Autor: Redactor
Categorii
Agricultura de ieri și de azi
În Republica Moldova oamenii nu sunt obișnuiți cu ideea că un mediu curat face parte din dreptul nostru comun la sănătate. Se ignoră sortarea deșeurilor de omenii, de agenți economici, de întreprinderi, ne mai vorbind de sortarea deșeului periculos.
Potrivit specialiștilor anul trecut, în țara noastră au fost colectate trei milioane de metri cubi de deșeuri. Două milioane dintre ele sunt aruncate de populație, restul – de întreprinderi. Majoritatea din acest volum gigantic de gunoi nu este procesat. În aceste condiții oare ce se întâmplă cu termometrele, bateriile și alte deșeuri periculoase?
”Deşeurile periculoase sunt reprezentate de materiale, substanţe sau produse care provoacă poluare gravă sau riscul de daune asupra oamenilor sau animalelor. Legislația națională definește deșeurile periculoase drept orice deşeuri care prezintă una sau mai multe dintre următoarele proprietăţi: sunt explozive; oxidante; inflamabile; iritante (iritarea pielii și leziuni oculare); toxice prin aspirare; cancerigene; corozive; infecțioase; mutagene.”
Bateriile și acumulatorii, becurile și medicamentele sunt doar câteva dintre deșeurile periculoase care le regăsim frecvent în casele noastre. Efectele deșeurilor periculoase asupra mediului sunt foarte periculoase susține Șeful Direcției CSP Hîncești Tamara Pascari.
Aceste susbstanțe ajung în mediu pe o cale foarte simplă. Oamenii aruncă substanțele periculoase direct la coșul de gunoi, iar cea de-a doua cae este ca urmare a procesului de excreție, acestea nimeresc în apele reziduale, iar de acolo, în apele de suprafața și pânza freatică. La momentul actual, nu există nici o stație de epurare care să înlăture cele mai mici particule de reziduuri medicamentoase din apele reziduale.
În prezent, cercetătorii se alarmează tot mai mult din cauza micropoluanților din mediul înconjurător (micropoluant-substanță poluantă prezentă în concentrații mici și foarte mici în apă, de ordinul microgramelor sau nanogramelor per litru, în aer sau sol, și care poate avea o acțiune toxică sau ecotoxică pentru toate sau o parte a organismelor sau ecosistem). Domeniu rămâne puțin cercetat, iar limita cunoașterii asupra efectelor nocive ale reziduurilor medicamentoase devine tot mai amenințătoare. Această dificultate se datorează faptului că diversitatea organismelor și a interacțiunilor între ecosisteme este greu de reprodus într-un laborator. După cum afirma Yves Levi, profesor de sănătate publică și de mediu și organizatorul congresului pentru Academia Farmaciei, ”În țările care au sisteme de epurare, concentrațiile de reziduuri medicamentoase în apa potabilă (apa din robinet) sunt extrem de mici, la fel, ca și riscurile umane. Dar cu o mare incertitudine”.
Soluțiile propuse de către cercetători sunt: de a încuraja industria farmaceutică să conceapă de acum înainte medicamente biodegradabile, să micșoreze dozele prescrise, să informeze populația despre utilizarea corectă a produselor cosmetice, să îmbunătățească reciclarea produselor neutilizate. Dar până atunci, fiecare dintre noi își asumă responsabilitatea ocrotirii mediului de reziduuri medicamentoase.
sursa: https://diez.md/2018/01/02/infografic-ce-sunt-deseurile-periculoase-si-de-ce-este-important-sa-le-reciclam/
Potrivit informațiilor oferite de Veaceslav Lupașcu șeful Serviciului Ecologic Basarabeasca în raionul Basarabeasca sunt 11 agenți și unități industriale ca surse potențiale de poluarea a resurselor acvatice. În or. Basarabeasca activează ÎM ”Apă-Canal” la balanța căreia se află SEB, constituită în anul 1958, la care prin sistema centralizată de canalizare orășenească cu ajutorul a cinci stații de pompare a apelor uzate nimeresc apele reziduale, uzate, vluviale de canalizare și de scurgere. Epurarea biologică practic nu se petrece și respectiv se petrece numai epurarea mecanică.
