Autor: Redactor

În R. Moldova, încep pregătirile pentru elaborarea unei noi strategii de securitate națională. Deocamdată în mediul analiștilor, a celor de la Centrul de Informare și Documentare NATO în Moldova (CID NATO) și ai Centrului de Prevenire a Conflictelor și Early Warning (București). Cele două organizații neguvernamentale au comandat și dat publicității mai întâi un sondaj, care să afle percepțiile populației despre securitate. Analizăm studiul împreună cu Elena Mârzac, directoarea Centrului de Informare și Documentare NATO de la Chișinău.

Elena Mârzac: „La momentul actual implementăm un proiect care poartă denumirea de „Percepția populației despre amenințări și instituțiile de securitate ale Republicii Moldova”, care din start presupunea atât petrecerea unui sondaj, cât și interpretarea acestor rezultate, pentru că deseori avem rezultatele, dar avem mai puține interpretări, analize și un grup de experți atât din Republica Moldova, cât și din România, pentru că este un proiect comun implementat cu Centrul de Prevenire a Conflictelor Early Warning București, au analizat aceste date.

Într-adevăr, la sfârșitul lunii august am prezentat doar rezultatele sondajului, fără a le interpreta, iar pe parcursul lunii septembrie această echipă de experți au lucrat împreună și au interpretat mai multe subiecte din mai multe blocuri. Ca să înțelegeți, din motivul că nu există în Republica Moldova vreun sondaj mai larg specializat pe subiecte de securitate și apărare, în Barometrul de Opinie se regăsesc 2-3 întrebări, dar acestea sunt prea puține ca să putem face o analiză și să înțelegem care ar fi percepția cetățenilor față de subiecte de genul: care sunt amenințările în domeniul securității; care ar fi amenințările interne, externe și societale; care ar fi orientarea strategică a Republicii Moldova; ce așteptări au de la instituțiile de securitate, pentru că atunci când elaborăm documente, politici, studii întotdeauna avem nevoie și de mecanisme sau instrumente cu care putem măsura, pentru că ar putea să fie o opinie subiectivă a unor experți sau a unor reprezentanți ai instituțiilor de stat că, de exemplu, populația cunoaște sau nu cunoaște, dar acest sondaj ne-a permis să extragem niște informații care sperăm noi și propunem instituțiilor guvernamentale să le utilizeze în special pentru strategia securității naționale.”

Rusia, cea mai mare amenințare de securitate?

Europa Liberă: La momentul când ați prezentat cercetarea, titlurile știrilor de presă arătau cam în felul următor: „Rusia – principala amenințare”, aș vrea o interpretare a Dvs. asupra celor mai importante constatări ale studiului.

Elena Mârzac: „Studiul și-a propus să analizeze, în primul rând, amenințările cu care ne confruntăm, amenințarea strategică, interesele și, într-adevăr, una din concluzii e că Rusia este cea mai mare amenințare, dar, considerăm noi, este o interpretare excesivă, incorectă și speculativă, pentru că, pe de o parte, apare ca o amenințare, iar pe de altă parte, atunci când se analizează care state ar putea să ne vină în ajutor Federația Rusă se numără printre aceste state.

Iarăși, ce ne demonstrează acest sondaj?

În primul rând, este lipsa culturii de securitate a populației și deseori anumite interpretări sunt făcute speculativ sau pe baza unor articole din presă care poartă un caracter mai mult manipulator, nu sunt bazate pe analiză sau pe cunoașterea anumitor subiecte de securitate și apărare, dar, totodată, noi zicem că este excesivă, pentru că, conform acestui sondaj, Rusia reprezintă amenințarea principală și Rusia întrunește doar 24%, urmată de organizațiile teroriste, dar dacă analizăm integral această întrebare, vedem că SUA și NATO au mai puțin de 10% și aceste răspunsuri împreună cu cele referitoare la separatism și la Transnistria nu marchează altceva decât faptul că o parte din societate consideră așa.

Deci, acum să zicem că toată populația consideră că Federația Rusă este o amenințare este incorect și, într-adevăr, titlurile la care v-ați referit Dvs. pur și simplu au extras doar o anumită informație, pentru că doar 24% consideră Rusia ca fiind o amenințare principală și dintre care există circa 24 de români basarabeni, dar și 20% din minoritatea sau cei identificați drept moldoveni care văd amenințarea venind de la Rusia, dar este și o parte din cetățeni care cred că amenințarea vine de la SUA și de la NATO, ceea ce ne demonstrează că avem o societate polarizată, inclusiv pe dimensiunile de orientări strategice.”

