Situația în agricultură din raionul Basarabeasca la momentul actual este la limita disperării. . Seceta a distrus atât culturile de toamnă, cât și cele de primăvara, ne mai vorbind de culturile de grupa a II-a.
Autor: Redactor
Cetățenii activi vin cu idei și proiecte, iar autoritățile publice locale – cu banii. Acesta este principalul mecanism al bugetului participativ – o modalitate prin care Autoritățile Publice Locale (APL) ajustează politicile de dezvoltare a localității la nevoile și așteptările oamenilor. Bugetarea civilă este o practică nouă în Republica Moldova care ar putea fortifica relațiile dintre cetățeni și aleșii locali. Experții în domeniul transparenței în procesul decizional îndeamnă autoritățile să prevadă anual bani pentru bugetarea civilă, iar pe cetățeni – să fie inventivi și să propună proiecte de modernizare a comunităților.
Câțiva copii uzi de transpirație de la căldură, dar și de la alergatul după minge, cu o mână își ștergeau frunțile, dar alta o săltau deasupra capului, semn că echipa lor a mai scăpat un gol în poartă. Gardul înalt al stadionului protejează mingea să nu iasă în drum. Cu doi ani urmă, stadionul de lângă Policlinica din orașul Ialoveni arăta total diferit. În loc de iarbă era nisip amestecat cu praf, iar gardul avea numai găuri. Carolina Nofit, directoarea uneia dintre grădinițele din oraș, trecea zilnic pe lângă acest teren sportiv și vedea cât de periculos este acest loc pentru copii. Deseori, picii ieșeau prin gardul găurit, alergând după minge, și puteau fi accidentați de mașinile de pe drum.
Soarta banului public, decisă de cetățean
Când a auzit că autoritățile locale lansează un concurs de propuneri, iar cetățenii pot veni cu inițiative, Carolina s-a apucat de treabă. A schițat mai multe idei, dar s-a gândit foarte mult și la argumentarea acestora, deoarece era conștientă de faptul că finanțarea proiectului depinde de numărul de voturi acumulate. Fiecare proiect propus putea fi votat online de către cetățeni. Stătea la dubii, să aplice cu un proiect pentru amenajarea terenului de joacă la grădiniță sau să opteze pentru acest stadion. În cele din urmă, cu toate că era conștientă de faptul că stadionul va cere multe investiții, a riscat și a aplicat anume cu acest proiect. „Am decis că stadionul este prioritar, deoarece de el vor beneficia mai multe persoane de toate vârstele. Și noi, pedagogii, avem de câștigat, căci grădinița nu este departe și putem veni aici cu micuții”, afirmă Carolina. Cu doi adolescenți în casă, acum ea este mult mai liniștită, știind că ei nu se duc la stadionul orașului, care se află în altă parte a orașului, dar la acest teren din apropiere.
Recunoaște că i-a fost cam dificil să-i convingă pe oamenii să se implice și să voteze pentru acest proiect. În ajutor i-au sărit copiii, care au mobilizat mai mulți colegi de școală, le-au explicat necesitatea stadionului pentru comunitate. „Am fost tare bucuroși că în orașul Ialoveni s-a făcut ceva pentru tineri cu ajutorul tinerilor înșiși”, spune Dorin, feciorul Carolinei. La cei 17 ani ai săi, băiatul este hotărât să se implice mai activ și în realizarea altor proiectelor de dezvoltare a localității. „E ceva nou pentru societatea noastră, când tu hotărăști ce faci cu banul public, de aceea oamenii erau foarte sceptici la început. La noi încă nu se conștientizează importanța bugetării participative sau civile”, spune Carolina Nofit.
Zinaida Pascal a fost una dintre mesagerele care au ajutat-o pe Carolina să promoveze ideea proiectului. Bunica Zina, așa cum o cunosc toți copiii din regiunile megieșe, a știut să-și convingă cunoscuții să voteze pentru acest proiect. „După adunările pe care le-am avut, am dus mesajul și altor oameni de prin apropiere, să ajute ca să se schimbe stadionul, să le fie mai comod copiilor. Ar fi bine ca și celălalt stadion din oraș să arate așa”, arată femeia către un alt teren, aflat în păragină.
