
Precizăm că viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Vlad Kulminski, și-a anunțat demisia, invocând motive personale.
„Evenimentele recente din familie cer prezența mea fizica practic non-stop, ceea ce nu-mi mai permite sa mă dedic în continuare pe deplin sarcinilor care se cuvin funcției deținute”, a precizat Kulminski.
Federația Moldovească de Fotbal a fost amendată de către FIFA cu 25.000 de lire după ce un copil a ridicat o dronă la meciul Moldova-Austria, de pe 1 septembrie, ce s-a disputat pe stadionul Zimbru, scrie journal.md
FIFA a explicat că amenda dată este pentru încălcarea „ordinii și securității la meciuri, respectiv invadarea terenului de joc de o dronă care provoacă tulburări în timpul imnurilor naționale”.
După acest incident, disputarea meciului a fost amânată cu jumătate de oră. În ciuda apelurilor crainicului stadionului, drona a continuat să zboare în perimetru terenului, iar cele două echipe au fost nevoite să revină la vestiare până la clarificarea situației.
Proprietarul dronei este un copil de 12 ani care se juca cu aceasta. Cu toate acestea, polițiștii îi vor pedepsi pe părinți. Cazul a intrat și în atenția Autorității Aeronautice Civile. În zona zona stadionului Zimbru din Chișinău sunt interzise orice fel de zboruri, deoarec este Zonă de Control Aerian (CTR). Părinții copilul riscă astfel o amendă de până la 1.000 de lei moldovenești (circa 50 de euro).
De asemenea, FIFA a dictat o amendă de 8.042 de lire sterline și pentru Scoția, viitoarea adversă de săptămâna viitoare a reprezentantivei Moldovei, deoarece unii suporteri din Scoția au huiduit imnul național al Israelului înainte de calificarea la Cupa Mondială de luna trecută.
Detalii înfiorătoare despre moartea celor doi bărbați, găsiți joi mutilați într-o fâșie forestieră de lângă localitatea Hiliuți, raionul Făleși. Victimele, care își asigurau existența din jocurile la cărți, au fost ucise în bătăi, după ce săptămâna trecută ar fi trișat și ar fi câștigat circa trei mii de euro. Indivizii cu care au jucat, toți cu antecedente penale, ar fi vrut să „își ia revanșa” și i-au chemat pe cei doi să mai joace o partidă, însă i-au snopit în bătaie, după care i-au abandonat în fâșia forestieră.
Cei doi bărbați, unul de 25 și altul 26 de ani, au fost descoperiți morți joi la prânz de către un localnic din sectorul de vile de la Hiliuți. Despre dispariția unuia dintre ei, poliția fusese deja anunțată de către rude. Au fost mobilizați zeci de polițiști, dar și angajați ai Brigăzii cu destinație specială „Fulger”. Au fost reținuți patru suspecți. Doi sunt originari din raionul Fălești, iar alții doi din Sângerei. Unul dintre indivizi este sportiv.
„Am solicitat intervenția celor de la Fulger. Persoanele sunt bine pregătite fizic. Erau informații că doi sunt înarmați. Doi dintre ei au fost reținuți la domiciliu, iar doi au fost localizați și reținuți în stradă cu ajutorul colegilor de la SIS”, a declarat într-o conferință de presă Igor Zglavuța, șef – adjunct la INI.
Potrivit oamenilor legii, unul din cei doi bărbați uciși era boxer de performanță. Pentru că avea o pregătire fizică bună, acesta a fost mai întâi legat de mâini și picioare cu centura de la pantalonii celeilalte victime. După ce au fost bătuți, bărbații au fost băgați în portbagajul mașinii personale a unuia dintre ei și abandodanți în pădurea de la marginea satului.
Automobilul a fost găsit mai târziu incendiat pe un deal din raionul Călărași.
Cei patru bărbați suspectați de crimă au fost reținuți pentru un termen de 72 de ore. Aceștia riscă detenție viață.
Preşedintele Consiliului de Administraţie al SA „Moldovagaz”, Vadim Ceban a anunțat că cererea în vederea ajustării prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale este pregătită și urmează să fie înaintată vineri, 5 noiembrie, Agenției pentru Reglementare în Energetică (ANRE).