Europa Liberă: Ce alte concluzii ale studiului le-ați scoate în evidență?

Elena Mârzac: „Cel mai important rezultat – și acesta va fi și recomandarea pentru instituțiile guvernamentale și toți actorii societali care se ocupă de educare, promovare, informare – cea mai importantă este lipsa de preocupare, lipsa de interes și subfinanțarea acestui sector sau domeniului de apărare și securitate a Republicii Moldova.

Securitatea: un domeniu care nu interesează și este subfinanțat

Iarăși, răspunsurile la aceste întrebări au demonstrat o lipsă a culturii de securitate, de o informație obiectivă care ar veni din partea instituțiilor sau din partea unor centre specializate care ar putea să demonstreze sau să aducă niște argumente concrete. Deci, una din recomandări ar fi promovarea culturii de securitate și implicarea tuturor actorilor.

Plus este faptul că anumite minorități cum ar fi găgăuză, bulgară, rusă, sigur că ele sunt de orientare pro-rusă, cetățenii din zonele rurale sau din anumite zone, cum ar fi zona de nord sau anumite regiuni din Republica Moldova sunt mai mult influențați de mass-media care vine din exterior, deci o altă concluzie ar fi ca informațiile despre securitate, apărare, politica externă să fie și în limba rusă, și în limba minorităților pentru a informa corect cetățenii, plus o preocupare a instituțiilor de stat ar fi și nivelul de încredere a populației față de instituțiile de profil.

Desigur că cea mai mare încredere o au în instituția președinției, înțelegem că această încredere este mai mult față de președinta țării decât de însăși instituție, cea mai mare încredere au în SMURD și în pompieri, după care merg celelalte instituții, fapt care iarăși ne demonstrează că este un grad scăzut de încredere, o lecție de învățat pentru instituții e să fie mai transparente, să fie mai deschise pentru presă, pentru colaborarea cu mass-media, cu societatea civilă.

La fel una din concluzii este că Transnistria este privită ca o amenințare a securității și este interesant că drept o amenințare din exterior, deci lumea nu o percepe ca o amenințare internă și este văzută această amenințare prin prisma prezenței trupelor ruse staționate în raioanele de est ale Republicii Moldova și ca o soluție populația crede că statul unitar și integrarea, de exemplu, cum este statutul Găgăuziei ar fi o soluție.

La fel, rezultatele acestui sondaj ne relatează faptul că lumea nu prea bine cunoaște care sunt amenințările reale și există și o tendință de aceasta de statalitate, deci privesc prezența trupelor ruse deja ca un fapt împlinit. Pe de o parte, Rusia este o amenințare, pe de altă parte, altă parte a societății vede Rusia ca un partener bun și consideră că nu este cazul să intrăm în conflict cu Federația Rusă.

Stereotipul: NATO aduce război

Sigur că aș fi vrut să evidențiez opinia cetățenilor față de NATO. În opinia lor, dacă ne alăturăm la NATO, atunci se anulează automat orice neutralitate, bărbații vor fi trimiși pe câmpul de luptă, deci, stereotipul acesta că NATO aduce război. La fel este o sarcină atât a instituțiilor guvernamentale, cât și a organizațiilor de profil să informeze populația despre statutul nostru de partener și că cooperarea nu este în detrimentul neutralității și a fi neutru nu înseamnă a fi izolat.

Plus ceea ce ne mai demonstrează este că populația privește mai mult televizorul, deci, iarăși o concluzie pentru acei care dispun de informație să utilizeze cât mai multe canale de televiziune pentru a transmite acest mesaj și iarăși revin la faptul că nivelul redus de cultură a securității ar presupune niște campanii de informare foarte bine punctate în care să se adreseze tuturor grupurilor țintă, pentru că am analizat faptul că cei care sunt tinerii cu studii superioare din zonele urbane sunt mai mult orientați spre direcția strategică de cooperare cu Uniunea Europeană, acei care sunt în categoria 60+, în special în zonele rurale și în zonele vorbitoare de limbă rusă sigur că sunt mai mult orientați spre cooperarea cu Federația Rusă.

