Autor: Redactor

Servicii sociale garantează dreptul la muncă

Autor articol De Redactor
Dată articol 10.08.2020

În țara noastră mereu se acorda atenția persoanele cu nevoi speciale sau copiilor orfani. Dar cine îi sprijină ? Prin ce greutăți trec cei care au grijă de ei ? Care sunt drepturile lor ? Potrivit Asistenței Sociale Basarabeasca acești oameni sunt angajați la servici, fie ca părinte-educator, fie ca asistent personal sau asitent parental. Vera Camburean a ales să ofere alinare copiilor orfani deja de 14 ani în urmă. Ea este părinte-educator pentru 8 copii cu vârsta cuprinsă între 6 -17 ani. În toți acești ani deja s-a obișnuit și cu greutăți și cu griji. D-na Vera a menționat că multă lume o confundă cu un părinte biologic, îi este greu să educe copiii cu o soartă deosebită, de una singură fără susținerea societății.

Social

TREI ISTORII MOTIVAȚIONALE DESPRE PERSOANE CU NEVOI SPECIALE DIN MOLDOVA

Autor articol De Redactor
Dată articol 07.08.2020

„Fata de cristal”, care a lansat o afacere de succes în domeniul IT, un sportiv paralimpic, care a devenit ministru al sportului și o femeie cu nevoi speciale care a câștigat alegerile locale.

Persoanele cu nevoi speciale sunt printre cele mai izolate grupuri din Moldova. Acestea se confruntă cu dificultăți nu numai în domeniul sănătății, ci și în educație, independența financiară, accesibilitatea mediului și integrarea socială, includerea în sfera educației și altele. Totuși, printre ei sunt oameni care au fost capabili să-și schimbe nu doar viața, dar și să depășească stereotipurile în ochii multora.

Urmează câteva istorii ale celor, care consideră că fiecare victorie în viață începe cu încrederea în sine, perseverența și dorința de a face o schimbare.

IRINA REVIN

„Crystal Girl”, președinta Asociației Antreprenorilor cu Dizabilități din Moldova

INTEGRAREA ÎN SOCIETATE

„Sunt originară din satul Copanca, raionul Căușeni. Fiind rezultatul unei educații complet diferite, prin exemplul meu pot demonstra că aceasta funcționează. Am fost diagnosticată ca „om de cristal”, boala Lobstein-Vrolik, un grup de tulburări genetice caracterizate de o fragilitate osoasă crescută. De la naștere până la 18 ani, am avut peste 40 de fracturi. Sunt un „copil de cristal” și toată lumea tremura asupra mea: părinții, societatea, rudele, toți. Nu aveam voie să fac nimic prin casă, dar datorită faptului că am fost crescută cu respect de sine, am crescut ca o persoană complet diferită. Întotdeauna am avut prieteni, niciodată nu am fost ofensată și ignorată. Întotdeauna am fost în centrul tuturor jocurilor și petrecerilor”.

EDUCAȚIE INCLUZIVĂ

„Din fericire în 1992, când trebuia să merg la școală, iar oamenii îi spuneau mamei că trebuie să mă trimită la un internat pentru copii cu nevoi speciale și că nu voi putea frecventa o școală obișnuită, mama s-a dus să vadă școala-internat, iar odată revenită de acolo a plâns 2 zile. Atunci a decis că copilul ei nu va rămâne acolo.

Având în vedere mentalitatea din acele vremuri, am avut mare noroc că nașul meu era director de liceu. Datorită acestui fapt, am putut face studii la domiciliu, dar acest lucru nu m-a împiedicat să comunic cu profesorii și colegii. Eram un copil social. Pretutindeni eram iubită și ca toți copii aveam gașca mea în curte. Eram integrată în societate și nu m-am simțit niciodată în afara echipei.

Este de remarcat faptul că incluziunea în învățământ educă nu numai persoanele cu nevoi speciale, ci și pe profesori și colegii de clasă.

Astfel, oamenii văd alte persoane și încep să le trateze cu îngăduință, fiind mai toleranți față de tot ceea ce iese din tipare. Datorită unei persoane, care a fost prezentă în viața lor, cel puțin 30 de oameni au început să o trateze normal și ulterior și-au educat copiii altfel.

Datorită atitudinii, de care am avut parte, nu mă simt respinsă de societate. În măsură mai mare sunt respinsă de comunitatea cu nevoi speciale decât de societatea obișnuită. Persoanele cu dizabilități mi-au reproșat că nu trăiesc viața oamenilor cu nevoi speciale.

ASOCIAȚIA ANTREPRENORILOR CU DIZABILITĂȚI DIN MOLDOVA

„Am fondat asociația împreună cu colegii mei în 2014. Este o organizație destul de neobișnuită pentru persoanele cu nevoi speciale. Este neobișnuită nu numai pentru regiunea noastră, dar și pentru Europa. Fără independență economică, acești oameni nu vor fi integrați social niciodată și mereu vor depinde de alți oameni. Acest factor îi marginalizează în măsură mai mare ca dizabilitatea lor. Deoarece sunt o femeie de afaceri și activez în domeniul IT, am ajuns la concluzia că trebuie să ajut astfel de oameni.

Angajarea în câmpul muncii a persoanelor cu nevoi speciale este un proces foarte dificil în țara noastră. Mediul este foarte inaccesibil și persistă numeroase stereotipuri. Întrucât m-am regăsit în această sferă, am decis să ajut și alți oameni să-și deschidă propria afacere și să le ofer posibilitatea de a face ceea ce le place, astfel încât să dobândească abilități și o activitate.

Există exemple când o persoană începe să lucreze și obține banii săi, după care integrarea socială vine de la sine, deoarece încep să se intersecteze cu clienții, cu persoane din diferite structuri, iar acești oameni încetează să-i privească ca pe o povară asupra societății, care au nevoie doar de pensie și facilități. Îi privesc ca pe oameni care plătesc impozite, angajează pe alții în câmpul muncii, oameni care doresc și obțin beneficii nu doar pentru sine, dar și pentru stat. Oameni care au ceva de spus și ceva de oferit și atunci se simt mai puternici să ceară drepturi pentru ei și pentru alții.

Nu suntem angajatori, aceasta este o organizație care ajută oamenii care doresc să lanseze o mică afacere, cum ar fi bijuterii hand-made, un brand de îmbrăcăminte. Avem tinere, care prestează servicii de manichiură, avem mecanici auto, care și-au deschis propria afacere. Prin urmare, nu pot spune că există un domeniu specific în care persoanele cu nevoi speciale deschid o afacere.

Ajutăm oamenii să se angajeze pe cont propriu, astfel încât să lanseze propria afacere. Apropo, oferim și ajutor financiar. De asemenea, îi ajutăm la capitolul instruire pe cei, care au nevoie de cursuri, de tehnică sau de anumite instrumente.

Din păcate, sunt foarte puțini oameni care sunt dispuși să își asume răspunderea și să muncească. Lucrăm cu cei care doresc și înțeleg, imediat încep să fie activi, au nevoie doar de ajutor. Ei devin lideri locali. Prin exemplul lor, motivează alte persoane, inclusiv persoane fără dizabilități și demonstrează că totul este posibil.

Nu avem criterii de selecție, dar să fim sinceri, suntem destul de critici și duri. Suntem o organizație non-standard care lucrează cu persoane cu nevoi speciale. Nu oferim nimic pe gratis. Nu din cauza că nu există o astfel de posibilitate, ci pentru că ei trebuie să corespundă. Din păcate, multe persoane cu nevoi speciale, nu doar în Moldova, și-au asumat rolul de victimă cărora toată lumea le este datoare. Și chiar având o dizabilitate care le permite să practice o anumită activitate, ei preferă să stea acasă și să se plângă de viață. „Dă-mi, dă-mi, pentru că sunt atât de nefericit”. Din păcate, prea puțini sunt gata să își asume răspunderea și să muncească. Lucrăm cu cei care vor și înțeleg. Această categorie dă rezultate uluitoare, sparg tiparele și spulberă stereotipurile. Imediat încep să fie activi, au nevoie doar de un imbold. Ei devin lideri locali. Prin exemplul lor, motivează pe alții, inclusiv persoane fără dizabilități și arată că totul este posibil.

De asemenea, dizabilitatea poate fi de diferite categorii. Avem dizabilități locomotorii, ca în cazul meu și celor țintuiți în scaune cu rotile sau care folosesc cârje. Sunt persoane cu deficiențe de vorbire sau auz. Există persoane care suferă de tulburări psihosomatice. Dar aceștia sunt foarte puțini, practic avem numeroase persoane cu deficiențe locomotorii și de auz.

Nu sunt atât de multe persoane cu dizabilități grave – aproximativ 15%. Este vorba despre oameni care într-adevăr au nevoie de îngrijire constantă. Ceilalți aproximativ 85% trebuie doar să creeze condițiile necesare. Au nevoie doar de accesibilitate și atunci ar putea să ducă o viață mai mult decât normală”.

ELENA CRÎȘMARI

O femeie cu nevoi speciale a candidat la alegeri și a devenit consilier local în satul natal Dolna, raionul Strășeni. A fost motivată să participe la alegeri din cauza lipsei de acces la centrul de sănătate rural.

