Autor: Redactor

Un nou accident nocturn a avut loc în centrul capitalei. O mașină de taxi s-a tamponat cu un alt automobil. Totul a avut loc la miezul nopții, la intersecția străzilor Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu.

Imaginile de la fața locului au fost postate pe o rețea de socializare de către un trecător.

În imagini se pot vedea un taxi și încă o mașină avariate, dar și o ambulanță, venită la fața locului.

Se pare totuși că impactul nu a fost unul violent, încât cei implicați nu au anunțat poliția.

Ei urmează să rezolve situația pe cale amiabilă, implicând doar agențiile lor de asigurări.

Atenție la femeia din video. Aceasta este căutată de poliție pentru că ar fi ridicat de la un schimb valutar suma de 81 de mii de ruble rusești, în loc de 8.100 de de ruble, iar acum, oamenii legii cer ajutor pentru a-i stabili identitatea.

Femeia ar fi intrat la un schimb valutar de la sectorul Râșcani pentru a schimba banii în ruble rusești. În timpul operațiunii de convertire a valutei, casierul ar fi eliberat din greșeală, suma de 81.000 ruble rusești, în loc de 8.100 ruble. Astfel, companiei i-a fost cauzată o daună materială în sumă de 17.350 lei.

În acest context, cei care dețin informații despre identitatea și locul aflării persoanei, sunt rugați să apeleze la numerele 112 sau 068 027 999.

Confidenţialitatea surselor de informare este garantată.

Certificatul verde a devenit obligatoriu pentru toți angajații din sistemul public și privat din Italia. Cei care nu îl vor prezenta, vor risca să li se taie bani din salariu chiar din prima zi de absență nejustificată.

23 de milioane de angajați italieni trebuie să prezinte certificatul verde, prin care demonstrează că sunt vaccinați, testați sau au avut COVID, atunci când merg la muncă. Dacă nu îl au, se consideră că lipsesc nemotivat de la serviciu. Singurii care vor fi suspendați dacă nu prezintă certificatul verde sunt angajații din cadrul școlilor

Certificatul verde poate fi obținut la 14 zile după prima doze de vaccin sau imediat după administrarea celei de-a doua doze. Poate fi obținut și după efectuarea unui test antigen, valabil 48 de ore, sau PCR, valabil 72 de ore. Certificatul verde obținut după vaccinare are o durată de 12 luni, iar pentru cei care au trecut prin boală, dar nu au fost vaccinați, valabilitatea este de 6 luni.

Un bărbat a fost reținut de oamenii legii, după ce și-a ucis propriul tată cu un topor. Crima a avut loc ieri-seara, în jurul orei 19:50, în localitatea Hîrtop, din raionul Cimișlia.

Este vorba despre un bărbat în vârstă de 39 de ani care, în urma unui conflict cu tatăl său, l-ar fi lovit de mai multe ori cu un topor în cap.

Oamenii legii au fost alertați de către mama acestuia, iar la fața locului, într-o debara, polițiștii au găsit cadavrul bărbatului de 67 de ani, dar și toporul cu care a fost comisă crima.

Bărbatul de 39 de ani a fost reținut pentru 72 de ore, iar pe numele său a fost pornit un dosar penal în cadrul căruia urmează să se stabilească roate circumstanțele în care a fost comisă crima.

Una dintre deciziile Comisiei Naționale Extraordinare pentru Sănătate Publică (CNESP) se pare că a fost schimbată peste noapte. Dacă ieri-seara, Guvernul a publicat pe Facebook o decizie valabilă pentru pragul roșu de alertă epidemiologică care prevedea că activitatea teatrelor, cinematografiilor și sălilor de concert se sistează, în această dimineață, au fost publicate informații noi, potrivit cărora, teatrele, cinematografele și sălile de concert vor activa în anumite condiții. 

Mai exact, la capacitatea de 50% din numărul de locuri existente în interior pentru activitățile din incinta teatrelor, cinematografelor, sălilor de concert, în spațiile închise și deschise, cu obligația ca toți vizitatorii/ clienții să prezinte certificatul COVID-19. Decizia mai prevede că se sistează activitățile din incinta cluburilor de noapte și se sistează evenimentele în aer liber, precum spectacole, concerte, festivaluri.

Vedeți aici informațiile publicate de Guvern ieri-seara, punctul 9:

 

Și aici informațiile publicate azi-dimineață. 

Solicitată pentru o reacție, consultantul principal al Direcției comunicare și protocol al Guvernului,  Maria Timofti, a cerut să transmitem o solicitare oficială la adresa Executivului. Menționăm că Guvernul nu a venit cu nicio notă prin care să anunțe despre aceste modificări.

