7 aprilie este ziua când biserica creștină sărbătorește vestea adusă fecioarei Maria de către arhanghel Gavriil că va naște pe fiul lui Dumnezeu. Această sărbătoare creștină este numită „Bunăvestire” sau „Blagoveștenie”. Se presupune că în această zi se pot face previziune meteorologice. ” „Blagovestire” simbolizează trecerea către anotimpul de vară și este anunțată ziua Cucului, când se dezleagă limba tuturor păsărilor pentru a cânta. Urmăriţi cum au sărbătorit locuitorii orașului Basarabeasca Blagoveștenie în anul 2011
Autor: Redactor
La inițiativa primăriei Carabetovca, în sat s-au instalat lăzi din metal pentru colectarea separată a sticlelor din plastic.
Lăzile, 17 la număr, au fost confecționate de către un sătean care nu a vrut să fie plătit, iar materialele au fost procurate de către primărie. Toate aceste lăzi au fost instalate pe fiecare din străzile satului. După spusele primarului satului D-ul Sergiu Răcilă plasticul colectat în aceste containere merge la fabrica de reciclare.
Cetățenii au apreciat această inițiativă.
S-au găsit și nemulțumiți dar primarul a fost receptiv și a venit cu explicații.
La momentul actual situația este rezolvată și containerele sunt golite regulat.
În așa fel, Carabețenii devin mai atenți față de mediul înconjurător și inițiativa va duce la conștientizarea efectului pe care îl are plasticul asupra naturii.
Acesta este un pas esențial în ceea ce privește responsabilitatea față de ecologie.
Informație preluată de pe pagina de Facebook a primăriei Carabetovca.
Comisia Raională de Situații Excepționale Basarabeasca s-a întrunit pentru a discuta ultimele decizii cu privire la starea de urgență, aprobată de către Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.
Ședința, a avut loc în data de 5 aprilie, acesta a fost condusă de către președintele raionului d-ul Petru Pușcari care este și președintele acestei comisii. S-au ținut discuții la tema ultimelor decizii ale Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova. Una dintre aceste discuții a fost situația învățământului din raion.
Ecaterina Pascal, șef al direcției de învățământ Basarabeasca:
”Regimul de învățământ a rămas la fel, clasele absolvente și copii până în clasa a 4-a inclusiv, vor rămâne la lecții cu prezență fizică, restul claselor vor continua studiile în regim online. Excepție fac clasele unde au fost găsiți infectați cu COVID-19, în acest caz, toată clasa va fi pusă în carantină.”
Altă temă spre discuție a fost permiterea plimbărilor, astfel, se permit plimbările pe străzi sau în parcuri, în grupuri a câte 3 persoane din familii diferite și grupuri a mai multe persoane din aceeași familie.
Petru Pușcari, președintele Comisiei Situații Excepționale:
”La rugămintea Asociației Raionale de Fotbal, aș dori să vin cu propunerea de a permite copiilor să se antreneze în aer liber, pe terenurile de fotbal din raion”
Însă această idee nu a fost susținută de către membrii comisiei.
Comentariul d-nei Natalia Arnaut, directorul Centrului de Sănătate Publică, Basarabeasca la propunerea înaintată de către președintele raionului:
”Nu putem permite antrenamentele copiilor, deoarece aceștea pot fi purtători asimptomatici ai infecției cu Covid-19 și astfel, întâlnindu-se în grupuri, pot transmite boala între ei, iar apoi bunicilor și părinților când se reîntorc la domiciliu.”
Cei mai activi în respingerea acestei idei au fost membrii forțelor locale de ordine publică, care ar fi fost de acord cu antrenamentele, doar în cazul în care ar fi declarat un responsabil pentru fiecare teren de fotbal, care să fie tras la răspundere dacă în timpul antrenamentelor se încalcă regulile de sănătate publică.
Ținem să vă amintim că, în 30 martie, guvernul a adoptat o hotărâre prin care a solicitat legislativului introducerea stării de urgență, argumentând acest lucru prin faptul că Comisia Extraordinară de Sănătate Publică are capacități de control limitate în raport cu răspândirea extrem de rapidă a contaminărilor cu SARS-CoV-2.