”Dacă să vorbim despre suresele de poluarea apelor Rîului Gogîlinic din or. Basarabeasca, sunt SEB, ÎM ”Apa-Canal”, 9 agenți economici CFM, sectorul particular, scurgerile menagere, apele fluviale. iar prin satele din raionul nostru au loc scurgeri menagere din sectorul particular, apele fluviale, deșeuril menagere și animaliere. Ceea ce ține de protecția aerului atmosferic pe teritoriul raionul Basarabeasca sunt 10 Întreprinretrile de stat a ”Căii Ferate” aceștea primesc autorizație pentru sursele de poluae pentru toată ”CFM Moldova”. În raionul nostru avem mai multe sectoare ce poluiază atmosfera: sectorul transport -3; sectorul industrial – 6; altele-24.”
În raionul Basarabeasca sunt 5 agenți economici care practică creșterea păsărilor:
ÎSCRP ”Abaclia”, SRL ”Tura”, SRL ”Lux-SP”, SRL ”Avivasnic”. Care transportă deșeurile animaliere direct în terenurile agricole ca îngrășământ organic. În teritoriul raionului depozite petroliere nu sunt daravet trei stații alimentare petroliere: SA ”Tirex Petrol”, ÎS ”Petrom Moldova”, SRL ”Fortress”. Potrivit șefului serviciului Ecologic Basarabeasca Veaceslav Lupașcu apele meteorice de pe teritoriile stațiilor de alimentare petrolieră sunt acumulate în haznalele impermiabile se unde sunt transportate la SEB locală.
Veaceslav Lupașcu, șeful Serviciului Ecologic Basarabeasca
”În domeniul gestionării și utilizării deșeurilor periculoase există probleme la capitorlul evacuarea din teritoriului raionului și neautorizarea tuturor deșeurilor periculoase și stocate în depozite speciale. Colectarea selectivă a deșeurilor. Informarea și conștientizarea populației în domeniul colectare, selectare transportare și reciclare a deșeurilor menagere, animaliere și de producere.”
La sfârșitul anului 2019 suprafața rampelor de depozitare a deșeurilor solide constituia 18,4 ha în componența a 10 gunoiști. Cantitatea deșeurilor menagere solide depozitate la 1 ianuarie 2020 a constituit 52 mii de tone. Utilizarea produselor de uz fitosanitar în agricultură este practicată de 22 agenți economici din agricultură. Deșeurile de masă pastică și poletilenă sunt colectate doar de ÎM ”Locativ Comunală” din or. Basarabeasca și de primăria Carabetovca. Deșeurile rezultate din activitatea medicală se colectează în or. Comrat conform contractelor de prestarea serviciilor. Conform informațiilor oferite de serviciul Ecologic Basarabeasca starea solului din raionul nostru este nesatisfăcătoare. Nivelul de degradare constituie 20 la sută.
autor: Casîm Tatiana
Categorii
CULTURA DE IERI ȘI DE AZI
Fermierii din toată țara continuă protestele. Ei au adus utilajele tehnice la intrarea în capitală. Printre cei care îndură gerul și frugul sunt și agricultorii din Basarabeasca. Aceștea nu sunt diacord cu decizia Executivului de a majora TVA-lui. Fermierii cer compensații pentru prejudiciile cauzate de seceta asupra culturilor din grupa a II-a: porumbul și floarea soarelui.
”Agricultorii din Basarabeasca au ieșit la protest deoarece nu sunt mulțumiți cu majorarea TVA-lui de la 8% la 12% la producția vegetală. Iar compensațiile promise pentru grupa a II-a nu li s-a acorda, li s-a promis compensarea doar a porumbului. Planificăm mâine să mergem și noi în Piața Mare a Adunării Naționale.”
Potrivit Președintelui Federației Naționale a Fermierilor Vasile Mîrzenco agricultorii vor să aducă tehnica în Piața Marii Adunări Naționale, doar că pentru asta au nevoie de autorizație de la Primărie și Poliție. Aceștea anunță că nu vor renunța la proteste, până când nu vor fi anunța alegeri parlamentare anticipate.
„Vom protesta pentru aceleași obiective care le-am anunțat la protestele anterioare: politica bugetar-fiscală păguboasă producătorilor agricoli, plata compensațiilor pentru cerealele de grupa II-a”
Este de menționat că agricultorii cer ajutor de la stat încă din lunile iulie-august. Anul acesta seceta a arst toate câmpurile, astfel a creat o situașie de forță majoră în domeniul agriculturii. Producătorii agricoli nu au avut cu ce achita creditele la bănci și nici nu au avut bani pentru a începe lucrările agricole de pregătirea pământul pentru toamna anului 2020.