Primarul orașului: „Cu cinci ani în urmă nu aveam nici pagină web a primăriei, nu mai vorbim de consultarea cu cetățenii”
Amenajarea terenului sportiv multifuncțional din Ialoveni a costat circa 300 de mii de lei. S-a cumpărat și montat un gard înalt, terenul a fost acoperit cu gazon artificial, dar s-au făcut și alte lucrări de amenajare care i-au dat stadionului un aspect nou. Sergiu Armașu, primarul orașului Ialoveni, spune că, pentru acest proiect, din bugetul public s-au alocat 213 mii de lei, iar cu alți 87 de mii de lei a contribuit Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe. Edilul a precizat că cetățenii sunt informați despre bugetarea civilă atât la întâlnirile aleșilor locali și a funcționarilor cu localnicii, dar și prin intermediul rețelelor sociale. „Cu cinci ani în urmă nu aveam nici pagină web a primăriei, nu mai vorbim de consultarea cu cetățenii. Ca să organizăm procesul, am apelat la parteneri internaționali, astfel am avansat mult la capitolul consultare cu cetățenii și bugetare civilă. Să știți că au avut de câștigat anume acele sectoare ale orașului, unde cetățenii sunt mai activi și vin cu inițiative”, a menționat Sergiu Armașu.
Terenul sportiv de la Ialoveni a fost amenajat datorită unui proiect implementat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu organizația cehă Agora Central Europe, parteneri care i-au ajutat pe cetățenii din orașul Ialoveni, dar și din satul Budești, municipiul Chișinău, să înțeleagă că bugetarea civilă sau participativă îi mobilizează să genereze idei inovative de dezvoltare și modernizare a comunității. La Budești, în cadrul acestui proiect, grădinița „Viorel și Viorica” din localitate a beneficiat de tobogane noi.
Prin bugetarea civilă rolurile se inversează
Diana Ranga-Enachi, expertă în domeniul transparenței în procesul decizional la IDIS „Viitorul”, precizează că bugetarea participativă le permite cetățenilor să identifice problemele sau necesitățile, să stabilească prioritățile, să găsească soluția de implementare și să estimeze cheltuielile necesare, care ajung în cele din urmă să fie finanțate din bugetul public local. Astfel, cu ajutorul cetățenilor se pot amenaja spații verzi, alei, construi terenuri de joacă etc. Experta este convinsă că, prin implicarea activă a cetățenilor, și aleșii locali devin mai responsabili. „Autoritatea locală are posibilitatea de a consolida participarea civică în procesul decizional și cel bugetar sporind, iar astfel crește și încrederea cetățenilor în actul de guvernare locală. Este demonstrat că o autoritate locală, în care oamenii au încredere, va avea susținerea cetățenilor în procesul de implementare a unor inițiative, inclusiv prin contribuția financiară. De asemenea, în acest fel autoritatea locală poate identifica mai ușor problemele din diferite sectoare ale localității, dar și soluții pentru aceste probleme. În cele din urmă, va beneficia întreaga comunitate, care se dezvoltă armonios, iar cetățenii devin responsabili și conștienți de multitudinea de probleme ale comunități, de limitările bugetelor locale, dar și de rolul lor foarte important în procesul decizional”, conchide experta.
La rândul său, Miroslava Vitaskova, coordonatoare de proiecte în cadrul organizației AGORA Central Europe din Cehia, experta care a ajutat la implementarea proiectului de la Ialoveni și Budești, povestește că practica implicării cetățenilor în procesul de bugetare civilă capătă amploare în Europa, inclusiv în Cehia. „Numărul municipalităților care folosesc acest instrument crește în fiecare an. Procesul este însoțit de o campanie promoțională care informează oamenii despre ce se întâmplă, de ce și cum se pot implica. Acest aspect este crucial, deoarece oamenii trebuie să fie stimulați”. Experta conchide că prin bugetarea civilă rolurile se inversează, deoarece prioritățile sunt stabilite de cetățeni.
De câțiva ani, și autoritățile publice locale din municipiile Chișinău, Bălți, Ungheni, Cahul, dar și din orașul Cimișlia implică cetățenii în rezolvarea problemelor comunității prin acest mecanism de bugetare civilă. Astfel, anual, aleșii locali alocă anumite sume de bani pentru bugetarea civilă, iar cetățenii vin cu proiecte de modernizare a localității.
Lilia Zaharia
Categorii
„Da’ dacă câșlig?”
Ultimii bani pentru un dram de noroc
Pe unul dintre trotuarele de la intersecția străzilor Mitropolitul Varlaam și Armenească un chioșc ocupă jumătate din spațiu și lasă un coridor îngust între el și clădire. Dar asta nu-i împiedică pe oameni să iasă din piață și să treacă pe la chioșc după vreo două bilete la loterie.