Elena Crîșmari are 35 de ani, timp îndelungat nu a avut acces la servicii medicale în satul natal Dolna, situat la aproximativ 53 km de Chișinău. Din cauza dizabilității sale, Elena nu poate urca scările și, de fiecare dată, a avut nevoie de ajutor pentru a ajunge la centrul medical.

„În timpul campaniei electorale, am susținut un discurs public în cadrul ședinței, – spune ea. – Sătenii nu erau interesați de trecutul meu sau unde mi-am făcut studiile, pentru ei era important ce aș putea face în viitor. După discursul meu, m-au susținut cu ovații în picioare! Nu mă așteptam!”

Însă campania electorală a Elenei a fost umbrită de prejudecăți și discriminare, au fost și voci care au susținut că persoanele cu nevoi speciale sunt inutile pentru societate.

„Atunci am decis că mă ocup de această problemă. Din fericire, există mulți oameni minunați în jurul meu”, spune Elena cu mândrie.

În noaptea alegerilor, Elena nu putea dormi. Iar una dintre cele mai fericite zile din viață a fost cea în care a aflat că a câștigat la alegeri.

Elena și-a început călătoria luptând pentru unul din drepturile fundamentale ale omului, accesul la medicină și a devenit consilier local și singura femeie din echipa formată din nouă persoane.

Elena intenționează să reconstruiască centrul medical și farmacia din localitate, să asigure accesul persoanelor cu nevoi speciale la toate agențiile guvernamentale, inclusiv la muzeul local, la grădiniță și primărie.

Elena visează și la alte lucruri elementare, de exemplu, la un apeduct, care ar asigura accesul la apă potabilă pentru fiecare gospodărie, drumuri bune, un sistem de canalizare, evacuarea corespunzătoare a deșeurilor și crearea locurilor de muncă.

Doar că este limitată în timp, are la dispoziție doar 4 ani și Elena se întreabă dacă își poate îndeplini visurile de a îmbunătăți calitatea vieții în Dolna.

„Problemele cu care ne confruntăm nu pot fi rezolvate ca printr-un miracol, dar încercăm să facem tot ce ne stă în puteri. Îmi place localitatea în care am crescut și sunt gata să contribui cât mai mult la dezvoltarea ei. Dragi femei, fiți puternice! Viața este scurtă și trebuie să facem tot posibilul ca să o îmbunătățim. Fiți active și unite. Împreună putem face schimbări!”, acesta este mesajul Elenei către tinerele și femeile cu nevoi speciale din Moldova și din întreaga lume.

SERGHEI AFANASENCO

S-a aflat în fruntea Ministerului Tineretului și Sportului în 2015, se numără printre primii 100 de sportivi paralimpici din lume, este președintele Asociației „Invasport”, conduce Agenția Națională Antidoping. Ca participant la Jocurile Paralimpice, mulți ani a practicat tenis, baschet, biliard, volei, badminton. În 2019 a condus fracțiunea PSRM din municipiul Chișinău.

„Dacă vorbim succint, până în 1994 a fost școala, după a urmat colegiul, activitatea în calitate de strungar la o fabrică, serviciu militar, de acolo m-am întors maistru al trupelor de frontieră, după a urmat nunta, nașterea copilului și cu 4 ani mai târziu s-a produs incidentul cu mașina, după care timp de 30 de ani încerc să-i conving pe toți cât este de important să cuplezi centura, chiar și dacă te afli pe bancheta din spate. Nu a fost un accident rutier, doar că automobilul a frânat brusc – vira la stânga și la dreapta, iar eu m-am ales cu fractură a coloanei vertebrale. Inițial eram țintuit la pat și mă uitam în pod, apoi au urmat exerciții zilnice și după un an și nouă luni am mers la sanatoriu. Acolo am văzut oameni în scaune cu rotile jucându-se. Tot acolo am făcut cunoștință cu mentorul meu Victor Demenco.

În 1999, am fost invitat la turneul „Egalitatea de șanse” desfășurat la Moscova pe stadionul Lujniki, la tenis de gazon (când o persoană joacă într-un scaun cu rotile și unul în picioare). Cu asta am început și treptat tenisul a intrat în viața mea. Am revenit în Moldova și am fondat Federația de tenis pentru persoane în scaune cu rotile. Au urmat alte genuri de sport: baschet, badminton, tenis de masă, golf, biliard, skanderbeg și altele. Deja de ani buni sunt vicepreședintele Comitetului Paralimpic. Pentru a înțelege ce este aceasta, am testat totul pe pielea mea și astfel am participat la toate evenimentele. Dacă atunci în 1994 mi-ar fi spus cineva că voi fi al patrulea la aruncarea greutății, al șaselea la aruncarea discului, al optulea la aruncarea suliței, că voi înota pe spate, voi juca baschet, că voi fi al 123-lea din lume din 700 de oameni la tenis pe scaun cu rotile – probabil nu aș fi crezut. Dar așa a fost să fie. Cu atât mai mult nu aș fi crezut că voi deveni deputat, ministru al sportului – singurul din Europa în scaun cu rotile, că voi fi directorul Agenției Antidoping și consilier municipal în scaun cu rotile”.

SPORTUL PENTRU COPII CU NEVOI SPECIALE

„Este visul cel mare în domeniul nostru. Am susținut un festival, la care au participat 110 persoane. Cei care și-au exprimat dorința. Avem practic toate condițiile pentru ca tinerii să se antreneze. La Federația de Tenis, avem teren, mingi, plase, rachete, cărucioare sport costisitoare – tot ceea de ce este nevoie. Există aproximativ 70.000 de persoane cu nevoi speciale în Chișinău și aproximativ 180.000 în Moldova, circa 3.000 de persoane care folosesc scaunul cu rotile și doar șase persoane joacă tenis. Dar niciodată nu vin toți împreună, sunt ocupați, băieții muncesc, sunt șofer etc., uneori câștigă mai bine decât oamenii absolut sănătoși.

Sunt antrenor plătit de stat, acolo am toate cele necesare, pot veni gratuit, doar dorință să fie. La oamenii sănătoși oare nu e aceeași situație? Chiar dacă ai acasă un aparat multifuncțional, este greu să te impui să faci antrenamente. Nici la sala de sport nu vor să meargă întotdeauna. Imaginați-vă o persoană cu nevoi speciale: mută căruciorul, îmbracă-te, ajunge la destinație, schimbă-ți uniforma, antrenează-te, apoi urmează procesul invers. Totodată, trebuie să ai la dispoziție pe cineva care să te aducă. Cândva colegii de la Moscova mi-au dat un sfat: „Încercați să-i aduceți timp de o lună și apoi spuneți-le să o facă singuri”. Am făcut acest lucru, i-am adus timp de o lună, totul a fost bine, am discutat, i-am antrenat, dar imediat ce am încetat să îi aduc, doar doi au continuat să vină. Îi înțeleg, este mai simplu să stai acasă. Demult planific să fac ceva în afara orașului. Îi vom solicita Consiliului municipal să ne pună la dispoziție un lot de teren. Vom face un loc în care oamenii vor veni pur și simplu să se relaxeze. Nu mai lupt pentru genuri profesionale de sport, dar cel puțin doar pentru a petrece timpul liber. Doar pentru ca oamenii să vină și să facă ceva”.

„Din anul 2015 sunteți primii care au venit să ia interviu de la o persoană în scaun cu rotile. Întrebați dacă avem nevoie de ajutor sau nu. Niciodată nu ne ajutați dacă nu solicităm singuri ajutorul. Bineînțeles, ținând cont de sloganul: Posibilități egale pentru toți. Trebuie să țineți minte că suntem oameni ca toți ceilalți”.

Potrivit ONU, aproximativ 15% din populația globală suferă de dizabilități de diferit grad. În Moldova, aproximativ 5% din populație aparține categoriei de persoane cu nevoi speciale.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în Republica Moldova există circa 176 de mii de persoane cu nevoi speciale, inclusiv 10.630 de copii. Aproximativ 91% dintre persoanele cu nevoi speciale sunt apte de muncă. Majoritatea lor au obținut dizabilitatea ca urmare a bolilor cronice și a accidentelor.

Accesibilitatea mediului este problema principală, care împiedică integrarea lor în societate.

În anul 2010, Moldova a ratificat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu nevoi speciale. În 2012, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea privind integrarea socială a persoanelor cu nevoi speciale și Legea pentru asigurarea egalității. Legea a fost completată și modificată în anii 2015, 2017 și 2018. Problemele persoanelor cu nevoi speciale în Moldova sunt rezolvate treptat, dar până în prezent, în mare parte, doar pe hârtie.

Social

Învățăm păstrând dreptul la sănătate sau dreptul la educație?

Autor articol De Redactor
Dată articol 06.08.2020

Ocrotirea dreptului la viaţă îşi găseşte consacrarea prin normele internaţionale şi interne ale dreptului, având în vedere importanţa pe care viaţa unei persoane o prezintă nu numai pentru ea, dar şi pentru întreaga societate. În contextul evoluției pandemice Covid 19 atât acest drept cât și dreptul copilului la sănătate și la educație este în pericol.