Gheorghe Mațcu Șeful, Serviciul Agricultura Basarabeasca
”Din păcate toate culturile au fost distruse în totalitate 95-100% porumbul, floarea soarelui. Pe unele câmpuri floarea soarelui nici nu a înflorit a stagnat în creștere și văzând situația producătorii agricoli sunt indignați că nu au posibilitatea de a achita creditele la bănci.”
”Noi nu avem nimic, nimic nu am cules, nici culturile de prima grupă. Am semănat în pământ 250 de kg iar am recoltat 170 de kg. Am avut cheltuieli pentru combaină, am plătit tractoristul, am depus foarte mari eforturi, muncă și cheltuieli. La 100 de hectare sau cheltuit minimum 40000 de lei. Am băgat în pământ circa un milion de lei și nu am luat nimic.”
Pe lângă anunțarea situației excepționale, agricultorii solicitau reeșalonarea creditelor pentru că fermierii nu aveau resurse financiare. Ei cereau ca dobânda pentru luna august să fie achitată direct la bancă de către Agenția de Intervenții și Plăți pentru Agricultură. Fermierii insistau implicarea Guvernului în soluționarea problemelor create de secetă. Mai târziu agricultorii disperați au ieșit la protest! Prin acest gest ei au dotit să atragă atenția autorităților la problemele lor.
Revendicările agricultorilor remise Guvernului au fost:
anunțarea situației excepționale cu eliberarea certificatelor de forță majoră pentru a permite agricultorilor reeșalonarea datoriilor față de bănci, scutirea de plată a impozitelor salariale pe venit și funciare pe o perioadă de 12 luni. Indenitificarea resurselor finanicare pentru acoperirea cheltuielilor de procurare a materialului semincier de grâu de toamnă. Majorarea ajutorului financiar de la stat de la 1000 până la 3000 de lei. Simplificarea procedurei de colectarea documentelor prezentate la Agenția de Intervenții și Plăți pentru Agricultură.
În luna august pe lângă agricultorii din Basarabeasca la proteste au mai ieșit și raioanele Cimișlia, Cantemir, Leova, Ștefan-Vodă, Căușeni, Anenii Noi, Ialoveni, Hâncești, Ungheni. Situația în agricultură continua să se agraveze seceta a distrus atât culturile de toamnă, cât și cele de primăvara ne mai vorbind de culturile de grupa a II-a. În raionul Basarabeasca au fost plantate circa 6500 de hetare de culturi de grupa a II-a.
Gheorghe Mațcu Șeful, Serviciul Agricultura Basarabeasca
„Noi producătorii agricoli cerem suportul statului pentru ca să putem activa mai departe. Am venit către Minister cu propunearea: la cheltuielile suportate ca statul să ne întoarcă 50 la sută din cheltuielile din anul agricol 2019-2020. Dobânzile care urmează a fi achitate ca Ministerul în comun acord cu Agenția de intervenție să ne permită de a ne depune dosare de subvenționare și automat dobânda să fie achitată băncii.”
În raionul nostru au fost cazuri când de pe jumătate de hectar s-a recoltat doar 20 de kg de grâu. În acest context pentru a evita cheltuielile în plus majoritatea producători agricoli au lăsat culturile cerialiere pe câmpuri. Conform datelor oferite de Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură, 2 269 de producători agricoli au beneficiat de compensații. Valoarea compensațiilor solicitate a fost de 289,6 milioane de lei. În luna octombrie cabitenul de miniștri a aprobat, în ședință de Guvern, Hotărârea cu referire la alocarea a încă 24 de milioane de lei drept compensații pentru diminuarea consecințelor calamităților naturale asupra recoltei anului 2020.
Autor: Tatiana Casîm
Categorii
TUR RETUR. Rezina.
În ediția despre raionul Rezina, Alina și Dorin au fost băieți harnici, sportivi și extrimali. Rope Jumping, culesul poamei și cascadă. Pe toate le vedeți în emisiunea TUR-RETUR II !!!