În dosul lui, cu spatele la mulțime, o femeie demult trecută de vârsta tinereții răzuiește mărunțel un cartonaș. Mâna stângă îi este îngreunată de o torbă și o geantă.
Stă ușor gârbovită, semn că îi este inconfortabil să răzuiască biletele în mână. Nu se uită în părți, și-a concentrat privirea asupra cifrelor. Ce face dacă pe bilete îi apare o sumă foarte mare de bani?
În dosul lui, cu spatele la mulțime, o femeie demult trecută de vârsta tinereții răzuiește mărunțel un cartonaș. Mâna stângă îi este îngreunată de o torbă și o geantă.
Stă ușor gârbovită, semn că îi este inconfortabil să răzuiască biletele în mână. Nu se uită în părți, și-a concentrat privirea asupra cifrelor. Ce face dacă pe bilete îi apare o sumă foarte mare de bani?
Mai mult de jumătate dintre moldoveni cheltuie o mare parte din salariu pe mâncare. Asta arată statisticile. Cu toate acestea, moldovenii găsesc bani și pentru bilete de loterie. De regulă, îi dau pe ultimii. La chioșcul de la colțul Pieței Centrale, ca să-și cumpere câte două bilete la loterie, sunt văzuți cel mai des oameni în vârstă, care vin aici după ce au vândut câteva kilograme de brânză și lapte.
În aceste condiții, ce îi face pe oameni să-și cumpere biletele la loterie? Specialiștii spun că există o serie de motive, însă principalul ar fi ideea că în schimbul unui bilet de 20 de lei poți să te îmbogățești instant. Apoi, chiar dacă sunt conștienți că nu vor câștiga nimic, cumpără pentru a obține „pastila magică” care să le ofere euforie, distracție sau sentimentul de apartenență la o comunitate.
Dar le-ar putea schimba, cu adevărat, viața o sumă colosală câștigată instant?
Pe strada Armenească coboară un hârb de autobuz și acoperă vocea dezamăgită a bătrânei. „24, 27 nu-i. Eiiiiiii…” Pe al doilea bilet câștigă 40 de lei. Revine la chioșc și își ia alte două bilete la loteria cu șeptari. De sus în jos roade stratul sub care se ascund cifre și bani. Nici un șapte nu apare în listă. Iar n-a câștigat nimic.
Are pe cap o basma maro. Poartă ochelari cu lentile groase și mască de protecție împotriva coronavirusului. Și-a făcut-o singură din tifon. Masca stă mai jos de buze și-i lasă la vedere singurul dinte de jos. Este prima dată când a venit la Chișinău de când a început pandemia. E din Măgdăcești, Criuleni, și are trei capre acasă. A vândut la Piața Centrală brânză, lapte și diferite ierburi. Munca cu ziua prin sat și vânzarea produselor la piață reprezintă principala ei sursă de venit. Mai are exact nouă luni până se pensionează, iar între timp mai vinde un kilogram de brânză de capră și își cumpără două bilete la loto din banii câștigați.
Dacă ar câștiga 100 de mii de lei, s-ar duce la spital să se trateze. „Mă gândesc că sunt bolnavă tare…”. Totuși, mai mult o atrage să joace la loto gândul că ar fi câștigat 230 de mii de lei în august anul trecut. Pentru că era o primă experiență, nu știa bine regulile și a aruncat biletul. Spune că după câteva luni și-a amintit cifrele și că biletul avea un câștig de 230 de mii de lei. Acum îi pare rău și de fiecare dată când cumpără alte bilete, speră să mai aibă un asemenea câștig.
Femeia spune că „cei care joacă cel mai mult la loterie sunt oamenii nevoiași”. „Poate a câșliga, poate a fi mai bine…”. Și ea a avut zile când nu avea bani nici de pâine, dar nu i-a părut rău în acele momente că a dat bani pe biletele la loterie și că nu a câștigat nimic. „Se întâmplă… Dar dacă câșlig? Dar dacă îmi mai chică ceva?! Iată așa mă gândesc… Principalul sănătate să fie, banii îi faci…”. Pe lângă produse lactate și ierburi, femeia mai vinde și fructe de sezon.
E foarte interesată să vorbească despre loterie și experiența cu cele 230 de mii de lei, însă refuză să-și spună numele. „Nu vreau să mă grăiască lumea. O să zică: vai de capul ei, dar de aici cumpără bilete… La noi e foarte fudulă lumea în sat…”.