Cu toții știm că dreptul la sănătate reprezintă dreptul copilului de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate posibilă și de a beneficia de servicii medicale, tratament și recuperare. Iar dreptul la educație presupune obligația pozitivă a statului de a asigura gratuitatea și obligativitatea a învățământului. În condițiile create de pandemia Covid 19 aceste drepturi se bat cap în cap. Până la 1 septembrie a rămas mai puțin de o lună și toată lumea de la mic la mare se întreabă, cum vor învăța elevii, la distanță sau totuși vor putea reveni în sălile de clasă?

Potrivit Ecaterinei Pascal șeful Direcția de Învățământ Basarabeasca, deciziile despre modalitatea de redeschiderea instituțiilor pentru anul de studii 2020-2021 din raionul Basarabeasca vor fi luate individual de fiecare școală.

În acest context Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova propune 7 scenarii:

Prezența fizică a 100% la școala – Este aplicabil în rândul școlilor care au un număr adecvat de alevi în sălile de clasă. Acest scenariu este aplicabil în 75 % din școlile din Republica Moldova care au până la 300 de copii care își fac studiile în aceste instituții. Vor fi pauze mai mari pentru a se putea aerisi spațiile.
Învățarea în două schimburi – Acest scenariu presupune ca elevii să fie împărțiți în două schimburi, dimineața și după-amiază, iar orele să fie cu o durată de 30 de minute astfel ca elevii din schimbul II să înceapă mai devreme orele.
Învățarea combinată – o zi online și o zi prezență în instituție. Astfel, fizic în instituție se vor afla jumătate din numărul elevilor. În zilele de prezență vor fi abordate subiecte noi, iar în cele online va fi menținută comunicarea. De exemplu, pentru clasele primare, acest scenariu va decurge în felul următor: luni, miercuri și vineri, elevii vor fi prezenți în sălile de clasă, iar marți și joi, aceștia vor fi prezenți online. În cazul claselor gimnazile, luni, miercuri și vineri- comunicarea la distanță, iar marți, joi și sâmbătă- elevii se vor prezenta în sala de clasă.
Învățarea de tip Hibrid – 50% la școală și 50% online. Presupune împărțirea clasei în două grupe, pe rând o zi se vine la școală și o zi se fac lecții online. Acest model este valabil în context pandemic, stare de alertă și de situația cazurilor depistate.
Învățarea alternantă – 50% la școală și 50 % dintre elevi, online. Presupune împărțirea clasei în două schimburi. O săptămână se vine la școlă, o săptămână se fac lecții online
Învățarea la distanță, inclusiv online – se aplică în anumite cazuri de forță majoră locală, în cazul în care se înregistrează virusul Covid-19 la mai mulți elevi dintr-o școală, clasă, localitate, cu respectarea izolării. La anularea situației excepționale se va reveni la unul dintre cele patru scenarii de mai sus
Învățarea mixtă – presupune îmbinarea a două sau a trei din scenariile de mai sus și poate fi preluată de către 162 de instituții din țară care au un contigent între 600-2000 de copii, ceea ce constituie 30% din numărul total de instituții.

Natalia Grîu secretar de stat Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a menționat faptul că, pentru reluarea activităţilor în unităţile pentru educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor în contextul epidemiologic de COVID-19, elevii ar putea participa la ore prin rotație, online a unei părți dintre elevi, ceilalți fiind prezenți fizic la școală.

Natalia Grîu secretar de stat Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

„Noi nu putem să decidem că de la 1 septembrie elevii vor fi prezenți fizic la ore. S-ar putea ca să fie anumite decizii ale Comisiei Naționale în Sănătate Publică ce să dea peste cap oricare presupunere pe care noi o avem. Nimic nu e bătut în cuie. Acest document prevede organizarea procesului educațional în diferite contexte. Trebuie să înțelegem că școlile vor adopta diferite forme de organizare, în funcție de capacitatea instituțională, că sunt școli cu puțin spațiu și copii mulți, și invers. Adică va fi o rețetă unică pentru fiecare instituție de învățământ.”

Astfel, începând cu 1 septembrie, elevii vor putea reveni în băncile școlii, respectând măsurile de protecție împotriva noului coronavirus. Luând în considerare situația epidemiologică din țară, instituțiile vor trebui să respecte anumite conditii.

Ecaterina Pascal șeful Direcția de Învățământ Basarabeasca

” Cei care vor opta pentru modelul numărul I care prevede prezența fizică 100% a elevilor în instituție atunci cadrele manageriale vor prevedea acele condiții impuse de Comisia Națională pentru Sănătate Publică, păstrarea distanței fizice, prezența detergenților, dezinfectanți în instituție. În primul rând prioritatr este de a asigura sănătatea atât a elevilor cât și a cadrelor didactice, cât și părinților.”

Instituțiile de Învățământ din raionul Basarabeasca estimativ deja și-au ales modul de învățare, conform punctelor din scenariu propus de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova. 7 instituțiile de învățământ din raionul nostru au ales prezența fizică 100% la școala și doar 3 au ales învățarea mixtă.

LT ”Matei Basarab” din or. Basarabeasca cu numărul de 241 de elevi au ales prezența fizică a 100% la școala;
LT ”A. Puskin” din or. Basarabeasca – 288 de elevi au ales învățarea mixtă;
LT ”N. Gogol” din or. Basarabeasca – 260 de elevi au ales învățarea mixtă;
”Gimnaziul 22” din or. Basarabeasca – 168 de elevi prezența fizică a 100% la școala;
LT ”C. Stere” din s. Abaclia – 415 de elevi au ales învățarea mixtă;
LT ”M. Eminesc” din s. Sadaclia – 345 de elevi prezența fizică a 100% la școala
Gimnaziul din Iordanovca – 42 de elevi, pentru prezența fizică a 100% la școala.
Gimnaziul din Iserlia – 60 de elevi, pentru prezența fizică a 100% la școala.
Gimnaziul ”Marcu Tarlev” din Bașcalia – 148 de elevi, pentru prezența fizică a 100% la școala.
Gimnaziul ”Ștefal cel Mare” din Carabetovca – 103 de elevi sunt pentru prezența fizică a 100% la școala.

Cadrele didactice vor benefecia de cursuri de formare a competențelor digitale pentru a putea activa în continuare conform noilor cerințe.

Tatiana Scripnic profesor de l. engleză LT ”C. Stere” s. Abaclia

”Secolul XXI este timpul progresului tehnologic. Fiecare dintre noi interacționează zilnic cu diferite gageturi, iar acum a venit timpul pentru utilizarea lor corectă. Astăzi există diferite platforme educaționale, precum Zoom, learningapps, google classroom, edpuzzle. Ele reușesc înlocuirea lecțiilor tradiționale, dar nu ne negăm că predarea online este o provocare atît pentru elevi cît și pentru profesorii de astăzi. Cred că principalul lucru este sănătatea, ea nu ar trebui pusă riscului în nici un caz.”

În ceea ce privește măștile și mănușile, Direcția Învățământ General Basarabeasca optează pentru ca acestea să nu fie obligatorii în timpul orelor. O parte considerabilă a părinților, elevilor și bunicilor susține metoda de studiu de dinainte de pandemie, în regim normal.

Autor: Tatiana Casîm

Cartierul Tineretului

Cum va începe noul an de învățământ

Autor articol De Redactor
Dată articol 04.08.2020

Redeschiderea instituțiilor de învățământ în toamna anului curent urmează a fi înfăptuită în conformitate cu cele 7 scenarii propuse de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova.
Astfel, începând cu 1 septembrie, elevii vor putea reveni în băncile școlii, respectând măsurile de protecție împotriva noului coronavirus.

Social

Autoizolare toată viața, singurătate, restricții și alți 7 factori, pe care trebuie să-i știe fiecare despre viața persoanelor cu dizabilităţi în Moldova

Autor articol De Redactor
Dată articol 04.08.2020

5% din populația Moldovei face parte din categoria cetățenilor cu dizabilități. Situația persoanelor cu dizabilități în lumea contemporană este unul dintre cei mai importanți indicatori, care denotă un stat civilizat. Moldova nu trebuie să rămână în urmă la acest capitol.

Moldova a semnat printre primii Convenția cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități și s-a alăturat la ea în anul 2010. De atunci au început să fie adoptate noi legi și acte normative, dar, în realitate, faptul că grupul de invaliditate a început să fie numit „dizabilitate”, nu a schimbat prea multe.

De ce problemele persoanelor cu nevoi speciale ne privesc pe fiecare dintre noi și cu ce probleme se confruntă această categorie de cetățeni, am încercat să aflăm de la experții Victoria Boțan, Irina Revin și Victor Coroli.

Este important să știm:

1. Problema mediului accesibil

Mediul accesibil este unul din principiile de bază ale „Convenției ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități”, deoarece acesta este cel mai important element al integrării sociale a persoanelor cu dizabilități. Accesibilitatea este un complex de măsuri, care le permit persoanelor cu dizabilități și persoanelor cu mobilitate redusă să aibă acces egal la infrastructură și să se implice activ în diferite aspecte ale vieții sociale.

„Frecventez activ piscina, dar aceasta nu este accesibilă pentru persoanele cu dizabilități. La ora actuală, nu știu piscine accesibile în Chișinău pentru persoanele cu dizabilități”.