Astfel în 1 aprilie, s-a întrunit Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova și au instaurat starea de urgență până în data de 30 mai 2021.
Autor: Aliona Lupașco
În anul 2020, forța de muncă a Republicii Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit 867,3 mii de persoane, fiind în descreștere cu 5,7% față de anul 2019 (919,3 mii), arată rezultatele Anchetei forței de muncă (AFM), transmite IPN.
Ponderea bărbaților în cadrul forței de muncă a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor, iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca ponderea din mediul urban. Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste a fost de 40,3%, fiind în scădere față de nivelul anului precedent (42,3%).
Populația ocupată a constituit 834,2 mii persoane, fiind mai redusă numeric cu 4,4% față de anul 2019 (872,4 mii). În sectorul agricol au activat 175,9 mii persoane sau 21,1% din totalul persoanelor ocupate, în activitățile non-agricole au fost ocupate 658,3 mii persoane, iar ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 14,6%, în industria prelucrătoare – 11,7%, iar în construcții – 7,2%. 29,6% din populația ocupată activează în municipiul Chișinău.
În sectorul informal au lucrat 16,7% din totalul persoanelor ocupate în economie. Salariu „în plic” primeau 6,7% din salariați, iar cele mai mari ponderi ale acestora se estimează pentru activitățile din agricultură, construcții, comerț și industrie.
Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului Internațional al Muncii a fost de 33,1 mii, fiind în descreștere față de nivelul anului 2019 (46,9 mii). Șomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații, care au constituit 59,5% din total șomeri și persoanele din mediul rural – 53,2%.
Persoanele care au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece peste hotare și persoanele plecate peste hotare în căutare de lucru predomină în rândul bărbaților (19,8% și, respectiv, 11,8% la bărbați, față de 5,7% și, respectiv, 3,4% la femei).
În anul 2020, ponderea tinerilor NEET (care nu învață, nici nu lucrează) a constituit 17,6% din numărul total de tineri cu vârsta de 15-24 ani, 26,0% – în rândul tinerilor de 15-29 ani și, respectiv, 31,2% în rândul celor de 15-34 ani.
sursa: radiochisinau.md
Aflat peste hotarele țării de aproape doi ani, Ilan Șor a depus declarația de avere și interese personale pentru 2020 de la distanță, folosind semnătura digitală. Politicianul a indicat că a primit un salariu de 3.485 de la Parlament, precum și o indemnizație de 1.625 de lei.
Ilan Șor continuă să declare datorii de peste 107 milioane de lei față de mama sa vitregă, Ilona Șor, precum și o datorie de 2,2 milioane de ruble față de Lev Manahimov, care este tatăl cântăreței Jasmin.
În document este indicat un teren intravilan de peste 640 de mii de lei, trei apartamente în valoare totală de peste 1,9 milioane de lei, o casă de locuit de 4 milioane de lei, precum și un garaj.
În declarația de avere și interese personale figurează 21 de conturi bancare, patru dintre acestea au fost deschise în Federația Rusă, iar celelalte în Republica Moldova. Potrivit documentului, în opt conturi nu sunt bani, iar suma cea mai mare, 396 de mii de ruble, se află într-un cont din Rusia.
Dosarul lui Ilan Șor se află pe rol la Curtea de Apel Cahul din septembrie 2018. În prezent, ședințele de judecată programate în dosar sunt amânate pe bandă rulantă, după ce avocații politicianului au cerut recuzarea judecătorilor, iar, ulterior, au înaintat excepție de neconstituționalitate, cerând interpretarea unui articol din Codul de Procedură Penală, care stipulează că magistratul nu poate participa la judecarea cauzei și urmează a fi recuzat dacă „există alte circumstanțe care pun la îndoială rezonabilă imparțialitatea judecătorului”.