Amintim că un set de restricții epidemiologice valabile în cazul gradului roșu de alertă epidemiologică, despre care nu a vorbit ministra Sănătății Ala Nemerenco, după ședința CNESP, au fost aprobate de către Comisie. Printre acestea se numără și obligativitatea prezentării certificatelor COVID-19 la nunți și cumetrii și închiderea teatrelor, cinematografelor și sălilor de concert.

Alte 1.371 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova.

Din numărul total de cazuri, 21 cazuri asociate cu contact în afara țării: 5-România, 5-Germania, 4-Italia, 2-Bulgaria, 2-Ucraina, 1-Franța, 1-Marea Britanie, 1-Rusia.

Numărul total de teste efectuate – 9221, dintre care 5.969 teste Rapid -Antigen.

Bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 285.321.

Din numărul total de cazuri, 28 sunt în rândul lucrătorilor medicali: (9-medici, 11-asistenți medicali, 8-personal auxiliar).

În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internate 1731 persoane confirmate cu infecția COVID-19, dintre care 130 în stare extrem de gravă și 10 pacienți sunt supuși ventilării mecanice.

Alte 914 persoane au fost vindecate. În total, 269.685 persoane au fost tratate de COVID-19.

În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 se află 6.244 persoane, iar 16.430 sunt sub supraveghere la domiciliu.

Totodată, vă anunțăm despre înregistrarea altor decese provocate de COVID-19.

Deces 6.618: Bărbat de 71 de ani din mun. Chișinău, internat în IMSP SCM „Sfânta Treime”. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, fibrilație.

Deces 6.619: Femeie de 70 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP SCM „Sfânta Treime”. Comorbidități: cardiopatie, diabet zaharat, hipertensiune arterială.

Deces 6.620: Bărbat de 86 de ani din mun. Chișinău, internat în IMSP SCM „Sfânta Treime”. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, diabet zaharat.

Deces 6.621: Bărbat de 79 de ani din mun. Chișinău, internat în IMSP SCM „Sfânta Treime”. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, diabet zaharat.

Deces 6.622: Bărbat de 65 de ani din mun. Chișinău, internat în IMSP SCR „Timofei Moșneaga”. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, diabet zaharat, obezitate.

Deces 6.623: Bărbat de 63 de ani din mun. Chișinău, internat în IMSP SCR „Timofei Moșneaga”. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială.

Deces 6.624: Bărbat de 71 de ani din mun. Chișinău, internat în IMSP SCM „Sfânta Treime”. Comorbidități: hipertensiune arterială.

Deces 6.625: Femeie de 71 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP SCM „Sfânta Treime”. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardioapatie, hipertensiune arterială.

Deces: 6.626: Bărbat de 82 de ani din r. Orhei, internat în IMSP SCR „Timofei Moșneaga”. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, diabet zaharat.

Deces 6.627: Femeie de 57 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP SCR „Timofei Moșneaga”. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, pancreatită.

Deces 6.628: Bărbat de 72 de ani din r. Sângerei, internat în SC.Bălți. Comorbidități: hipertensiune arterială.

Deces 6.620: Bărbat de 79 de ani din r. Ialoveni, internat în IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, diabet zaharat, fibrilație.

Deces 6.630: Femeie de 63 de ani din r. Anenii Noi, internată în SR. Anenii Noi. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, obezitate.

Deces 6.631: Femeie de 61 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP SCR „Timofei Moșneaga”. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, diabet zaharat, pancreatită.

Deces 6.632: Femeie de 79 de ani din r. Căușeni, internată în SR. Căușeni. Comorbidități: diabet zaharat, hipertensiune arterială.

Ministerul Sănătății și Agenția Națională pentru Sănătate Publică a lansat campania „Redu zahărul – alege ce mănânci!”, care urmărește informarea oamenilor despre necesitatea de reducere a consumului de zahăr și îi încurajează să urmeze un mod de alimentație echilibrat și sănătos.

Conform studiului de consum al zahărului elaborat de Organizația pentru cooperarea și dezvoltarea economică (OECD) și a datelor Ucrainei extrapolate pentru Republica Moldova, un moldovean consumă de 5 ori mai mult zahăr decât are nevoie organismul său. Zahărul este adăugat în mâncare și băuturi, deși este prezent în mod natural în fructe, legume și lapte.

Consumul excesiv de zahăr crește riscul apariției și dezvoltării bolilor netransmisibile (BNT) precum: diabetul de tip 2 (DZ), hipertensiunea arterială (HTA) și bolile cardiovasculare (BCV).