Autoritățile publice locale din orașele Criuleni, Otaci, Briceni, dar și consiliile raionale Ocnița, Taraclia și Briceni au fost cele mai netransparente din țară în anul 2019. Cel puțin așa arată datele unui raport al Institutului pentru Dezvoltare şi Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, elaborat împreună cu organizația INEKO din Slovacia după evaluarea a 32 de raioane și 60 cele mai mari localități rurale și urbane din țară. La baza evaluării au stat nouă criterii de transparență: accesul la informație, participarea cetățenilor în procesul decizional, procesul bugetar, organizarea și desfășurarea achizițiilor publice, administrarea proprietății publice, conflictul de interese, resursele umane, serviciile sociale și investițiile autorităților locale.
Existența unei pagini web a autorităților locale și actualizarea acesteia cu informații necesare pentru cetățeni este foarte importantă pentru asigurarea accesului la informație. Potrivit raportului de monitorizare: Transparența autorităților administrației publice locale din R. Moldova în anul 2019, cel mai bun exemplu în acest sens îl oferă primăriile municipiilor Bălți, Chișinău, dar și ale orașelor Fălești și Strășeni. La polul opus, sunt autoritățile locale care nu dispun de o pagină electronică sau acestea nu sunt funcționale. Este vorba de orașele Dondușeni, Criuleni, Otaci și altele. Viceprimarul orașului Criuleni, Sergiu Poponeț spune că pagina web a localității a fost blocată jumătate de an și abia acum o săptămână a fost actualizată cu informații noi. În același timp, rubricile de pe site „Buget”, „Transparență decizională”, „Achiziții publice” nu conțin nicio informație. Viceprimarul a precizat că până acum cetățenii erau informați despre deciziile primăriei prin intermediul ziarului local, al rețelelor sociale, dar și pe panoul informativ din fața primăriei.
Transparență redusă la toate etapele de desfășurare a achizițiilor publice
Rezultatele monitorizării demonstrează o transparență redusă la toate etapele de desfășurare a achizițiilor publice. Astfel, unele APL-uri de nivelul I și II nu aduc la cunoștință publicului anunțurile de participare la tendere, altele nu comunică rezultatele achizițiilor. La acest capitol sunt menționate raioanele Anenii Noi, Dubăsari, Hânceşti, Ialoveni și Ocniţa. Președintele raionului Ocnița, Iurie Plopa dă vina pe cetățeni care nu ar fi interesați să participe în procesele de achiziții. „Nu putem să-i tragem pe oameni de mânuță: haideți, vă rog, participați la tendere. Cine este interesat participă, cine nu – nu. Informația este plasată pe site-ul Consiliului raional, eu am dat indicație ca toate contractele de achiziții să fie indicate”, a explicat Plopa, ales președinte de raion după alegerile locale din toamna anului trecut.
Diana Ranga-Enachi, expertă în domeniul achizițiilor publice, menționează că publicarea anunțurilor în cât mai multe surse de informare, inclusiv pe pagina web a primăriei este o dovadă de transparență. „Publicarea contractelor de achiziție nu este prevăzută de lege, însă autoritățile locale sunt obligate să publice pe pagina web semestrial/trimestrial și anual rapoarte de monitorizare a executării contractelor de achiziții. Acestea trebuie să cuprindă informații privind obiectul și valoarea contractelor, operatorii economici care le execută, dar și abaterile de la prevederile contractuale și, eventual, sancțiunile aplicate” – spune experta, menționând că, deseori, aceste prevederi nu sunt respectate, iar dacă se publică astfel de rapoarte acestea au doar un caracter formal.
Fără consultări publice
În raportul de monitorizare a transparenței autorităților locale se menționează că unele autorități nu au organizat în general consultări publice în anul 2019, iar unele au mimat niște consultări, despre care localnicii nici nu au știut. Primăria orașului Basarabeasca, de exemplu, nu a consultat cu cetățenii proiectul de buget pentru anul 2020. Primarul orașului Basarabeasca, Valentin Cimpoieș afirmă însă că localnicii au fost informați despre buget prin alte metode: „Sincer să vă spun, nu știu dacă a fost publicat undeva on-line proiectul de buget, dar noi de obicei edităm broșuri cu bugetul, în care indicăm unde se cheltui++e banii și le dăm oamenilor pentru informare. Eu merg în diferite sectoare ale orașului și explic cum s-a cheltuit banul public. Oamenii se pot informa și de pe panoul informativ de la intrarea în primărie”.