Victoria Boțan

Viziunea asociaţiei Motivație: „Nu există persoane cu dizabilități. Există societăți, care creează bariere și dificultăți pentru persoanele cu nevoi diferite. Posibilitățile limitate sunt parte a societății și nu se limitează la starea fizică a fiecărei persoane”. (Simon Brissenden, 1986). Una din direcțiile principale ale activității noastre ca ONG este monitorizarea și promovarea infrastructurii accesibile pentru persoanele cu dizabilități. Chiar dacă legislația Republicii Moldova obligă organele publice și agenții economici să asigure accesul la infrastructura socială în diferite instituții, foarte puține instituții publice și private sunt adaptate la standardele în vigoare.

Pentru a respecta drepturile fiecărui cetățean, este necesar de a adapta mediul la nevoile tuturor oamenilor, inclusiv a persoanelor cu mobilitate redusă: persoanele în etate, părinții cu copii mici în cărucioare, persoane cu dizabilități, printre care sunt cei aflați în scaune cu rotile, cu cârje și alte dispozitive adaptate pentru mers, proteze etc. De asemenea, persoanele cu deficiențe de vedere, de auz, tulburări de vorbire, tulburări intelectuale etc. Respectiv, numărul persoanelor afectate de lipsa condițiilor accesibile este destul de mare.

Cele mai frecvente măsuri legate de accesibilitate sunt rampele, extinderea ușilor, ascensoarele cu capacitate mare, barele de sprijin în camerele de baie (toalete), semafoarele cu semnal sonor, materialele în limbaj tactilă (alfabetul Braille), traducerea gesturilor mimetice ale emisiunilor TV, site-uri contrastante cu informații cu font mare, acoperiri tactile și multe altele”.

„Potrivit statisticilor, în Moldova există 178 000 de persoane cu nevoi speciale. Indicele mediu în lume și în Moldova este de aproximativ 5% din populație. Este o cifră normală, dar 200 000 echivalează cu populația din două Găgăuzia și jumătate din populația regiunii transnistrene.

Se creează impresia că sunt puțini, deoarece îi vedem în număr mic în stradă, în instituții, cafenele, universități. De ce sunt puțini? Deoarece 90% din aceste edificii nu sunt adaptate pentru nevoile lor. Dacă revenim la subiectul carantinei, țin să menționez că circa 70% din persoanele cu dizabilități se află constant în autoizolare, ani și decenii în șir.

Știm cu toții că chiar dacă aceștia locuiesc la parter, oricum există scări. Când ești țintuit în scaunul cu rotile și nu are cine să te ajute să cobori, atunci poți să stai în casă decenii la rând.

Din păcate, în țara noastră infrastructura nu este dezvoltată pentru astfel de oameni, ea s-a păstrat din perioada sovietică, unde nu existau persoane cu dizabilități (precum nu exista nici sex). Astfel de oameni erau ascunși în instituții speciale, astfel încât să nu afecteze imaginea de ansamblu a națiunii cu spirit sportiv și de luptă. În prezent se fac mici tentative și există unele progrese, dar ele nu sunt atât de ample și semnificative ca să influențeze imaginea în ansamblu. În Moldova nu există nici o universitate adaptată pentru persoanele cu nevoi speciale. Nici o universitate nu are cel puțin o rampă comodă.

Totuși unele universități au câștigat anumite granturi și au instalat ascensoare. Dar ele sunt în anumite blocuri și ești nevoit să cauți ușiera, la care se află cheia de la lift. De asemenea, nu avem nici un cămin, care să fie adaptat pentru persoanele cu nevoi speciale. Dar atunci când nu există acces la educație, adaptarea socială este imposibilă. Majoritatea acestor oameni nu sunt limitați din cauza stării de sănătate, 60-70% din ei sunt apți de muncă și care doresc să lucreze, dar nu au acces la educație, nu au acces la infrastructură și transport public. Nici birourile sau zonele cu locurile de muncă nu sunt adaptate pentru ei”.

Irina Revin

În anul 2019, în scopul asigurării accesibilității în Moldova, organizația „MOTIVAȚIE” a elaborat 46 de schițe de proiect pentru 15 instituții.

După monitorizarea a peste o sută de spații urbane, a fost asigurată accesibilitatea la cinci instituții publice și două case particulare.

„Au fost adaptate o serie de parcuri, de exemplu, scuarurile din preajma Teatrului Cehov. Au fost instalate rampe în parcul Pușkin, din direcția hotelului Codru. Există o serie de cafenele și restaurante care au instalate rampe, inclusiv acolo unde le-am solicitat să le instaleze. Există o serie de biblioteci și altele, dar cel mai frecvent aceasta se face fie la inițiativa unei organizații, fie a unei afaceri private. De exemplu, de la un timp încoace Linella (nu este publicitate) a început să-și doteze corespunzător magazinele și au grijă de acest aspect”.

Irina Revin

Chișinăul devine un oraș tot mai accesibil pentru persoanele cu dizabilități. Sunt instalate rampe nu doar în instituțiile publice, există cazuri în care acestea sunt prevăzute de către organizațiile comerciale în proiectul de construcție a clădirii sau de reconstrucție.

Harta Accesibilității

În scopul promovării gradului de acces al instituțiilor publice și private „MOTIVAȚIE” a elaborat Harta accesibilității. Harta conține informații despre clădirile accesibile, parțial accesibile și inaccesibile din Republica Moldova.

2. Problema educației

Începând cu anul 2011, în instituțiile de învățământ din Moldova au început să fie implementate programe de educație incluzivă, adică în procesul educațional se implică copii cu dizabilități: ei își fac studiile în școli obișnuite, dar conform unui program special. Legislația moldovenească, precum și cea internațională, garantează drepturi egale la educație pentru toți copii, fără excepție. Dar în cazul persoanelor cu dizabilități, implementarea acestui drept nu întotdeauna este atât de simplă.

Problema sistemului educației din Moldova constă în faptul că acesta trebuie adaptat ținând cont de necesitățile tuturor copiilor. În Republica Moldova locuiesc circa 17 000 de copii cu nevoi speciale.

Potrivit datelor organizației UNICEF din anul 2018, peste 10 mii de copii moldoveni cu dizabilități și nevoi educaționale speciale frecventează instituțiile de învățământ general împreună cu colegii lor. În ultimii 5 ani, numărul lor a crescut de patru ori. Din anul 2012, datorită noii formule de finanțare, 2% din Bugetul de stat pentru educație sunt alocate pentru educația incluzivă. Aceasta a dus la progrese semnificative în sfera integrării copiilor cu dizabilități în școli.

În prezent, copiii cu nevoi educaționale speciale în procesul integrării lor sunt ajutați de aproximativ 500 de centre de resurse și peste 600 de pedagogi auxiliari.

„În opinia mea, învățământul la domiciliu nu va putea compensa în nici un fel problema legată de accesibilitate, care există în Moldova. Dacă copiii / tinerii cu nevoi speciale învață la domiciliu sau se află în instituții de tip internat, nu se vor putea integra complet în societate și nu se vor simți membri cu drepturi depline.

La domiciliu este foarte dificil de a găsi un loc de muncă dacă nu ai experiență de comunicare cu colegii etc.”

Victoria Boțan

3. Accesul la informaţii

La 15 mai, asociația Keystone Moldova a publicat studiul „Percepția influenței pandemiei COVID-19 de către persoanele cu dizabilități și familiile lor”. Conform acestuia, 72% din respondenți au indicat că nu există suficiente informații despre pandemie, fiecare al doilea respondent considera că aceste informații nu sunt accesibile pentru persoanele cu tulburări intelectuale și senzoriale. Persoanele cu dizabilități aveau nevoie de mai multe informații în domeniul medicinei (39%), ocupării forței de muncă (39%), achiziției mărfurilor de primă necesitate (34%), serviciilor educaționale (32%), serviciilor sociale (30%).

În timpul pandemiei, copiii cu dizabilități s-au confruntat cu dificultăți serioase legate de accesul la studii online, deoarece mulți dintre ei nu au avut computere/telefoane, acces la internet, materialele didactice nu erau adaptate la nevoile lor, mulți din ei nu au putut beneficia de susținerea online a profesorilor.

„În lumea accesului la informații pentru persoanele cu dizabilități nu există soluții universale. Există anumite cerințe pentru fiecare tip de dizabilități în parte.

La alegerile anterioare, am realizat următorul experiment - împreună cu organizația lovevision - centru de reabilitare a vederii, am promovat implementarea lupei electronice la secțiile de votare. Lupa electronică mărește dimensiunea textului de 60-80 de ori și costă aproximativ 3 mii de euro”.

Victor Coroli

Există o hotărâre a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, care obligă televiziunile naționale să difuzeze informațiile în limbajul semnelor. La ora actuală posturile de televiziune, care implementează această practică, sunt foarte puține. În mare parte site-urile sunt inaccesibile pentru persoanele cu deficiențe de vedere.

Din 2012, există o hotărâre de Guvern cu caracter de recomandare, care stipulează cum ar trebui să arate paginile web ale administrației publice locale. La ora actuală există doar 3 site-uri, care au implementat această interfaţă: ombudsman.md cicde.md cec.md.

În ceea ce privește persoanele cu deficiențe de auz și vorbire, acesta au nevoie de un interpret în limbajul semnelor. Limbajul semnelor este limba lor maternă.