Buletinul de știri din 3 aprilie 2008. Vedeți ce probleme tineret”, cum se desfășura construcția bisericii ”Sfântul Nicolae, făcătorul de minuni” și la ce etapă era amenajarea parcului adiacent acesteia.
Majoritatea parlamentară PSRM-Șor, controlată de pro-rusul Igor Dodon, a instituit stare de urgență pentru două luni în Moldova, ca să împiedice șefa statului să dizolve Parlamentul.
Prin impunerea stării de urgență nu a fost instituită nicio restricție de mobilitate în măsură să oprească răspândirea virusului COVID-19 sau să ajute medicii și spitalele. Pur și simplu a fost declarată stare de urgență pentru a-i oferi puteri suplimentare guvernului demisionar, subordonat cetățeanului fără nicio funcție oficială în stat Igor Dodon. Conform legii, „în perioada stării de urgenţă, Parlamentul nu poate fi dizolvat”. După votul din Parlament, Igor Dodon a plecat imediat la Moscova. Tot acolo a zburat și șeful grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.
Stare de urgență fără lockdown
„Această stare de urgență a fost instituită nu pentru a ajuta oamenii sau sistemul de sănătate, ci pentru ca ei să-și aranjeze lucrurile cu alegerile anticipate”, a remarcat deputatul democrat Monica Babuc.
Premierul în exercițiu Aureliu Ciocoi a recunoscut, de la tribuna Parlamentului, că nu există niciun plan de măsuri în legătură cu instituirea stării de urgență, dar a spus că un guvern demisionar, fără împuterniciri, nu poate face față pandemiei.
După instituirea stării de urgență, președintele Maia Sandu a spus că îi dă guvernului un scurt răgaz pentru a întreprinde măsuri care să conducă la diminuarea numărului de infectări și decese din cauza COVID, iar dacă nu se vor vedea rezultate în 2-3 săptămâni, va acționa.
Un grup de deputați nu poate cere instituirea stării de urgență
Conform Constituției, „starea de urgenţă se declară la propunerea preşedintelui Republicii Moldova sau a Guvernului”. Un executiv demisionar nu putea propune Parlamentului instituirea stării de urgență, așa că inițiativa a fost înregistrată de trei deputați socialiști, fapt ce contravine evident Legii Supreme, susțin juriștii. „În conformitate cu legea, avem doar doi subiecţi care pot iniţia introducerea stării de urgenţă. Aceşti subiecţi sunt preşedintele şi Guvernul plenipotenţiar. Vedem că în cazul acesta s-a purces la delegarea dreptului de introducere a stării de urgenţă unor deputaţi. Astfel de delegări nu sunt prevăzute de lege”, susține expertul în drept constitutional Teodor Cârnaţ.
Miercuri seară, în cadrul unei emisiuni televizate, Maia Sandu a dat asigurări că, în cazul în care Curtea Constituțională va stabili că au fost întrunite condițiile pentru dizolvarea actualului Parlament, cetățenii vor fi chemați foarte curând la urnele de vot în cadrul alegerilor anticipate: „Cea mai importantă sarcină pe care o am în fața cetățenilor este să dizolv acest parlament. Asta le-am promis la alegerile prezidențiale. Dacă Curtea Constituțională va constata că au fost întrunite circumstanțele pentru dizolvare, iar noi credem că aceste condiții au fost întrunite – atunci, foarte curând, o să avem alegeri anticipate și o să eliberăm țara din ghearele acestui sistem corupt”, a precizat șefa statului.
Potrivit ei, decizia socialiștilor de a institui stare de urgență este „o măsură disperată și goală” și are menirea de a amâna data alegerilor anticipate. „Este o încercare de a prelungi viața acestui Parlament și, în aceste luni, să-și mai dea legi care-i avantajează și care dăunează țării”, a spus Maia Sandu.