„Consumul excesiv de zahăr este o problemă de sănătate publică care îngrijorează guvernele din întreaga lume și ne îngrijorează și pe noi. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) propune recomandarea strictă de reducere a aportului de zahăr la mai puțin de 10% de aportul de energie, atât pentru adulți, cât și pentru copii. Totodată, în baza datelor științifice privind cauzele apariției bolilor netransmisibile, OMS sugerează o reducere suplimentară a zahărului sub 5% din aportul total de energie, adică la 25 g/zi, echivalente cu 5 lingurițe. Este o recomandare deosebit de importantă în complexul de măsuri pentru prevenirea bolilor netransmisibile”, a declarat Daniela Demișcan, șefa Direcției politici în domeniul sănătății publice a Ministerului Sănătății.

Consumul excesiv de zahăr contribuie la apariția acneei, oboselii, la acumularea de kilograme în plus și, respectiv, la dezvoltarea obezității, factorul de risc intermediar responsabil de apariția și dezvoltarea BNT.

„Prin proiectul „Viață sănătoasă”, Elveția promovează un comportament responsabil pentru protejarea și menținerea propriei sănătăți. Obiceiurile alimentare precum consumul excesiv de sare, grăsimi sau zahăr, contribuie la apariția bolilor. Iată de ce, astăzi lansăm campania de informare pentru reducerea consumului de zahar. Sperăm, astfel, că informațiile vor fi utile pentru populație și le va permite oamenilor să ia decizii bune pentru sănătatea lor. În contextul pandemiei, cu atât mai mult este important să avem grijă de felul în care ne alimentăm și să fim responsabili față de propria noastră sănătate”, a menționat Valeriu Sava, coordonatorul de programe în sănătate la Biroul de cooperare al Elveției.

În topul produselor cu exces de zahăr se regăsesc: produsele de patiserie, băuturile dulci și carbogazoase, iaurtul, brânzeturile dulci, înghețata, ceaiul și cafeaua din pachețele, sucurile și conservele din comerț, bomboanele, caramelele, bezelele, gumele, pâinea și cerealele pentru micul dejun, ketchupul, sosurile pentru carne și paste, carnea procesată și băuturile alcoolice.

„Ne propunem să susținem populația să își schimbe obișnuințele alimentare prin înlocuirea produselor procesate cu exces de zahăr cu delicii sănătoase pentru avea o alimentație echilibrată. În cadrul campaniei vom avea un challenger de 14 zile pentru populație și o serie de produse video în care vom explica de ce și cum putem să ne schimbăm comportamentul alimentar. De asemenea, ne dorim să sensibilizăm managerii din industria alimentară și HoReCa și să îi avem ca parteneri ai acestei campanii în cadrul panelului de discuții planificat pentru mâine, 23 septembrie”, a comunicat Ion Șalaru, director-adjunct al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

Campania de informare va dura patru săptămâni la TV, radio, în presa online, dar și pe cele mai populare platforme de socializare din Republica Moldova. Toate materialele campanei le puteți găsi pe platforma de promovare a sănătății: https://prosanatate.md/redu-zaharul-alege-ce-mananci/

Campania de informare „Redu zahărul – alege ce mănânci!” face parte din ciclul de campanii sociale de comunicare pe nutriție „Alege ce mănânci!”, realizate cu suportul Biroului de cooperare al Elveției în Republica Moldova prin intermediul Proiectului „Viață sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile”. Elveția este unul dintre cei mai mari donatori în domeniul sănătății pentru Republica Moldova.

CNESP a decis, în cadrul ședinței de astăzi, ca Certificatul Covid-19 să devină obligatoriu pentru majoritatea angajaților din Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de ministra Sănătății, Ala Nemerenco. Aceasta nu a precizat, însă, dacă măsura se referă și la angajații din domeniul privat.

„CNESP a decis, pentru a micșora numărul de călători în transportul public, care este unul dintre cele mai periculoase focare de transmitere a infecției, a introduce, acolo unde este posibil, cerința de muncă la distanță și trecerea universităților în regim online”, a anunțat Ala Nemerenco.

„De asemenea, Comisia a considerat oportun ca pentru majoritatea activităților, Certificatul Covid-19 să devină obligatoriu. Acesta presupune sau certificat de vaccinare sau trecerea unui test sau certificat despre suportarea bolii în ultimele 6 luni sau certificat despre prezența anticorpilor în ultimele 90 de zile”, a precizat ministra.

Totodată, aceasta a mai declarat că „Ministerul Muncii și Protecției Sociale va purcede la elaborarea unui pachet de facilități, așa ca zilele de odihnă libere sau altele, pentru a încuraja vaccinarea tuturor angajaților din prima linie și a căror activitate profesională implică o interacțiune directă cu cetățenii, dar și a măsurilor compensatorii pentru agenții economici activitatea cărora ar putea fi afectată de măsurile de protecție sau subvenționarea și șomajul tehnic”.

CNESP a decis intituirea pragurilor de alertă, în contextul pandemiei de Covid-19. Astfel, toate localitățile din țară urmează a fi repartizate pe coduri verzi, galbene, portocalii și roșii, în dependență de incidența de cazuri de infectare la 100 de mii de locuitori.