Iarăși considerăm noi că acesta este și efectul propagandei Federației Ruse care folosește abil instrumente precum ar fi televiziunea și canalele de socializare care transmit aceste mesaje antioccidentale.”

Europa Liberă: De ce în întrebările din cercetarea dumneavoastră au figurat nume ca Lenin, ca Stalin?

Elena Mârzac: „Ne-am propus să identificăm și identitatea populației, de exemplu, moldovean, român, rus, ca să înțelegem în ce areal și cum se percepe populația, dar și orientarea în politica externă și am văzut că 65 la sută din populație este orientată spre Europa, dar și care ar fi modelele de conducere sau de dezvoltare a țării, când țara cel mai bine se dezvolta, iarăși pentru a raporta la o anumită perioadă și să vedem în care perioadă populația se considera cel mai sigur și era asigurată securitatea. Iată de ce au apărut așa nume ca Stalin, Bodiul și personaje încă din Evul Mediu, ca Ștefan cel Mare, iarăși pentru a raporta și a înțelege care este opinia cetățenilor față de personalitatea politică sau istorică care a luptat să asigure un nivel înalt de securitate și apărare.

Și 33%, deci cel mai mult din populație au răspuns că Ștefan cel Mare, în comparație, de exemplu, cu Vladimir Voronin – 6%, Maia Sandu – 1%. Aici au apărut și Vlad Țepeș, și Stalin, și Mihai Viteazul, și generalul Lebed ș.a.m.d., iarăși au fost aleși de compania de cercetări sociologice, deci de sociologi anumite personalități care reprezintă o anumită perioadă istorică pentru a identifica, ceea ce ne demonstrează faptul că populația, pe de o parte, identifică cel mai sigur și cel mai bun nivel de conducere a țării pentru securitate și apărare așa personaj cum este Ștefan cel Mare. Înțelegem că este o personalitate istorică, sunt mai mult niște interpretări sau poate chiar legende din ceea ce făcea Ștefan cel Mare în acele timpuri, dar iarăși aceasta demonstrează și nivelul de cunoaștere a sistemului de securitate și a sectorului de securitate nu a fost o întrebare principială, mai mult de a înțelege cum interpretează populația anumiți actori și care ar fi rolul liderilor în asigurarea securității și apărării.”

Europa Liberă: Și ați obținut răspunsuri relevante, nu?

Elena Mârzac: „Ștefan cel Mare rămâne cel mai destoinic conducător pentru cetățenii Republicii Moldova, niciun lider actual nu reușește să se apropie procentual de el și, cu toate acestea, moldovenii investesc foarte mare încredere în președinte, iar nostalgia sovietică este prezentă la 13% sau apreciază între Stalin sau ceilalți din perioada sovietică. Iată aceasta-i și ce am vrut aceea am și aflat, în general să vedem dacă există această nostalgie sovietică și la care categorii de cetățeni.”

Sursa : moldova.europalibera.org

Peste 80% din populaţia cu vârsta peste 12 ani din Italia a fost imunizată împotriva coronavirusului, informează Digi 24, cu trimitere la agenția Reuters. În acest mod, guvernul de la Roma a atins ţinta de vaccinare anti-COVID-19 cu schema completă.

Potrivit informațiilor de pe pagina guvernului italian, 43.229.551 de persoane cu vârsta peste 12 ani, dintr-o populaţie totală de aproximativ 60 de milioane, erau vaccinate cu schema completă la 10 octombrie.

Obiectivul de vaccinare a 80% din populaţie a fost stabilit în martie de un comisar special responsabil de gestionarea situaţiei COVID-19, generalul de armată Francesco Paolo Figliuolo, şi a fost atins în seara de 9 octombrie.

„Acesta este un nivel critic dincolo de care care experţii consideră – iar tendinţa pe care o înregistrăm în ultimele săptămâni confirmă acest lucru – că riscul de spitalizare este redus drastic”, a declarat biroul comisarului.

Guido Rasi, fost director al Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA) şi actual consilier al lui Figliuolo, a precizat că acesta „nu este doar un prag simbolic”.