Cei din Platforma DA îi critică atât pe socialiștii care folosesc starea de urgență în scop politic, cât și pe adepții Maiei Sandu: „Un guvern demis cere atribuții mai mari decât poate duce, iar partidele “serioase” își arunca pisica în brațe unul altuia numai să nu răspundă pentru faptele lor. Care-i sensul înlocuirii unei stări excepționale de sănătate publică cu o altă situație de asediu în condițiile în care solicitantul acestui regim special nu are plan de acțiuni, nu știe cum își va folosi atribuțiile pe care le cere?”, se întreabă deputatul Platformei DA, Igor Munteanu.
Sursa: dw.com/ro
Mai mulți locuitori ai comunei Măcărești din raionul Ungheni au ieșit în mod organizat la lucrări de salubrizare a localității. Au curățat și au măturat ulițele, au astupat gropile apărute în timpul iernii și cele rămase după instalarea sistemului de apeduct. Oamenii au venit cu inițiativa și forța de muncă, iar primăria – cu echipamentul și utilajele. Astfel de practici de implicare a sătenilor în viața comunității îi responsabilizează atât pe localnici, cât și pe autoritățile locale, spun experții.
La sfârșitul săptămânii trecute, în satul Măcărești, dar și în localitatea Frăsînești care intră în componența comunei, era mare forfotă. Cu mic, cu mare, localnicii au ieșit pe ulițe să facă ordine. În timp ce într-o mahala erau greblate frunzele și crengile uscate, în alta câțiva bărbați încărcau într-un tractor gunoiul dosit pe sub garduri în timpul iernii, ceva mai la vale un grup de oameni plantau cei 35 de brazi decorativi oferiți de primărie, iar câteva doamne vopseau gardul viitorului parc din localitate. Galina Lazăr deja își închipuie brâurile gardurilor viu-colorate. „Iată, am ieșit și am vopsit gardul, căci aici peste câteva zile va fi amenajat un parc care va fi și cartea de vizită a satului. Dacă va ieși fiecare să facă curat, vom avea o localitate mai frumoasă”, e convinsă femeia.
Dacă nu vom face noi, atunci cine?
A ieșit la clacă și localnicul Ilarion Șeptelici. Împreună cu alți bărbați, au astupat cu pietriș locurile unde s-au format gropi după instalarea sistemului de aprovizionare cu apă. „Am pus pietriș, să fie acces pentru oameni și să nu se adune noroi când plouă. Am mai acoperit găurile formate pe drum după ce s-a dus zăpada. Dacă nu vom face noi, atunci cine va face?”, se întreabă retoric bărbatul, mândru că la ai săi 72 de ani poate ajuta localitatea și poate fi un exemplu pentru cei mai tineri.
Sătenii au amenajat și zona de lângă stejarul din comună care are peste 100 de ani. Pentru a-l proteja, aici se va instala un gard, o masă și scaune, astfel fiind amenajată o zonă de recreere. Mihail Ganga participă des la salubrizare: „Eu sper că astfel de mobilizări vor schimba și atitudinea oamenilor din sat, inclusiv a celor care nu participă la curățenie și sper că ei vor lua exemplu de la noi”.
Împreună cu ceilalți localnici, au ieșit la curățirea localității și angajații primăriei. Asistenta socială și parajurista, Lilia Mărcuță a greblat frunzele și a adunat gunoiul din jurul sediului primăriei. „Numai dacă cetățenii se vor implica activ, vor păstra curățenia. Asemenea mobilizări ne ajută să comunicăm între noi, ne fac mai responsabili”, spune ea.
Oamenii fac curățenie în comună, nu pentru primar
Sergiu Manciu, primarul comunei Măcărești, se bucură că oamenii manifestă inițiativă și nu așteaptă să fie mobilizați de autorități pentru a contribui la soluționarea problemelor localității: „Mă bucur să văd că oamenii sunt receptivi și vin cu inițiativa. Eu le spun mereu că fac curățenie pentru localitate și nu pentru primar”. Cu ajutorul cetățenilor, în comună este amenajat și locul unde va fi amplasat viitorul parc. „Putem face lucruri mari cu bani puțini. Vreau să-i mobilizăm pe oameni să înțeleagă că ei pot face schimbarea și să participe nemijlocit la realizarea acestei schimbări”, a adăugat alesul local.