Azi are loc echinocțiul de toamnă, când ziua este, teoretic, egală cu noaptea. Din punct de vedere astronomic, acest moment marchează trecerea la anotimpul de toamnă. Totuși, distribuția luminii nu este perfect „egală”, așa cum am fost învățați. 

La latitudinea Republicii Moldova, în aceste zile soarele va culmina la amiază la o înălțime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanței unghiulare dintre zenit și orizont. Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopților să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstițiului de iarnă.

Oamenii care trăiesc aproape de ecuator au zile de aproximativ 12 ore și nopți de 12 ore pe tot parcursul anului, așa că echinocțiul va trece neobservat. Dar aproape de poli, în zone ca partea de nord a Canadei, Norvegiei și Rusiei, există diferențe foarte mari între durata zilelor și a nopților – cu ierni lungi și întunecate și veri în care abia se face noapte.

Dar în timpul echinocțiilor, toată lumea, de la un pol la celălalt, se bucură de o perioadă de 12 ore de zi și 12 ore de noapte. Dar distribuția nu este chiar atât de „egală” pe cât am putea crede, iar pentru acest lucru există o explicație științifică.

Se pare că, de fapt, avem ceva mai multă lumină de zi decât întuneric, la echinocțiu, în funcție de locul în care ne aflăm. După cum explică Serviciul Național Meteorologic din SUA, orele „aproape” egale ale zilei și nopții se datorează modului complex de măsurare a răsăritului și refracției luminii solare în atmosfera noastră.

Această refracție a razelor de lumină face ca soarele să apară deasupra orizontului atunci când poziția efectivă a soarelui este sub orizont. Ziua este puțin mai lungă la latitudini mai mari decât la ecuator, deoarece soarele are nevoie de mai mult timp să răsară și să apună cu cât ne apropiem de poli.

Așadar, la echinocțiul de toamnă, lungimea zilei va varia puțin în funcție de locul în care ne aflăm. Iată câteva date pentru a vă oferi o idee aproximativă:

• La ecuator: aproximativ 12 ore și 6 minute (Quito, Ecuador; Nairobi, Kenya; Singapore)â
• La 30 de grade latitudine: aproximativ 12 ore și 8 minute (Houston, Texas; Cairo, Egipt; Shanghai, China)
• La 60 de grade latitudine: aproximativ 12 ore și 16 minute (Helsinki, Finlanda și Anchorage, Alaska)

Pentru o distribuție cu adevărat egală a perioadelor de zi și de noapte, trebuie să așteptăm câteva zile sau chiar săptămâni după echinocțiul oficial. Acea zi se numește equilux și apare în funcție latitudinea la care ne aflăm.

După ședința Comisiei Extraordinare pentru Sănătate Publică, autoritățile au luat decizia ca în localitățile cu grad de alertă portocaliu și roșu, studenții să treacă la învățământul online, iar angajații să lucreze de acasă, acolo unde este posibil. De asemenea, autoritățile îndeamnă angajatorii să opteze pentru certificatul Covid-19.

Certificatul Covid-19, pe care angajatorii ar trebui să-l ceară de la angajați presupune un certificat de vaccinare cu schema completă, un test Covid-19 negativ, un certificat care atestă că persoana a fost bolnavă sau are anticorpi.

De asemenea, autoritățile obligă organizatorii de evenimente să ceară de la participanții la eveniment, certificatul Covid-19 sau dacă nu se prezintă un certificat Covid-19, evenimentul să se petreacă cu un număr limitat de persoane.

Totodată, CNESP a decis să instituie indicatori în baza cărora să fie stabilite pragurile de alertă de COVID – 19. Astfel, codul verde va fi valabil în cazul în care va fi înregistrată o incidență sub 50 de cazuri la o populație de 100 de mii.

Codul galben va fi instituit la o incidență cuprinsă între 50 și 99 de cazuri la 100 de mii de populație. Codul de alertă portocaliu este la o incidență între 100 și 249 de cazuri la 100 de mii de populație, iar codul roșu – la o incidență de 250 de cazuri și mai mult.

Astfel, autoritățile anunță că avem 366 de localități în prag de alertă verde, 156 de localități în prag de alertă galbenă, 311 alertă portocalie și alertă roșie -178 de localități, printre care Municipiile Chișinău și Bălți.

Autoritățile roagă cetățenii ca să reducă timpul petrecut în transportul public, acesta fiind unul dintre cele mai periculoase focare de transmitere a infecției.

În acest moment în țară avem o incidență de 198 de cazuri la 100 de mii de locuitori în ultimele 7 zile. În Chișinău incidența este de 333 de cazuri la 100 de mii de locuitori, iar la Bălți 427 de cazuri la 100 de mii de locuitori.