„Este un nivel care, potrivit calculelor, se corelează cu o scădere semnificativă a circulaţiei virusului şi o reducere drastică a internărilor în spitale”, a spus specialistul, potrivit Agerpres.

Rasi a adăugat că reducerea numărului de cazuri de internări în spitale a fost esenţială pentru redresarea economică a Italiei şi pentru a ajuta sistemul naţional de sănătate să îşi îndrepte atenţia către servicii care nu au legătură cu COVID-19.

Italia are acum o nouă țintă: vaccinarea a 80% din întreaga populație

Cu toate acestea, atingerea obiectivului de 80% nu este suficient, conform consilierului comisarului. „Va trebui să continuăm să atingem alte praguri: fie procente peste 80%, în cazul în care continuăm să ne abţinem de la vaccinarea copiilor cu vârsta sub 12 ani, fie 80% din întreaga populaţie, inclusiv copiii de la 5 la 12 ani”, a spus el.

Spitalizările asociate COVID-19 în Italia au scăzut constant de la începutul verii. Italia a înregistrat 131.274 de decese asociate COVID-19 de la izbucnirea epidemiei, în februarie anul trecut, al doilea cel mai sumbru bilanţ din Europa, după Marea Britanie şi al nouălea la nivel mondial. Ţara a raportat până în prezent 4,7 milioane de cazuri de infectare cu noul coronavirus.

Sursa: newsmaker.md 

La creșterea cotațiilor gazelor a contribuit și iarna trecută, neobișnuit de lungă și de rece în Europa, care a epuizat stocurile din depozitele de gaze naturale. Creșterea cererii de energie de după ridicarea restricțiilor epidemice a îngreunat procesul de reaprovizionare, care are loc de obicei în primăvară și vară, mai ales în condițiile unei creșteri și de gaz natural lichefiat, venite din China. Ulterior, scăderea exporturilor de gaze din Rusia a agravat problema, ducând prețurile gazelor la un nivel de opt ori mai mare față de septembrie 2020.

Guvernele încearcă să limiteze impactul asupra consumatorilor, dar recunosc că este posibil să nu poată preveni creșterea facturilor.

În China, autoritățile au început deja să întrerupă furnizarea electricității pentru populație, iar în India doar jumătate din centralele termice mai au suficient cărbune pentru a funcționa mai mult de două zile. În Europa, asociațiile de protecție a consumatorilor au solicitat interzicerea deconectării de la energie în cazul în care clienții nu pot achita facturile la timp, scrie Biziday.

„Acest șoc al prețurilor este o criză neașteptată într-un moment critic“, a declarat miercuri Kadri Simson, comisarul european pentru Energie, confirmând că blocul comunitar își va contura răspunsul politic pe termen lung săptămâna viitoare. “Prioritatea imediată ar trebui să fie atenuarea impactului asupra societății și protejarea gospodăriilor vulnerabile.”

De la începutul lunii septembrie, prețul gazului natural a crescut cu 60% în Europa și cu 85% în Asia de Est. Prețurile rămân mult mai mici în Statele Unite, care este exportator net de gaze naturale, dar au ajuns totuși la cele mai înalte niveluri din ultimii 13 ani, după o creștere cu 47% de la începutul lunii august.

Majorarea prețurilor la energie contribuie și la creșterea inflației, care era deja o preocupare majoră, deoarece economia globală încearcă să se recupereze după efectele persistente ale crizei Covid. Facturile mai mari la energie ar putea limita cheltuielile pe îmbrăcăminte sau ieșiri în oraș, iar dacă întreprinderile vor fi rugate să reducă activitatea pentru a conserva energia, acest lucru ar putea afecta și mai mult economia.

Totuși, Banca Société Générale a precizat că aprobarea mai rapidă de către autoritățile germane a conductei Nord Stream 2, sensibilă din punct de vedere politic, care va transporta gaze direct din Rusia către Europa, va detensiona semnificativ situația. Și președintele rus Vladimir Putin a declarat că Gazprom nu a “refuzat niciodată să sporească aprovizionarea consumatorilor săi, dacă depun oferte adecvate”. Prețul gazelor a scăzut în ultimele două zile, după declarația lui Putin, dar Bloomberg a observat că această ofertă vine cu costuri politice.