„Am făcut calculele deja și cererea este pregătită. Cred că astăzi după-amiază va fi prezentată către Agenție. Nu e secret mare, în jurul cifrelor care au fost menționate în mass-media, 9-10 lei. În principiu, sunt diferite categorii de tarife pentru diferite categorii de consumatori. Cifra concretă după-amiază va fi anunțată”, a declarat președintele Consiliului de Administraţie al SA „Moldovagaz”, în cadrul unui interviu oferit pentru Radio Sputnik Moldova.
Până pe 10 noiembrie, ANRE va stabili tarife noi pentru furnizarea gazelor naturale care vor fi aplicabile din 1 noiembrie, a anunțat Guvernul R. Moldova, joi, 4 noiembrie. Comisia pentru Situații Excepționale a emis o nouă dispoziție în acest sens.
Potrivit documentului, SA „Moldovagaz” va înainta o cerere ANRE în vederea ajustării prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale. Respectiv, până pe 10 noiembrie ANRE va trebui să stabilească noi tarife provizorii, care vor fi aplicabile din 1 noiembrie curent. În același timp, Ministerul Muncii și Protecției Sociale urmează să pregătească setul de măsuri pentru compensarea facturilor la gaze naturale pentru unele categorii de cetățeni. Membrii CSE au decis că S.A. „Termoelectrica” nu va mai utiliza păcura în procesul tehnologic și va reveni la producerea energiei termice și electrice pe baza gazelor naturale.
Pe 22 octombrie curent în R. Moldova a fost anunțată starea de urgență privind criza în sectorul gazelor naturale. Comisia pentru Situații Excepționale (CSE), prin hotărârea nr. 1 din aceeași zi, a mandatat Energocom, companie deținută în proporție de 100% de stat, să achiziționeze gaze pentru a fi furnizate la frontiera cu R. Moldova și să încheie un contract cu SRL Moldovatransgaz în valoare totală de 5.000.000 de m3.
După negocierile între delegația R. Moldova și Gazprom, contractul dintre Moldovagaz și Gazprom a fost prelungit cu cinci ani utilizând formula de preț propusă de partea moldovenească.
România menține R. Moldova în zona roșie în noua listă actualizată a statelor cu risc epidemiologic. Potrivit Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) din România Ungaria și Cehia intră în zona roșie, în timp ce Israel trece în verde, în urma scăderii incidenței.
Modificări la lista statelor cu risc epidemiologic:
– în zona roșie au intrat: Cehia, Ungaria, Danemarca, Islanda, Luxemburg, Maldive și Insulele Cayman;
– în zona galbenă au intrat:
din zona roșie, în urma scăderii incidenței: Statele Unite ale Americii și Saint Kitts și Nevis;
din zona verde, în urma creșterii incidenței: Polonia, Norvegia, San Marino și Andorra;
– în zona verde au intrat: Israel, Cuba, Costa Rica, Guyana, Bahamas, Grenada, Sint Maarten, Antigua și Barbuda și Insulele Virgine ale Statelor Unite.
Hotărârea integrală a CNSU:
Persoanele care vin din zona galbenă nu intră în carantină dacă sunt vaccinate împotriva COVID-19, au trecut prin boală sau prezintă un test PCR, nu mai vechi de 72 de ore.
Dacă o persoană vine din zona roşie, fie este vaccinată sau trecută prin boală, fie intră în carantină. Testul nu mai scuteşte de carantină.
Măsura carantinei se aplică pentru 14 zile, dar rămâne valabilă şi prevederea potrivit căreia dacă o persoană carantinată face un test COVID-19 în a opta zi de carantină şi rezultatul e negativ poate ieşi din carantină în a zecea zi.
Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) nu va tolera corupția și este dispusă să acorde suportul necesar pentru ca cei care nu se conformează legislației și fac abuz în serviciu să fie atrași la răspundere. Centrul Național Anticorupție (CNA) a stabilit că domeniul siguranței alimentelor este afectat de riscul coruperii active și pasive.
După un raport publicat de CNA, Agenția a anunțat că procedează la evaluarea cadrului normativ și a personalului în ceea ce privește integritatea instituțională și profesională a angajaților.
„Pentru a înlătura riscurile de corupție constatate, în baza recomandărilor menționate în raport, va fi elaborat un plan de integritate”, se menționează într-un comunicat al Agenției.
Potrivit raportului de evaluare, tot mai mulți inspectori ANSA au fost implicați în incidente de integritate în ianuarie 2019–septembrie 2021. Numărul sporit de cazuri de corupție în cadrul instituției este demonstrat atât de cel dosarelor penale – 31 de cauze penale –, cât și de rezultatele testelor de integritate profesională aplicate în cadrul procesului de evaluare.