În Moldova mai există o problemă, în țară există doar 17 interpreți cu această specialitate. De exemplu, în Bălţi există doar 3 interpreți ai semnelor, care prestează servicii pentru 12-13 raioane din nordul Moldovei. Când o persoană trebuie să depună actele, să se adreseze la medic sau la o instituție, aceasta este o sarcină extrem de complicată. Aceasta este o problemă foarte actuală în perioada restricțiilor din cauza pandemiei, când oamenii nu pot apela după ajutor.

4. Stereotipuri și atitudinea în societate

Atitudinea stereotipică îl afectează practic pe orice membru al societății, persoanele cu dizabilități nu fac excepție.

Din anul 2011, Victoria Boțan își dezvoltă activ blogul, unde abordează inclusiv subiecte sociale importante. În ceea ce privește problema relațiilor în societate, pe blogul ei este publicat un material despre stereotipurile față de persoanele cu dizabilități. Totodată ea a ținut un discurs la această temă în cadrul conferinței din Africa, pe care îl puteți găsi aici.

„În opinia mea, persoanele cu nevoi speciale se confruntă cu numeroase probleme în Moldova. Unul din stereotipurile principale este faptul că o persoană cu dizabilități trebuie ajutată insistent, chiar dacă aceasta nu o cere sau refuză ajutorul.
Trebuie să înțelegem că fiecare om este individual și are dreptul la limitele sale personale, pe care este nespus de important să le înțelegem și să le respectăm, la fel ca pe orice altă persoană”.

Victoria Boțan

5. Educația părinților copiilor cu dizabilităţi

„În țările dezvoltate, cu părinții copiilor cu dizabilităţi se lucrează din primele zile când se constată că copilul are nevoi speciale. Din primele zile de viață, ei încep să dezvolte atitudinea corectă a părinților față de copil. Astfel, copilul crește cu sentimentul bine pronunțat că poate totul, că este special și ca toți ceilalți. Avem un caz când o fată timp de 27 de ani nu a ieșit din curte. Nu din cauza că se deplasa în scaunul cu rotile. Ea nu ieșea din curte pentru că părinților le era rușine să recunoască faptul că au un copil cu nevoi speciale și îl ascundeau de ochii lumii. Se gândeau ce vor spune copiii? Ce vor spune vecinii?”

Irina Revin

6. Angajarea în câmpul muncii

În iulie 2012 a intrat în vigoare Legea „Cu privire la integrarea socială a persoanelor cu dizabilități”, elaborată de Ministerul Muncii, Protecției Sociale și familiei, în conformitate cu Standardele de asigurare a posibilităților egale pentru persoanele cu dizabilități, adoptate în majoritatea țărilor lumii.

La toate întreprinderile, indiferent de forma lor organizatorico-juridică, unde există 20 sau mai multe locuri de muncă, cel puțin 5% din numărul total de locuri de muncă trebuie să fie create sau rezervate persoanelor cu dizabilităţi. Astfel fiecare al 20-lea angajat al întreprinderii este persoană cu nevoi speciale. În al doilea rând, angajatorii sunt obligați să informeze agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă despre locurile de muncă create și/sau rezervate pentru angajarea persoanelor cu dizabilități și despre angajarea acestora.

„În perioada anilor 2013-2019, peste 400 de persoane cu dizabilități din Moldova au beneficiat de sprijinul asociației "MOTIVAȚIE" pentru instruirea la locul de muncă în cadrul Programului „Angajare Asistată” - asistență în găsirea unui loc de muncă și angajare”.

Victoria Boțan

„Bineînțeles există cazuri aparte când în Moldova firmele îi oferă un loc de muncă persoanei cu dizabilități. De exemplu, compania Orange angajează la call-centrele sale persoane cu nevoi speciale, dar din păcate nu toți se rețin acolo. Cauza este ritmul dificil de lucru, la care nu toți pot să reziste din cauza stării de sănătate. Potrivit legislaţiei, o persoană cu nevoi speciale trebuie să lucreze 6 ore, dar nu 8. În unele cazuri și 4 ore. Respectiv nu întotdeauna este avantajos pentru angajator să angajeze astfel de oameni la locul de muncă, pe care îl remunerează pentru normă întreagă”.

Irina Revin

7. Situația materială

Conform datelor cnas.md, de la 1 iulie 2014 se acordă suport financiar lunar de stat pentru beneficiarii de indemnizații sociale, stabilite în baza Legii nr. 499-XIV de la 14 iulie 1999 privind indemnizațiile sociale de stat unor categorii de cetățeni, cu excepția indemnizației de îngrijire, însoțire și supraveghere și a indemnizației de înmormântare în ordinea următoare:

1. beneficiarilor de alocații sociale de stat din rândul persoanelor cu dizabilități, persoanelor cu dizabilități din copilărie și copiilor cu dizabilități cu vârsta de până la 18 ani:

cu dizabilități severe – 180 de lei;
cu dizabilități pronunțate – 120 de lei;
cu dizabilități medii – 100 de lei;

beneficiarilor de alocații sociale de stat din categoria persoanelor în etate – 100 de lei.
beneficiarilor de alocații sociale de stat din categoria copiilor în cazul pierderii întreținătorului – 100 de lei pentru fiecare copil. În cazul pierderii ambilor părinți, mărimea sprijinului financiar se dublează.

În ceea ce privește pensia lunară, de la 1 aprilie, din cauza condițiilor cauzate de pandemie, pensia minimă a persoanelor cu dizabilități s-a majorat în perioada stării de urgență. În special, pensia de invaliditate de grupa I a constituit 848,6 lei (anterior 809,5 lei), grupa II — 792,02 lei (anterior 755,53 lei), iar în caz de invaliditate de grupa III — 565,73 lei (anterior 539,67 lei).

„Desigur, problema pensiei și a indemnizațiilor este foarte gravă în țară. Avem persoane cu dizabilități care primesc o pensie de 230 sau 500 de lei pe lună. Dacă ai avut dizabilitatea până la 18 ani, din copilărie, ca în cazul meu, primesc o pensie de 700 de lei pe viață și încă 700 de lei primește persoana, care mă îngrijeşte. Astfel în medie avem 1400 de lei. Totodată, 100 de lei se alocă pentru transport etc.

Dar dacă persoana a primit gradul de invaliditate după 18 ani, atunci mărimea pensiei este calculată din numărul zilelor de muncă. Am avut un caz când o tânără a devenit cu handicap după ce a suferit un accident la 18 ani și două luni. Atunci era studentă. Respectiv nu avea experiență de muncă. Avea o pensie de 230 de lei, iar mai târziu a fost majorată la 420 - și aceasta este o pensie pe viață. La nivel legislativ ei primesc pensie, dar nu ținem cont de faptul că această pensie nu corespunde minimului de existență, stabilit oficial de același stat. Dacă un om, care nu poate munci, primește mai puțin decât minimul de existență, atunci statul pur și simplu nu-i oferă posibilitatea să trăiască. Într-un fel, acest lucru poate fi numit genocid”.

Irina Revin

8. Violență în familie

„Din păcate, este foarte mare incidența violenței sexuale și de alt gen față de femeile cu dizabilități, inclusiv în sânul familiei. Din păcate, fetele care sunt abuzate nici nu știu că aceasta este o abatere și nu înțeleg că există un alt gen de comportament. Ele pur și simplu sunt conservate în interiorul acestei familii și acestor reguli. Ele pur și simplu sunt dependente emoțional, fizic și financiar de soț, de părinți și de un anumit mediu.

În acest sens, sunt aspecte teribile.

A fost un caz îngrozitor la Bălți, când la un centru pentru femei cu nevoi speciale au existat violuri și avorturi forțate pe parcursul a 10 ani. Un medic de acolo le viola pe fete, ele se plângeau, însă nimeni nu le credea. Ulterior a avut loc un proces de judecată foarte complicat și de durată, deoarece s-a implicat organizația pentru drepturile omului”.

Irina Revin

„Autoizolarea în timpul COVID-19 este un factor care expune femeile cu dizabilități și copiii lor la un risc mai mare de violență din partea partenerilor / familiei. În astfel de cazuri, trebuie să apelați la:

ONG-ul „La Strada” - telefon de încredere pentru femei și tinere 0 800 8008 funcționează 24/7, gratuit și confidențial;
Serviciul naţional unic pentru apelurile de urgenţă 112 recepționează și redirecționează apelurile privind necesitatea intervenției în cazurile de violență în familie”.

Victoria Boțan

„În anii 2015-2016, am realizat un gen de sondaj sociologic. La el au participat aproximativ 2000 de respondenți.

Potrivit rezultatelor sondajului, am observat că cel mai adesea persoanele cu dizabilități se simt dependente de membrii familiei. În sondaje se contura un aspect important: „Nu vreau să-mi stric relațiile cu membrii familiei pentru că depind de ei”.

În opinia mea subiectivă, în astfel de relații, membrii familiei au influență puternică asupra persoanelor cu dizabilități, fapt care poate duce la cazuri de violență domestică”.