Nu există o soluție imediată, au remarcat experții. Potrivit CNN, cel mai bun scenariu, ar fi o iarnă blândă, care ar permite refacerea stocurilor de gaze, dar acest lucru s-ar putea întâmpla abia în primăvara anului 2022. Dacă vremea va fi foarte rece în următoarele luni, cele mai expuse țări din Europa sunt Italia și Marea Britanie. Aceasta din urmă nici nu are capacitate de stocare și se confruntă acum cu probleme semnficiative în aprovizionarea cu energie electrică din cauza disfucțiilor unei linii care o leagă de Franța.

Există, de asemenea, îngrijorarea că volatilitatea prețurilor ar putea alimenta scepticismul public cu privire la finanțarea tranziției energetice către surse mai puțin poluante. Guvernele care s-au angajat să reducă emisiile încearcă preventiv să transmită un mesaj că actuala criză este mai degrabă un argument pentru, iar nu împotriva, renunțării treptate la energia produsă cu cărbune și gaze.

Sursa: journal.md

Criza pandemică afectează pe cei mai vulnerabili, iar efectele negative nu sunt încă pe deplin dezvăluite, constată noile valori ale Indicelui global al Sărăciei Multidimensionale, lansat ieri de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Conform acestuia, Republica Moldova este poziționată drept una din cele mai sărace țări în regiune, cu disparități între mediul rural și urban în privința accesului la educație și servicii, transmite MOLDPRES.

Potrivit PNUD, criza pandemică va duce la aprofundarea inegalităților și înăsprirea excluziunii sociale a grupurilor vulnerabile din Moldova. Valoarea Indicelui Sărăciei Multidimensionale pentru Republica Moldova este de 0,004, conform celor mai recente date disponibile din 2012, incluse în Indicele global al Sărăciei Multidimensionale (ISM), elaborat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Inițiativa Oxford pentru Sărăcie și Dezvoltare Umană (OPHI).

Nivelul de trai, urmat de educație și sănătate, sunt domeniile care contribuie cel mai mult la disparitățile înregistrate. Conform Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova (BNS), rata sărăciei absolute în 2018 a fost de 23%, reducându-se cu 4,7 puncte procentuale în comparație cu nivelul anului 2017. În același timp, rata sărăciei extreme a fost de 8,7%.

Pe măsură ce criza COVID-19 continuă, se aprofundează și inegalitățile pe anumite dimensiuni, în special pentru grupurile vulnerabile. O evaluare aprofundată a impactului socio-economic realizată de PNUD și UNFPA în anul 2020 constată că pandemia a indus un impact negativ aproape imediat asupra grupurilor deja vulnerabile, precum femeile, gospodăriile sărace, dar a expus și alte grupuri la riscuri noi. Criza afectează nu doar veniturile, dar și accesul la servicii și va avea impact negativ de lungă durată asupra tuturor dimensiunilor dezvoltării umane durabile. Înainte de survenirea crizei, Moldova pierdea în medie circa 10% din potențialul său de dezvoltare umană, din cauza diferitor forme ale inegalității.

„Pandemia COVID-19 a erodat progresul dezvoltării din lume și noi încă mai încercăm să înțelegem impactul său deplin. Indicele Sărăciei Multidimensionale din acest an ne reamintește despre necesitatea unei imagini depline privind modul în care populația este afectată de sărăcie, cine sunt cei afectați și unde locuiesc ei, dacă ne propunem să progresăm și să intervenim cu răspunsuri efective la criză, de care să beneficieze toți oamenii”, afirmă Achim Steiner, administrator al PNUD.

Deși nu sunt disponibile date depline cu privire la impactul COVID-19 asupra ISM, pandemia a expus fisurile existente în sistemul de protecție socială și cel al învățământului, precum și vulnerabilitatea lucrătorilor din întreaga lume. După cum arată raportul, aceste fisuri sunt foarte profunde în țările care înregistrează nivele mai mari de sărăcie multidimensională. De exemplu, milioane de copii din lume n-au frecventat școala pe parcursul pandemiei, însă perturbarea învățământului formal a fost mai prevalentă în țările cu un ISM mai mare.

Indicele global al Sărăciei Multidimensionale examinează nivelul și componența sărăciei multidimensionale în 109 țări, cuprinzând 5,9 miliarde de persoane.

Sursa: moldpres.md