Așa nu: bugetul este publicat în ajunul consultărilor
La rândul său, Viorel Pîrvan, expert la IDIS „Viitorul” și autorul raportului, spune că în multe cazuri bugetul local este supus audierilor și consultărilor publice prea târziu. „Clasamentele internaționale arată că la noi transparența în procesul decizional este scăzută. Autoritățile încearcă să consulte cetățenii la etapa finală, în luna noiembrie – sfârșit de decembrie, atunci când bugetul deja trebuie să fie aprobat. La acel moment, însă, cetățeanul nu mai poate interveni și nu mai poate schimba ceea ce deja a fost calculat. Oamenii trebuie informați la etapele inițiale, să facă cunoștință cu proiectul bugetului mult mai devreme decât în ziua consultărilor”, susține expertul. El este convins că acolo unde este transparență, banul public este utilizat mai responsabil: „Dacă activitatea unei autorități publice locale este mereu în vizorul cetățenilor, spațiul de manevre sau tentațiile de corupție sunt mai mici”.
Cele 60 de localități și 32 de consilii raionale din țară sunt evaluate al patrulea an la rând. Raportul de monitorizare a fost realizat în baza informațiilor disponibile pe paginile web oficiale, dar și a răspunsurilor la chestionarele adresate autorităților. De notat că unele autorități publice nici nu au răspuns la solicitările de informație.
Mariana Jacot,
Asociația Presei Independente
În R. Moldova, violența împotriva femeilor rămâne o realitate dramatică. În primele 11 luni ale anului 2020, au fost înregistrate peste 2.000 de cazuri de violență în familie. Acestor cazuri documentate de poliție ar trebuie adăugate alte sute de cazuri – nesemnalate. Cel mai eficient document internațional, realizarea căruia ar asigura prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, este Convenția privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice (Convenția de la Istanbul). Deși țara noastră a semnat Convenția în 2017, iar anul trecut proiectul de lege privind ratificarea Convenției a fost aprobat de Guvern, totuși ratificarea de către Parlament a fost amânată de mai multe ori. Dacă va fi ratificat de deputați, acest document le-ar permite autorităților să protejeze victimele violenței domestice și să reintegreze social agresorii.
Bătută și agresată de concubin
Timp de nouă luni, Maria (n.r. – la solicitarea protagonistei, i-am schimbat prenumele) a trăit în concubinaj cu un bărbat. La începutul relației, el n-o bătea, însă cu trecerea timpului, au apărut certurile și au urmat loviturile. „Când am primit prima palmă, toți mi-au zis: răbdă, rabdă, că așa e la noi”, povestește Maria. Ea a răbdat până într-o seară, când concubinul a lovit-o de câteva ori, apoi a atacat-o cu un cuțit: „S-a întâmplat în 2014, într-o seară. Am reușit să mă ridic din pat și am fugit afară. El a venit după mine cu cuțitul în mână și s-a năpustit asupra mea. M-a doborât la pământ… Atunci am avut putere să-i iau cuțitul”. Fiind în legitimă apărare, femeia și-a rănit concubinul. „Nici nu știu de unde am avut atâta forță. Am zis că, dacă nu mă apăr eu, altcineva nu poate face”, își amintește Maria cu lacrimi în ochi.
Mariei i-a fost deschis dosar penal, ea fiind învinuită de vătămare corporală. În 2018, a fost condamnată la cinci ani de închisoare cu suspendare pe un termen de probă de patru ani. „Am fost la un pas de moarte și tot eu sunt cea cu dosar penal. Nu am avut vreo intenție să-i fac vreun rău, mi-am salvat viața…”, spune femeia. Ea a fost obligată de instanța de judecată să participe la un program de reintegrare socială. „Timp de doi ani, Maria a beneficiat de consiliere psihologică, asistență socială, juridică și medicală, fiind îndreptată către ONG-urile care oferă sprijin victimelor torturii și victimelor violenței în familie”, povestește Iulia Terpan, șefa direcției de supraveghere și pedepse complementare din cadrul Biroului de Probațiune Chișinău. Pentru că a urmat sârguincios toate instruirile, în octombrie 2020, la demersul consilierului de caz, instanța i-a anulat Mariei condamnarea la jumătate de termen și i-au fost stinse antecedentele penale.
