Страница синхронизирована. Редактируйте страницу на сайте Tilda.cc
Autor: Redactor
Fetele din redacția noastră au avut poftă de ceva dulce. Vedeți ce brioșe apetisante au gătit:
În ediția aceasta s-au atins teme ca: vopsitul ouălelor pentru sărbătorile Pascale, efectele gunoiului asupra naturii și sănătății, pregătirea claselor absolvente pentru examenele de BAC și alte subiecte actuale.
Vă invităm să vizionați cea de a 94 ediție a emisiunii “Cartierul Tineretului”:
Copilașii clasei întâi de la LT „Matei Basarab” au învățat ce înseamnă eficiență energetică și cum poate fi obținută aceasta.
Передача подготовлена в рамках «Программы мер по укреплению доверия» UNDP Moldova и финансируется Евросоюзом.
Pasca este mai mult decât un produs tradițional, este un adevărat simbol cosmogonic al lumii. Fiecare element al acestei pâini speciale, care definește masa de Paști, are o explicație simbolică profundă, spre deosebire de cozonac, care este mai degrabă un desert, a declarat pentru IPN Raisa Osadci, etnolog, cercetător științific, Institutul Patrimoniului Cultural.
Pasca tradițională cu brânză își are rădăcinile adânc în trecut. „Avem inclusiv în Vechiul Testament informații despre pasca străveche, pasca la evrei, care conținea doar apă, făină și sare. Exact aceleași informații găsim despre strămoașa păștii de la noi, aluatul căreia conținea doar apă, făină și sare”, a menționat Raisa Osadci.
Transmisă din generație în generație, pasca este și azi unul din cele mai importante elemente ale sărbătorilor de Paști. Pasca din zona de Nord și Centru a Moldovei, atât în partea stângă, cât și dreapta Prutului, are o formă clasică. „ Ea conține o turtă de formă circulară, pe marginile căreia este pus un colac, de obicei din două vițe. Pe mijloc este pusă o cruce, care unește marginile acestui cerc, iar spațiile formate sunt completate cu brânză de vaci, ou și sare”, susține cercetătorul științific.
Pasca se coace, tradițional, în Joia Mare, ziua în „ care se deschid cerurile” și este plină de conținut simbolic în cadrul Ciclului Pascal. „Orice cerc este un simbol al divinității, pentru că noi considerăm că din divinitate lumile s-au făcut. Astfel, și pasca este un simbol cosmogonic al lumii și acea viță pusă în jur ca o cunună semnifică aderarea la divinitate. Semnul crucii din mijloc este un semn preluat de creștinism și semnifică locul de intersecție unde se află divinitatea. Iar ramurile acestei cruci indică rotația lumii, fiind cea mai simplă formulă a rozetei”, a menționat Raisa Osadci.
Potrivit etnologului, în mijlocul rozetei s-ar afla divinitatea, care mișcă lumile și care are capacitatea de a trece lumile dintr-o stare în alta. „Exact la Paști, se consideră că de Joia Mare se deschid cerurile și se închid abia la Rusalii. Adică ar fi un spațiu de timp când se depășește rigiditatea dintre stări. Și atunci, răposații sunt invitați să vină în lumea aceasta și se face de Paștele Blajinilor un ospăț pentru ei”, a relatat Raisa Osadci.
Și brânza este un element indispensabil. „ Brânza este un produs lactat, iar laptele este unul din cele mai importante alimente, lângă miere și grâu. În mitologia noastră, acesta este produsul care asigură reînvierea”. Chiar și sarea are o explicație simbolică. „ Este un produs care conține cristale, energii înalte și are un efect de purificare. Iar oul care are multiple valențe mitologice, este un simbol al lumilor, care au în centrul gălbenușul – divinitate și alte învelișuri, care arată structura lumii”, a mai spus Raisa Osadci.
Dar sunt și zone în care pasca a luat alte forme. În unele localități din nordul Moldovei, dar și Bucovina se face pască pătrată, cu brânza mai sărată, dar cu aceeași încărcătură simbolică, „ 4” fiind cifra împlinirii. Iar în partea de sud a Basarabiei, în noaptea de Paști, oamenii merg la biserică și iau pâine sfințită. „Tradiția vine din perioada sovietică, când erau închise bisericile, se duceau câțiva bărbați într-o localitate în care era biserică și aduceau pâine sfințită pentru întreaga localitate”, spune Raisa Osadci.