Un studiu făcut de The Journal Gambling Studies în 2011 a arătat că gospodăriile cu venituri mici sunt mai dispuse să-și cheltuiască banii pe loterie – indiferent de cât de puțini bani au. „Oamenii nevoiași”, așa cum i-a numit femeia de 59 de ani de la Măgdăcești, consideră că o astfel de investiție mică, de 20 de lei într-un bilet la loto, poate fi o evadare rapidă din sărăcie și o îmbunătățire a condițiilor de viață.
Peste jumătate dintre moldoveni sunt la limita subzistenței, au constatat în 2019 experții Organizației Neguvernamentale IDIS „Viitorul”. Un indicator că populația se află la limita sărăciei este că aproape jumătate din banii pe care îi fac moldovenii îi cheltuiesc pe mâncare.
Situația este și mai proastă în cazul pensionarilor. În 2015, rata sărăciei în rândul vârstnicilor era de 10,1% față de populația generală (9,6%). Iar pensia medie lunară pentru persoanele trecute de 59 de ani este de doar 1 643 lei (aproximativ 86 de euro).
E joi, ora 10 dimineața, dar coada și agitația de lângă chioșc cresc. Nu prea se respectă distanța, măștile stau pe bărbi, iar mâinile flutură grăbite banii. „Ai câștigat ceva?”, „Nică”, „Dă să mai iau alte bilete” se aude dintr-o parte în alta. Trecătorii aruncă câte o privire pe biletele celor care le răzuiesc fie rezemați de balustradă, fie pe peretele chioșcului sau pe genunchi. Totul arată ca un roi de albine înnebunit de nectarul din chioșc.
Biletele de loterie au un design în culori stridente și cu cifre mari, realizat special pentru a ademeni cumpărătorii
Psihologii care lucrează cu adicțiile asociază cumpăratul biletelor la loterie cu dependența de droguri. Oamenii îi văd pe semenii lor – persoane de aceeași vârstă și din aceeași categorie socială – că au câștigat sume mari de bani și vor să simtă pe propria lor piele emoții similare. Astfel, la nivel de subconștient se formează o legătură clară dintre aceste emoții pozitive puternice și cumpăratul biletelor.
În fuga după noroc sau fericire, oamenii par să ignore risipa de bani, asemenea dependenților de droguri. Ei pot să nu aibă venituri, însă găsesc bani pentru a simți euforia pe care le-o aduce drogurile… sau cumpăratul și răzuitul biletelor la loto. Specialiștii spun că jocul la loterie este asemănător cu cel la păcănele sau la cazinouri. Ideea e aceeași: omul vrea să simtă euforie. Totuși, pentru cei mai mulți dintre moldovenii care se află la limita subzistenței, loteria este mult mai accesibilă decât restul jocurilor de noroc.
O femeie și-a băgat mâinile în ferestruica gheretei. Ține mai multe bancnote maro și roz: par a fi de 50 și de 100 de lei. De partea cealaltă, vânzătoarea rupe cu îndemânare și viteză din butucul cu bilete. O sută, două sute, trei sute, patru sute… femeia numără câte o bancnotă, iar cei ce așteaptă la coadă numără împreună cu bătrâna. 850 de lei și primește în schimb un teanc gros de bilete la loterie. Le pune atent în geantă și iese din mulțime. Din cei 850 de lei doar de 200 și-a luat bilete pentru ea. Restul – pentru alți trei bătrâni din curte. „Vor și ei poate vreun ban în plus. Pensia noastră, închipuiți-vă, pentru ce ajunge?!”. Spune că soțul ei a câștigat recent 10 mii de lei.
Coada din fața ferestruicii devine tot mai mare. Cei mai mulți dintre cumpărători sunt femei, aproape sau deja pensionate. Așteptându-și rândul, o femeie cu masca distanțată de gură încât i se văd buzele vopsite în roșu aprins spune că deja a investit 18 mii de lei în bilete. A plătit din salariu, a împrumutat bani, doar ca să joace la loterie. Nu a câștigat nicio sumă substanțială, se gândește că e o șmecherie, dar mai încearcă „ultima dată”. Cumpără două bilete: unul pentru ea și altul pentru fiul ei. Vrea să-i cumpere apartament.
Nebunia colectivă creată în jurul loteriei este explicată de specialiști prin faptul că oamenii sunt ființe sociale și învață foarte mult prin imitare, iar toate emisiunile și publicitatea atât de omniprezente i-ar determina și mai mult să cumpere bilete. Pe deasupra, faptul că mulți dintre câștigătorii care apar la televizor sunt bătrâni chiar și din cele mai îndepărtate sate ale Moldovei, îi încurajează să ignore faptul că veniturile lor sunt mici pentru astfel de riscuri.