Victor Coroli

9. Problema singurătății în rândul persoanelor cu dizabilități

„De fapt, există o astfel de problemă. De obicei, femeile cu dizabilități formează mai dificil un cuplu / familie decât bărbații cu dizabilități. Cauze sunt multe, posibilitățile limitate afectează imaginea socială a femeii, ea trebuie să fie frumoasă, atractivă etc. Astfel, în societate apar întrebări despre modul în care această femeie va avea grijă de copii, dacă va putea să nască și cine va avea grijă de ei”.

Victoria Boțan

„Este foarte complicat pentru o persoană cu nevoi speciale să-și găsească sufletul pereche în Republica Moldova. În special, această problemă le afectează pe femei. Știu în jur de 10 cupluri, unde un partener este cu nevoi speciale, iar altul nu și circa 90% din ei sunt bărbați. Asta cu toate că tinerele sunt frumoase, arată bine și au succes. Sunt foarte rare cazurile când în cuplu doar femeia este cea cu nevoi speciale.
În afară de consolidarea poziției economice a persoanelor cu nevoi speciale, avem proiecte de consolidare politică a rolului femeilor cu dizabilități în societate și de integrare socială a acestora în poziții importante. În opinia mea, femeile cu nevoi speciale din Moldova constituie cea mai discriminată categorie de cetățeni. Pentru că în societatea din spațiul post-sovietic femeile au anumite roluri patriarhale: femeia trebuie să fie frumoasă, tânără, trebuie să nască mulți copii și să-și îndeplinească obligațiile casnice. Respectiv, tinerele cu nevoi speciale sunt o povară pentru societate și chiar pentru părinții lor, care au fost educate cu mentalitate patriarhală. Când au o fiică cu nevoi speciale, ei pun cruce pe ea din copilărie. Or ea, ca potențială soție pe piața mireselor – este o povară. Din păcate, foarte puțini părinți sunt implicați în dezvoltarea acestor fete. Potrivit observațiilor și analizelor noastre, un băiat cu dizabilități are mai multe șanse să-și facă studiile, să fie admis la o instituție de învățământ și sunt susținuți în măsură mai mare de societate și de familie”.

Irina Revin

10. Persoanele cu dizabilități în carantină

Într-un studiu al asociației Keystone Moldova, participanții la grupurile-țintă au menționat o serie de probleme cu care se confruntă persoanele cu nevoi speciale și familiile lor în timpul pandemiei și a stării de urgență.

Accesul limitat la servicii medicale și incapacitatea de a obține rețete medicale pentru anumite medicamente.
Unele instituții medicale au activat jumătate de zi sau au fost închise în carantină, iar transportul public nu a circulat pentru a se deplasa în centrele raionale;
Teama de a ieși din casă în timpul pandemiei.
O serie de persoane cu nevoi speciale și-au pierdut locul de muncă din cauza faptului că multe întreprinderi și servicii au fost închise.
Lipsa transportului pentru a se deplasa la locul de muncă;
Teama de a merge la locul de muncă pentru a nu se infecta de COVID-19.

„În perioada de izolare în casă, persoanele cu nevoi speciale au nevoie de mai mult sprijin din mai multe motive:

este mai complicat să respecte igiena din cauza lipsei de acces;
ating mai multe obiecte, inclusiv echipamente auxiliare (cărucior, cârje, proteze);
ele nu pot respecta distanța cu alte persoane atunci când au nevoie de ajutor;
persoanele cu nevoi speciale se pot confrunta cu probleme legate de accesul la serviciile medicale în cazul îmbolnăvirii cu virusul de tip nou.

Victoria Boțan

Studiul asociației Keystone Moldova a scos în evidență faptul că, în perioada pandemiei (martie-mai) numărul de apeluri la Serviciul de asistență telefonică a crescut cu circa 45%, în comparație cu perioada anterioară a anului 2019, fapt care denotă importanța acestui serviciu pentru informare, consultanță și rezolvarea problemelor persoanelor cu nevoi speciale, inclusiv în perioada de criză.

Analiza apelurilor de intrare a scos în evidență un grad scăzut de pregătire și implicare a autorităților locale, în scopul asigurării protecției persoanelor cu nevoi speciale în condiții de criză. Mulți oameni cu nevoi speciale au rămas singuri și fără servicii de asistență primară, în special în locurile izolate.

Alte organizații, care se ocupă cu problemele persoanelor cu dizabilităţi

Alianța Organizațiilor pentru persoanele cu dizabilități md
Asociația Copiilor Surzi din Moldova – acsm.md
Centrul de Reabilitare şi Integrare Socială a Copiilor cu Dizabilităţi de Intelect „CULTUM” – criscultum.wordpress.com
Asociaţia „MOTIVAŢIE” din Moldova – motivatie.md
Asociatia de Suținere a Copiilor cu Cerințe Speciale – asccs.md
Asociaţia Persoanelor cu Deficienţe de Auz din Cantemir
Asociaţia Obștească „VERBINA” – verbina.org
Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități – cdpd.md
Centrul „Speranța” – speranta.md
Asociaţia Obştească „Femeia şi Copilul-Protecţie şi Sprijin” – fcps.md
Keystone Human Services International Moldova Association- keystonemoldova.md
Asociația de Sprijin a Copiilor cu Handicap Fizic din Peresecina – aschf-peresecina.md
AO Centrul de Intervenție Precoce „Voinicel” – voinicel.md

Lista completă a organizațiilor cu datele de contact o găsiți AICI

„Convenția ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități” a fost ratificată de Republica Moldova la 9 iulie 2010. Convenția prevede promovarea și apărarea drepturilor persoanelor cu nevoi speciale în viața economică, socială, politică, juridică și culturală.

Acțiunile pe care trebuie să le întreprindă statele-membre ale Convenției includ următoarele:

să ia măsuri legislative și de alt gen pentru a eradica discriminarea;
să apere și să promoveze drepturile persoanelor cu dizabilități în toate strategiile și programele;
să înceteze orice practică, care încalcă drepturile persoanelor cu dizabilități; să asigure ca sectorul public să respecte drepturile persoanelor cu dizabilități;
să asigure ca sectorul privat și persoanele fizice să respecte drepturile persoanelor cu dizabilități;
să efectueze studii și să dezvolte produse, servicii și tehnologii accesibile pentru persoanele cu dizabilități și să încurajeze pe alții să facă astfel de cercetări;
să asigure informații accesibile despre tehnologiile auxiliare pentru persoanele cu dizabilități;
să încurajeze formarea profesioniștilor și personalului, care lucrează cu persoane cu dizabilități, cu privire la drepturile prevăzute în Convenție; să ofere consultanță și implicarea persoanelor cu dizabilități în procesele de elaborare și implementare a legislației și a politicii și de luare a deciziilor în privința aspectelor care îi vizează.

În anul 2016, Guvernul Republicii Moldova a aprobat indicatorii de monitorizare a implementării Convenției în vederea identificării eficienței protecției și susținerii persoanelor cu nevoi speciale, precum și respectării drepturilor și obligațiilor acestora.

Indicatori de monitorizare aprobați:

angajamentul autorităților publice de a elabora un cadru normativ pentru combaterea discriminării față de persoanele cu nevoi speciale,
asigurarea accesului la servicii publice de calitate și servicii speciale, în funcție de necesitățile individuale.
atragerea la implicarea activă în sistemul educațional și de sănătate, în activități culturale, sportive și de divertisment, precum și în procesul decizional.

Social

Beția este ușa tuturor răutăților

Autor articol De Redactor
Dată articol 31.07.2020

Republica Moldova continuă să rămână cea mai săracă țară din Europa. Iar consumul abuziv de alcool este primul factor de risc pentru populația din țara noastră. Neîncrederea în ziua de mâine, șomajul, stresul social … constituie la majorarea numărului persoanelor afectate de alcoolism. că Alcoolismul poate fi considerată ”Boala sărăciei”. Dependența de alcool este o problemă gravă pentru întreaga societate din Republica Moldova.

În familiile unde se consumă alcool uneori situația devine dramatică cum ar fi istoria lui Anatolii Cîrma din or. Basarabeasca.

Anatolii Cîrma la ai săi 45 de ani traiește la gazdă într-o casă sărăcăcioasă din or. Basarabeasca, iar în gospodărie are doar doi căței și un măgar. Unica sursă de existență este munca cu ziua.

Anatolii ne-a mărturisit că atunci când nu are bani, el ia de la magazin produse alimentare pe împrumut. Iar unica mângâiere a lui Anatolii sunt doi feciori mari, care își vizitează tatăl doar de sărbători. Pe lângă soarta lui tristă și grea, Anatolii a recunoscut că mai servește din când în când câte un păhăruț de vin.

Persoanele care consumă cu regularitate alcool nu vor recunoaște niciodată că băutura le distruge viața și că ei cu timpul degradază, ducând un mod de viață greu de imaginat.

În acest context medicii susțin că alcoolismul este o boala cronica, de obicei progresivă, cu simptome care include dorința de a bea, în ciuda efectelor negative. Această maladie are un curs în general previzibil, simptome recunoscute și este influențată de factorii genetici și înconjuratori. Republica Moldova se află pe locul II la consumul de alcool în lume. Potrivit specialiștilor, consumul de alcool este nociv pentru sănătatea umană, alcool este unul dintre factorii principali care declanșează peste 200 de afecțiuni și boli cum ar fi: tulburări psihice, boli cardiovasculare, ciroza, cancerul și alte maladii grave.