80% dintre victimele violenței domestice sunt femei
Potrivit datelor oferite de Inspectoratul General al Poliției (IGP), în primele 11 luni ale anului 2020 au fost înregistrate 2.081 de cazuri de violență în familie. Pentru comparație: în aceeași perioadă a anului trecut au fost înregistrate 1.634 cazuri de violență. Potrivit IGP, 80% dintre victimele violenței sunt femei și circa 20% – bărbați.
Implementarea Convenției de la Istanbul ar putea reduce cazurile de violență în familie
Numărul victimelor violenței în familie ar putea scădea, iar acestea ar fi mai protejate dacă autoritățile R. Moldova ar ratifica Convenția de la Istanbul. Această convenție se bazează pe patru piloni și este primul document juridic cu o abordare unică privind prevenirea, investigarea și pedepsirea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, inclusiv urmărirea penală a agresorilor. „Convenția pornește de la ideea și înțelegerea că violența în familie este o cauză și o consecință a inegalităților de gen. Ratificarea Convenției de la Istanbul va solicita autorităților să întreprindă măsuri concrete pentru a asigura protecția victimelor violenței în familie, pedepsirea eficientă a agresorilor și încadrarea tuturor aspectelor legate de prevenire, protecție, urmărire în justiție, într-un cadru de politici complex”, susține Natalia Vîlcu, directoare executivă la Centrul de Drept al Femeilor.
Mituri atribuite Convenției: promovarea avorturilor, a căsătoriilor dintre persoane de același sex, distrugerea familiei tradiționale
Convenția a fost semnată de R. Moldova la 6 februarie 2017, alături de alte 45 de state, iar în decembrie 2019 guvernul a aprobat proiectul de lege cu privire la ratificarea Convenției, însă până în prezent deputații nu au aprobat acest proiect de lege. ,,Din păcate, există o reticență absolut nejustificată din partea unor decidenți politici, determinată de miturile despre această Convenție, precum că ar promova căsătoriile persoanelor de același sex, ar schimba curricula școlară în vederea susținerii și educației privind identitatea de gen, alte lucruri absolut lipsite de temei”, a precizat N. Vîlcu.
Miturile legate de Convenție sunt promovate de unele grupuri religioase sau activiști care afirmă că prin acest document vor fi distruse valorile și tradițiile creștine sau că ar promova avortul. În realitate, singura agendă a Convenției de la Istanbul este cea a protecției femeilor și fetelor de toate formele violenței, fiind condamnată violența în familie, hărțuirea sexuală, căsătoria forțată, sterilizarea forțată și avortul forțat – acte specifice violenței împotriva femeilor.
„Nu există suficientă voință politică”
Deputata Ruxanda Glavan, membră a Comisiei protecție socială, sănătate şi familie din Parlamentul R. Moldova, confirmă că ratificarea Convenției ar rezolva mai multe probleme și ar preveni fenomenul violenței domestice, însă în opinia ei, abordarea la momentul actual a acestui subiect ar ațâța spiritele în Parlament. „Oricum, avem nevoie de ratificare pentru că există o problemă care se perpetuează din generații în generații, însă nu există voință politică, din păcate. În condițiile instabilității politice de azi, nu prea cred că este momentul să punem în discuții chestiuni atât de importante”, a declarat deputata.
Stereotipuri de parlamentar
Pe de altă parte, avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, care a apărat în instanța de judecată multe victime ale violenței în familie, susține că legiuitorii trebuie să ratifice Convenția și să nu dea crezare prejudecăților. „Eu cred că problema este în acele stereotipuri care persistă în Parlament. Însă aceste stereotipuri nu ar trebui să influențeze decizia firească de a ratifica această Convenție”, spune avocatul.
Ratificarea Convenției de la Istanbul este una din prioritățile Acordului de Asociere RM-UE, iar obiectivul ratificării Convenției a fost trasat și în mai multe documente de politici la nivel național, cum sunt Planul național de acțiuni în domeniul drepturilor omului 2018-2022 și Strategia națională de prevenire și combatere a violenței față de femei și a violenței în familie pe anii 2018-2023 și planul de acțiuni privind implementarea acesteia.
Mariana Jacot,
Asociația Presei Independente165
“Future4us”, așa se numește proiectul tinerilor și neliștiților tineri din satul Abaclia. Și deși afară este frig inimile lor ard de dornicie pentru localitatea lor natală, asta am resimțit și noi de la voluntarii acestui proiect.