Și cozonacul, o coptură dulce cu nuci sau stafide, și-a făcut în timp loc pe masa de Paști, dar potrivit etnologului, are mai puțină valență simbolică. „La Paști se făcea cozonacul pus într-un vas mic sau cană, însă nu era o formă specifică, ci doar una comodă pentru putea fi dată de pomană, în special copiilor”.
Totuși, sunt țări în care cozonacul a devenit o coptură tradițională de Paști, precum România și Bulgaria. O prăjitură asemănătoare este Colomba Pasquale, o prăjitură specifică sărbătorii de Paști în Italia. În Grecia este o pâine rotundă cu maia, numită Artos, care se coace în prima zi de Paști. Iar etiopienii mănâncă pe toată perioada sărbătorilor pascale – dabo, o pâine rotundă, îndulcită cu miere. Or, potrivit cercetătorului, tradiții similare pot fi găsite de la un colț în altul al lumii, pentru că toți cândva am avut aceleași origini.
Sursa: ipn.md
Передача подготовлена в рамках «Программы мер по укреплению доверия» UNDP Moldova и финансируется Евросоюзом.
Aproape jumătate din numărul total de zile libere în Moldova în 2021 vor fi în luna mai.
În luna mai, în acest an, există mai multe sărbători importante.
Astfel, Ziua Internațională a Solidarității Muncii este sărbătorită pe 1 mai, iar Paștele Ortodox, pe 2-3 mai. Pe 9 mai va fi sărbătorită Ziua Victoriei și Ziua Europei, iar pe 10 mai – Radonitsa (Ziua părinților). În plus, pe 22 mai este sărbătorită Ziua orașului Basarabeasca.
Cu toate acestea, pe lângă zilele libere, vor mai fi doar două zile de odihnă – 3 și 10 mai. Restul sărbătorilor, din păcate, cad sâmbătă și duminică.
Amintim că în 2021 în Moldova sunt 12 sărbători oficiale, când funcționarii publici au zile libere. Dintre acestea, patru coincid cu sărbători legale.
Astăzi, 28 aprilie, se împlinesc şapte ani de la abolirea regimului de vize pentru călătoriile de scurtă durată ale cetățenilor Republicii Moldova, deținători de pașapoarte biometrice, în spațiul Schengen. Pe parcursul perioadei respective, 2 376 731 de moldoveni au beneficiat de regimul dat, transmite IPN cu referire la un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova.
Potrivit comunicatului, fiecare an al aplicării regimului fără vize s-a caracterizat printr-o dinamică ascendentă, astfel numărul anual al beneficiarilor ajungând de la 157 816 persoane care au călătorit în spațiul Schengen în 2014, până la 890 974 – în 2019. Totodată, potrivit Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, din numărul total de călătorii se înregistrau doar aproximativ 0,3 – 0,4% cazuri de refuz de intrare și 0,5 – 0,7% cazuri de ședere ilegală.
În contextul declanșării pandemiei COVID-19 și restricțiilor de călătorie introduse de către statele membre ale Uniunii Europene, circulația liberă a fost afectată în mod esențial. În anul 2020 numărul beneficiarilor de regim fără vize a scăzut în comparație cu 2019 cu 2,4 ori, iar numărul călătoriilor – cu 2,9 ori. Situația similară se menține și în anul 2021, numărul călătoriilor în primele patru luni ale anului curent fiind în descreștere cu 2,2 ori în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent. În același timp, s-a mărit într-un mod disproporționat rata cazurilor de refuz de intrare și cazurilor de ședere ilegală, ajungând în 2020 la 1,1% și, respectiv, 2,6%.
„Exprimăm încrederea că măsurile de gestionare a COVID-19, inclusiv campania de vaccinare, realizate atât în Republica Moldova, cât și în statele spațiului Schengen, vor permite într-o perspectivă previzibilă renunțarea treptată la restricțiile de călătorie introduse în contextul pandemiei. Astfel, va deveni posibilă restabilirea pe deplin a beneficiilor regimului fără vize pentru cetățenii moldoveni în ceea ce ține de facilitarea contactelor interumane și contribuirea la consolidarea suplimentară a legăturilor de afaceri, sociale și culturale între Republica Moldova și țările spațiului Schengen”, se arată în comunicat.
Spațiul Schengen include 26 de țări: 22 din Uniunea Europeană și 4 din afara acesteia.
Bulgaria, Croația, Cipru și România sunt candidate la aderare la spațiul Schengen.
Sursa: albasat.md
Передача подготовлена в рамках «Программы мер по укреплению доверия» UNDP Moldova и финансируется Евросоюзом.