NATALIA GURIN medic narcolog CMF Basarabeasca

În țara noastră consumul de alcool este foarte înalt incidența este de 46 653 de cazuri. În raionul Basarabeasca numărul consumatorilor de alcool - 486. Alcoolul afectează toate organele și sistemele umane. Consecințele consului de alcool se reflectă asupra sistemului cardiovascular, sistemului nervos central, asuspra veselor periferice. Alcoolismul aduce prejudiciu familial, social, acolo unde este consum de alcool în familie acolo este mereu violență în familie

Comportamentul persoanelor bolnave de alcoolism poate afecta atât sănătatea lor, cît și comunitatea sau familiile. Potrivit specialiștilor, majoritatea oamenilor încep a consuma alcool atunci cînd apar tot felul de îngrijorări legate de bani sau alte probleme. Şi atunci unele femei sau bărbaţii aleg alcoolul ca mijloc rapid de a depăşi momentele în care se simt apăsaţi de provocările vieţii. Iar femeile sunt mai vulnerabile, decît bărbații. Femeile care fac abuz de alcool devin dependente mult mai rapide decât bărbaţii.

Încă un aspect care este afectat de alcoolism sunt conducătorii auto care se așează în stare de ebrietate la volan. Ei sunt periculoși deoarece reflexele lor sunt mai încete, iar cîmpul vizual mai redus. Alcoolul devine periculos, atunci când se manifestă starea de ebrietate, la om slăbește reflexele, memoria, atenția astfel producând accidente rutiere.

Republica Moldova se află pe locul 6 în lume din 168 de țări după ponderea deceselor în accidente de circulaţie, produse ca urmare a consumului de alcool. Acest top al țărilor a fost realizat de Organizația Mondială a Sănătății și grupul financiar Alliaz. În prezent, la evidența Serviciului de Probațiune se află peste 4700 de șoferi, care au fost privați de dreptul de a conduce un mijloc de transport. Dintre aceștia, fiecare al patrulea a fost depistat în stare de ebrietate avansată la volan. Șeful biroului de probațiune Basarabeasca, Tamara Buceațchi, ne-a comunicat cum sunt pedepsiți șoferii care circulă în stare de ebrietate la volan.

Persoanele care urcă în stare de ebrietate la volan riscă: muncă neremunerată în folosul comunității circa 200 de ore, privarea de dreptul de a conduce mijlocul de transport pentru o perioadă de la 1 la 5 ani, anularea permisului de conducere, aplicarea programului antialcool contra cost în valoare de 4000 de lei, amendă de până la 25 de mii de lei și închisoare de până la un an.

TAMARA BUCEAȚCHI Șeful biroului de Probațiune Basarabeasca

La biroul de probațiune Basarabeasca se află la evidență 33 de condamnați privind privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport dintre care 28 de condamnați au fost depistați în stare de ebrietate și 5 se află la evidență cu anularea dreptului de a conduce mijloacele de transport. În BP Basarabeasca au fost cazuri când persoanele private de a conduce mijloace de transport sau așezat repetat la volan în stare de ebrietate și au săvârșit infracțiuni repetate.

Biroul de probațiune Basarabeasca acordă asistență și consiliere subiecților probațiunii, exercită controlul asupra comportamentului lor și desfășoară programe probaționale. La evidența biroului se află persoanele condamnate la pedepse non-private de libertate, cum ar fi: condamnarea condiționată, eliberarea condiționată înainte de termen din închisoare și persoanele care sunt condamnați de instanța de judecată privind privarea de dreptul de a conduce mijloacele de transport.

Această boală nu are vârstă. Fiecare al doilea adolescent consumă sistematic alcool. Acesta denotă un studiu realizat de UNICEF în colaborare cu Ministerul Sănătăţii din Republica Moldova. Potrivit studiului, fiecare al zecelea respondent de gen masculin cu vârsta de 11 ani și fiecare al patrulea respondent cu vârsta de 13 ani s-a îmbătat cel puțin o dată în viață. 45% din băieți și 22 la sută din fete au consumat alcool până la vârsta de 15 ani. Indiferent de la ce vârstă bărbatul sau femeia încep a consuma alcool, medicii susțin că, în primul rând, acest viciu se reflectă asupra capacității lor mintale. Iar dacă domnișoara începe a consuma alcool, în consecință aceasta distruge genetic viitoarea ei generație. Medicul-ginecolog Oxana Usataia a comunicat că fetița se naște cu memoria ei genetică care se păstrează până la sfîrșitul vieții și aceste celule feminine nu se regenerează niciodată. În concluzie, abuzul de alcool dăunează la nivel genetic.

Consumul îndelungat de alcool agravează atât sănătatea pruncului nou-născut, cât și sănătatea tinerei mămici. Alcoolul afectează fertilitatea femeilor și perturbează ciclul menstrual sau chiar periodic lipsește ovulația. Fără ovulație o femeie nu poate să rămână însărcinată.

OXANA USATAIA, MEDIC-GINECOLOG SR BASARABEASCA

La fetiță se poate perturba ciclu menstrual, ea poate pierde în greutate. Domnișoarele care consumă alcool fregvent repede slăbesc, pentru că alcoolicii cronici consumă mult și puțin mănâncă. Adica proporția consului de alcool brusc se ridică în raport cu proteinele alimentare. Se primește că domnișoara energie parcă are iar în greutate ea scade. La un moment dat aceast fenomen devine o catastrofă, se admite slăbirea cu 10kg. de la normă, dar dacă aceta depășește 15-20 de kg. Aici se începe disrugerea tuturor organelor.

Alcoolismul părinților este periculos pentru nou-născut, cu toate că acesta se poate naște aparent sănătos. Alcoolul dăunează grav sănătății copilului, malformațiile se vor observă atunci când copilul se va începe a dezvolta emoțional, prin percepția mamei și al tatălui. Mai frecvent consecințele alcoolismului nu se observă la nou-născut, dar la copilul după un an.

Alcoolismul este o boală psihică, provocată de întrebuinţarea cu regularitate a alcoolului. Acest viciu duce la dependenţa faţă de băuturile tari. Prin urmare persoana degradează fizic şi moral. Individul trece prin suferinţe mari psihice şi fizice. Alcoolismul este o boală psihică, provocată de întrebuinţarea cu regularitate a alcoolului. Acest viciu duce la dependenţa faţă de băuturile tari. Prin urmare persoana degradează fizic şi moral. Individul trece prin suferinţe mari psihice şi fizice.

Autor: Tatiana Casîm

Social

Locuitorii din Sărata-Veche sunt în pas cu normele europene la colectarea separată a deșeurilor

Autor articol De Redactor
Dată articol 29.07.2020

În doar 170 din cele 916 localități rurale din Republica Moldova există servicii de colectare a deșeurilor. Numărul satelor unde deșeurile se colectează separat este și mai mic, arată datele Biroului Național de Statistică. Comuna Sărata-Veche din raionul Fălești este unul din exemplele pozitive, când locuitorii colectează separat deșeurile solide și beneficiază de servicii de salubritate. Datorită unui proiect european, comuna este mai curată, iar oamenii sunt mult mai responsabili în colectarea și depozitarea deșeurilor menajere.

O sută de lei pe an scapă gospodăria și localitatea de gunoi

După mai multe sondaje și instruiri, în 600 de gospodării din comună au fost instalate pubele în care se depozitează gunoiul menajer și saci pentru acumularea plasticului. În fiecare sâmbătă, un tractor trece pe la fiecare poartă și adună gunoiul menajer, iar plasticul este preluat de la locuitori o dată pe lună. Ulterior, gunoiul este dus la stația de sortare a deșeurilor din satul Călugăr, raionul Fălești. Serviciul costă 100 de lei anual, de fiecare gospodărie. Astfel, locuitorii au scăpat de grija transportării gunoiului și contribuie la protejarea mediului înconjurător.

A mers din casă în casă și a explicat oamenilor importanța separării deșeurilor

Valentina Caras, directoarea întreprinderii municipale, responsabilă de gestionarea deșeurilor din comuna Sărata-Veche, spune că procesul de instruire a populației a durat ceva timp. Este adevărat, nu toate gospodăriile au acceptat să beneficieze de acest serviciu, însă numărul acestora este foarte mic. „Acum 4 ani aveam100 de contracte în toată comuna, în care intră trei sate, acum avem 800 de contracte în comună, dintre care 600 doar în Sărata-Veche. A fost greu la început, dar acum oamenii s-au acomodat și au învățat ziua colectării – prima zi de marți din lună. Mai sunt cazuri când aruncă și alt fel de gunoi, dar mai rar deja și vedem cum crește cantitatea de plastic colectat. Pe lună adunăm câte 300-500 kg de plastic”, spune directoarea, care a mers din casă în casă pentru a le explica oamenilor importanța separării deșeurilor.