O încheiere a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 26 iulie 2021 denotă că doar 23% din angajații ANSA testați au primit calificativul pozitiv la testul de integritate profesională.
Conform raportului de evaluare, sumele de bani primite de către inspectorii ANSA, care au admis manifestări de corupție, variază între 200 și 2.000 de lei.
Testele de integritate indică acțiuni de neieșire la fața locului pentru efectuarea controlului; eliberarea actului permisiv fără ca spațiul comercial să fie amenajat corespunzător; înscrierea informației denaturate în procesul-verbal de control, nedocumentarea neregulilor, obținerea de mijloace bănești pentru eliberarea actelor permisive.
Viceprimierul pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski, a depus vineri cerere de demisie. Într-un comentariu pentru Ziarul de Gardă responsabilii din cadrul Biroului de Reintegrare ne-au comunicat că Vladislav Kulminski a depus cerere de demisie din propria inițiativă.
„Domnul Kulminski a demisionat astăzi din funcția de vicepremier pentru reintegrare din motive personale”, a declarat Mariana Sarî, consultant superior în cadrul Biroului de Reintegrare.
Vladislav Kulminski, a declarat că deține un apartament de 104 metri pătrați cumpărat în 2019 cu 856 054 de lei și o pătrime parte dintr-un alt apartament de 82 de metri pătrați. Vladislav Kulminski deține un automobil Hyundai Tucson fabricat în 2020 și procurat în 2020 cu 438 450 de lei. Tot aici, vicepremirul indică că deține câteva conturi bancare pe care deține circa 15 mii de dolari și peste 70 de mii de lei.
Vladislav Kulminski a fost numit în funcția de viceprim-ministru pentru reintegrare la 6 august. În 2019, Kulminski a fost consilierul pe politică externă al prim-ministrei de atunci Maia Sandu. Ulterior, Vladislav Kulminski, a fost numit secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europeană.
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a emis joi, 4 noiembrie, un comunicat de presă prin care anunță că termenul de recuperare a orelor pentru zilele suplimentare de vacanță a fost extins. Astfel, potrivit ordinului semnat de ministrul Educației, orele pentru zilele suplimentare de vacanță vor fi recuperate până la sfârșitul anului de studii 2021-2022 și nu doar în semestrul I așa cum a anunțat inițial ministerul.
Decizia a fost luată în cadrul unei ședințe la care a participat ministrul Educației și Cercetării Anatolie Topală și șefii Organelor locale de specialitate în domeniul învățământului (OLSDÎ).
Potrivit notei informative, la ședință s-a discutat despre modalitățile de recuperare a orelor pentru zilele suplimentare de vacanță (1-5 noiembrie) propuse de către directorii instituțiilor de învățământ.
În urma discuțiilor, ministrul Educației și Cercetării a emis Ordinul nr. 1498, potrivit căruia perioada de recuperare a orelor pentru zilele suplimentare de vacanță a fost extinsă până la sfârșitul anului de studii 2021-2022.
Responsabili de organizarea activităților de recuperare a orelor sunt conducătorii instituțiilor de învățământ, care vor elabora un orar de recuperare și îl vor coordona cu OLSDÎ.
La 28 octombrie curent, Ministerul Educației a decis prelungirea vacanței de toamnă cu 7 zile pentru elevii din instituţiile de învățământ primar, gimnazial şi liceal publice și private, în unitățile administrativ-teritoriale (UAT) de nivelul întâi, UAT de nivelul al doilea: municipiile Chișinău și Bălți și UAT ale unității teritoriale Găgăuzia în care este stabilit pragul roșu de alertă.
Atunci, Ministerul Educației a anunțat că orele pentru zilele suplimentare de vacanță vor fi recuperate până la finele semestrului I.
La 26 octombrie, CNESP a decis prelungirea până pe 30 noiembrie curent, pe întreg teritoriul R. Moldova, a stării de urgență în sănătate publică.
Comisia a decis să sisteze organizarea și desfășurarea de evenimente private (nunți, botezuri, mese de pomenire, mese festive).
Anterior, MEC a atenționat conducătorii instituțiilor de învățământ general publice şi private să stabilească, în perioada vacanței de toamnă, un regim flexibil sau special de muncă, cu atragerea la serviciu doar a personalului strict necesar pentru asigurarea funcționalității instituțiilor.