Expert: „Trebuie să înțelegem responsabilitățile pe care le avem ca membri ai comunității”
Inițiativele cetățenilor, susținute de administrațiile locale, fortifică relația dintre contribuabil și autoritatea publică, spune Viorel Pîrvan, expert în domeniul bunei guvernări la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”. „Acolo unde administrațiile locale sunt mai deschise către cetățeni și există un dialog eficient, sunt mai multe șanse de a implica localnicii în anumite activități în folosul tuturor. Trebuie să înțelegem responsabilitățile pe care le avem ca membri ai comunității, iar participarea cetățenilor la acțiunile de salubrizare este un exemplu bun de urmat pentru toate localitățile. Astfel, oamenii își manifestă spiritul civic activ și disponibilitatea de a face voluntariat, contribuind în același timp la consolidarea comunităților locale. Eforturile și sinergia tuturor locuitorilor pot aduce schimbări în bine în satele noastre”, afirmă V. Pîrvan.
La rândul său, Lilia Curchi, redactoră-șefă a revistei „Natura” și directoare executivă a Asociației Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, recomandă tuturor primăriilor să preia aceste bune practici de implicare: „Aceste clăci ar trebuie să fie obligatorii și cu participarea tuturor locuitorilor. Astfel, nimeni nu-și va mai permite să ignore munca de salubrizare. Știu că unele localități organizează și concursuri pentru cea mai curată și amenajată mahala sau stradă, alte acțiuni care îi încurajează pe oamenii cu adevărat gospodari și au un impact educativ și ecologic foarte mare”.
Mariana Jacot, Asociația Presei Independente
Foto: Primăria Măcărești
Duminică, 28 martie, un număr de locuitori ai satului Abaclia au venit cu inițiativa sădirii copacilor de nuci la intrarea în sat, dinspre moară.
Copacii de nuci, circa 40 de puieți, au fost aduși de către d-ul Petru Sajin. Inițiativa a fost întâmpinată cu mult entuziasm de către săteni.
Informație preluată de pe pagina de Facebook a grupului de inițiativă ”Eu iubesc Abaclia”
Chişinău, 30 mar. /MOLDPRES/. Casa Națională de Asigurați Sociale /CNAS/ comunică că din 1 aprilie 2021 toate pensiile vor fi indexate cu 3,89%, coeficientul de indexare constituind media creșterii anuale a indicilor prețurilor de consum pentru ultimii trei ani. Pentru indexarea pensiilor a peste 663 mii de beneficiari în bugetul asigurărilor sociale de stat pentru acest an au fost planificate mijloace financiare în suma de 608 mln de lei, comunică MOLDPRES.
Potrivit datelor CNAS, vor fi indexate toate pensiile stabilite şi recalculate în temeiul Legii privind sistemul public de pensii; pensiile pentru vechime în muncă; pensiile funcționarilor publici; pensiile colaboratorilor vamali; pensiile stabilite în temeiul Legii privind protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl; pensiile stabilite în temeiul Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.
Astfel, din 1 aprilie, cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă va constitui 1188,05 lei. Totodată, cuantumul pensiei minime de dizabilitate va fi: în cazul unei dizabilităţi severe – 891,04 lei; în cazul unei dizabilităţi accentuate – 831,64 lei; în cazul unei dizabilităţi medii – 594,03 lei.
Totodată, începând cu 1 aprilie curent, vor fi recalculate şi alocațiile sociale de stat pentru 66654 de beneficiari şi alocațiile pentru îngrijire, însoțire şi supraveghere pentru 12983 de beneficiari, stabilite în temeiul Legii nr. 499 din 14.07.1999 privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni, reieșind din cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă, pensiei de dizabilitate severă, accentuată şi medie.
Următoarea indexare va avea loc la 1 octombrie curent, atunci în calcul se va lua rata inflației înregistrată în primul semestru al anului în curs, coeficientul de indexare fiind stabilit de Guvern.
Sursa: moldpres.md