Plasticul la plastic, sticla la sticlă și… pășunile curate

Pentru a se asigura că fiecare persoană știe să separe corect deșeurile, autoritățile locale au organizat instruiri, inclusiv cu elevii din școală. În ajutorul autorităților au venit și așa-numiții „ambasadori comunitari” – câte un reprezentant de pe fiecare stradă, care a distribuit locuitorilor pliante cu informații despre separarea deșeurilor. Lilia Golovatiuc, consilieră locală, spune că anterior, când gunoiul era depozitat într-o groapă amenajată lângă o pășune, s-au înregistrat 5 cazuri când vacile care pășteau acolo au murit după ce au înghițit plastic. „Dacă nu vom opri acest dezastru al plasticului împrăștiat peste tot, această situație se va întoarce împotriva noastră. Plasticul necesită mulți ani ca să se descompună. Am experimentat până am văzut cât de des trebuie să venim să luăm plasticul și în ce zi e mai bine”, spune consiliera. Deși tariful de 100 de lei este prea mic pentru serviciul oferit și nu acoperă toate costurile aferente, Lilia Golovatiuc susține că deocamdată tariful va rămâne neschimbat.

Afirmația este susținută și de unii locuitori, care spun că tariful li se pare acceptabil și chiar ar fi dispuși să plătească și mai mult dacă s-ar majora. „Chiar și copiii știu cum să sorteze: plasticul aparte, sticla aparte. Ne-am obișnuit repede. Înainte nu știam ce să facem cu plasticul, aruncam totul la un loc. Sticla o mai folosim, dar plasticul nu. Tariful nu este mare, chiar cred că este prea mic. Cheltuielile cred că sunt mult mai mari decât plătim noi. Dacă vrem să fie un serviciu calitativ, care să motiveze și lucrătorii implicați în acest proces, și să ne asigurăm că tractorul poate fi reparat dacă se strică, desigur că suntem dispuși să plătim pentru servicii”, ne spune Natalia Sandu, locuitoare din Sărata-Veche.

Gunoiul nu mai este împrăștiat de vânt prin tot satul

Încheierea contractului pentru colectarea gunoiului i-a scutit pe locuitori de multe griji și costuri suplimentare. „Foarte mult ne ajută. Înainte adunam totul într-o ladă, chemam tractorul când se umplea, și ne costa mai mult pentru că fiecare își bătea capul de gunoiul din ograda sa. Ne-am obișnuit repede să separăm gunoiul. Este foarte important să facem asta pentru sănătatea noastră, dar și pentru aspectul estetic. E urât când stă tot gunoiul amestecat și e împrăștiat de vânt prin tot satul”, crede Nadejda Bulancea.

„Suntem foarte bucuroși că avem acest serviciu. Până acum adunam gunoiul undeva grămadă, chemam un tractor, găseam băieți să ne ajute la cărat. Acum, tractorul vine la poartă în fiecare săptămână și ia gunoiul. Nouă ne este convenabil, mai ales că suntem în vârstă și ne deplasăm mai greu”, argumentează și Alexandra Morari.

Comuna Sărata-Veche este mai curată datorită proiectului „Pas cu pas spre colectarea separată a deșeurilor solide”, implementat de Centrul Regional de Mediu (REC Moldova), cu suportul financiar al Uniunii Europene, în valoare de 28 mii de euro. Autoritățile Publice Locale au contribuit cu 60 de mii de lei.

Avem nevoie de programe naționale de instruire a populației

Studiile internaționale arată că 50% din plasticul pe care îl folosim este utilizat o singură dată și doar 5% din masele plastice sunt reciclate eficient. În Republica Moldova sunt prea puține localități care colectează separat deșeurile susține Victor Cotruța, expert REC Moldova, organizație care a facilitat implementarea proiectului din Sărata-Veche. „Foarte puține localități din Moldova colectează gunoiul separat și asta pentru că avem două probleme majore – mentalitatea populației și lipsa infrastructurii necesare. Dar, chiar dacă am avea infrastructura și transportul necesar, întâi de toate e nevoie de un program național de educare a populației, care să conștientizeze necesitatea separării deșeurilor. La Sărata-Veche am dus discuții și instruiri cu populația mai bine de un an. Avantajul lor e că au spațiu de depozitare și, mai ales, faptul că primara se bucură de încrederea locuitorilor”, precizează expertul.

Uniunea Europeană este unul dintre principalii parteneri de dezvoltare ai R. Moldova, care susţine țara noastră prin realizarea diferitor proiecte investiţionale, inclusiv cele ce vizează managementul deșeurilor solide. Proiecte similare au fost implementate în alte 40 de localități din raioanele Florești, Rezina și Șoldănești, cu o contribuție în valoare de circa 3 milioane euro, oferite de Guvernul Germaniei.

Diana Lungu

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Abilitarea cetățenilor în Republica Moldova”, finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de către Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru creșterea potențialului de vizibilitate și comunicare și implicare a cetățenilor este Asociația Presei Independente (API). Conținutul articolului aparține autorilor și nu reflectă neapărat viziunea UE sau GIZ. Pentru detalii – www.eu4civilsociety.md

	EUR : 19.0778 MDL	-0,0938 ▼
	USD : 19.2733 MDL	-0,0227 ▼
	RON : 3.8839 MDL	-0,0181 ▼
	RUB : 0.3132 MDL	-0,0003 ▼
	UAH : 0.5221 MDL	-0,0004 ▼

Susțineți BAStv

Susțineți BAStv

„Fata de cristal”, care a lansat o afacere de succes în domeniul IT, un sportiv paralimpic, care a devenit ministru al sportului și o femeie cu nevoi speciale care a câștigat alegerile locale.

IRINA REVIN

INTEGRAREA ÎN SOCIETATE

EDUCAȚIE INCLUZIVĂ

ASOCIAȚIA ANTREPRENORILOR CU DIZABILITĂȚI DIN MOLDOVA

ELENA CRÎȘMARI

SERGHEI AFANASENCO

Natalia Grîu secretar de stat Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

Ecaterina Pascal șeful Direcția de Învățământ Basarabeasca

Tatiana Scripnic profesor de l. engleză LT ”C. Stere” s. Abaclia

Victoria Boțan

Irina Revin

Victor Coroli

Este important să știm:

1. Problema mediului accesibil

2. Problema educației

3. Accesul la informaţii

4. Stereotipuri și atitudinea în societate

5. Educația părinților copiilor cu dizabilităţi

6. Angajarea în câmpul muncii

7. Situația materială

8. Violență în familie

9. Problema singurătății în rândul persoanelor cu dizabilități

10. Persoanele cu dizabilități în carantină

În familiile unde se consumă alcool uneori situația devine dramatică cum ar fi istoria lui Anatolii Cîrma din or. Basarabeasca.

Anatolii Cîrma la ai săi 45 de ani traiește la gazdă într-o casă sărăcăcioasă din or. Basarabeasca, iar în gospodărie are doar doi căței și un măgar. Unica sursă de existență este munca cu ziua.

ANATOLII CÎRMA locuitor or. basarabeasca

Persoanele care consumă cu regularitate alcool nu vor recunoaște niciodată că băutura le distruge viața și că ei cu timpul degradază, ducând un mod de viață greu de imaginat.

NATALIA GURIN medic narcolog CMF Basarabeasca

TAMARA BUCEAȚCHI Șeful biroului de Probațiune Basarabeasca

OXANA USATAIA, MEDIC-GINECOLOG SR BASARABEASCA

Autor: Tatiana Casîm

„Fata de cristal”, care a lansat o afacere de succes în domeniul IT, un sportiv paralimpic, care a devenit ministru al sportului și o femeie cu nevoi speciale care a câștigat alegerile locale.

IRINA REVIN

INTEGRAREA ÎN SOCIETATE

EDUCAȚIE INCLUZIVĂ

ASOCIAȚIA ANTREPRENORILOR CU DIZABILITĂȚI DIN MOLDOVA

ELENA CRÎȘMARI

SERGHEI AFANASENCO

Natalia Grîu secretar de stat Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

Ecaterina Pascal șeful Direcția de Învățământ Basarabeasca

Tatiana Scripnic profesor de l. engleză LT ”C. Stere” s. Abaclia

Victoria Boțan

Irina Revin

Victor Coroli

Este important să știm:

1. Problema mediului accesibil

2. Problema educației

3. Accesul la informaţii

4. Stereotipuri și atitudinea în societate

5. Educația părinților copiilor cu dizabilităţi

6. Angajarea în câmpul muncii

7. Situația materială

8. Violență în familie

9. Problema singurătății în rândul persoanelor cu dizabilități

10. Persoanele cu dizabilități în carantină

În familiile unde se consumă alcool uneori situația devine dramatică cum ar fi istoria lui Anatolii Cîrma din or. Basarabeasca.

Anatolii Cîrma la ai săi 45 de ani traiește la gazdă într-o casă sărăcăcioasă din or. Basarabeasca, iar în gospodărie are doar doi căței și un măgar. Unica sursă de existență este munca cu ziua.

ANATOLII CÎRMA locuitor or. basarabeasca

Persoanele care consumă cu regularitate alcool nu vor recunoaște niciodată că băutura le distruge viața și că ei cu timpul degradază, ducând un mod de viață greu de imaginat.

NATALIA GURIN medic narcolog CMF Basarabeasca

TAMARA BUCEAȚCHI Șeful biroului de Probațiune Basarabeasca

OXANA USATAIA, MEDIC-GINECOLOG SR BASARABEASCA ​

Autor: Tatiana Casîm

OXANA USATAIA, MEDIC-GINECOLOG SR BASARABEASCA