Pastila magică ce dă speranță că oricine ar putea fi lovit de noroc este susținută cu publicitate masivă. Deputatul Dumitru Alaiba spune că doar în 6 luni din 2018 au fost investite 350 de mii de euro în publicitate pentru Loteria Moldovei, iar cifrele au fost făcute publice de Plamen Milanov, directorul companiei NGM Company, partenerul privat al S.A. Loteria Națională a Moldovei. Alaiba este autorul unui proiect de lege prin care cere interzicerea publicității jocurilor de noroc. „În condițiile în care statul și fără asta nu oferă servicii calitative de asistență psihologică, tentația unei persoane care încearcă să se recupereze de la dependența jocurilor de noroc este în permanență alimentată de publicitate”, se arată în nota informativă a proiectului.
Teoria este confirmată încă din 2008, de Universitatea Carnegie Mellon din Pennsylvania, unde au avut loc mai multe experimente legate de loterie. Într-un caz, persoanelor dintr-un grup supus experimentului li s-a amintit indirect că, în timp ce oamenii se confruntă cu rezultate inegale în educație, locuri de muncă și locuințe, toată lumea are șanse egale de a câștiga la loterie. Acest fapt a determinat o creștere a numărului de bilete de loterie cumpărate de către grupul supus experimentului. Membrii acestui grup au cumpărat 1,31 bilete în medie per persoană, comparativ cu 0,54 bilete/persoană în grupul care nu a primit un astfel de memento.
Cum s-a dezvoltat Loteria Moldovei în ultimii ani
Până în 2016, Loteria Moldovei vindea bilete la chioșcuri, iar la postul de televiziune publică Moldova 1 se extrăgeau numerele norocoase. În vara anului 2016, Vladimir Plahotniuc a propus coaliției de guvernare reforma jocurilor de noroc. Peste câteva luni, Camera de Licenţiere a suspendat toate licențele în domeniul jocurilor de noroc. Ziarul de Gardă scrie într-o investigație că pe lângă cazinouri, sub lupa propunerii lui Vladimir Plahotniuc a ajuns şi LNM. Până la sfârşit de 2016, a fost aprobată o nouă lege, care presupunea că organizarea şi desfăşurarea activităţilor în domeniul jocurilor de noroc, cu excepţia cazinourilor, constituie monopol de stat şi este realizată prin intermediul LNM. Atunci s-a decis și faptul că Loteria Moldovei va avea un partenet privat. În momentul publicării reportajului, februarie 2019, Plamen Milanov Stefanov, cetăţeanul bulgar care administrează, prin intermediul unei companii înregistrate în Dubai, „Loteria Naţională”, era judecat în R. Moldova pentru „confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false”. Acesta gestionează la Chişinău mai multe afaceri din domeniul farmaceutic. În ultimii ani, firmele au obţinut milioane de lei din contracte cu statul. Bulgarul este implicat şi în două litigii financiare cu foştii săi asociaţi.
Mold-street a scris anterior că în spatele companiei implicate în parteneriatul public-privat al Loteriei Moldovei ar fi Vasil Krumov Bozhkov, cel mai cunoscut gangster bulgar în depeșele diplomatice americane.
Este ora 10:25 și vânzătoarea de la chioșc mai că nu reușește să împartă biletele. Se vând ca pâinea caldă. Într-o oră și jumătate de când Svetlana a deschis ghereta, are deja aproape 40 de bilete câștigătoare. Nu are când sta la vorbă, cel puțin trei oameni așteaptă să-și cumpere bilete. Svetlana zice că zilnic vinde câte 200-300 de bilete.
În contradicție cu agitația din jurul chioșcului, o bătrână cu basma bordo stă așezată pe bordura din apropiere. Ține geanta de aceeași culoare pe genunchi și se uită în bilete. Începe a roade cifrele cu o monedă. Vede un șapte. Tace. A găsit 777 de lei. Nu dă de înțeles nimănui. E cea mai mare sumă pe care a câștigat-o vreodată.
— Cât ai câștigat? întreabă femeia de lângă ea.
— Șăptisuti șăptzășăpti, zice Maria răspicat.
—Ei netali, să nu te gâtuie cineva, că lumea nu are ce mânca. Vai de capul ei și îți pune unghia în gât cât ai zice pește. O zis că 777. Hî! Mătincă e cu agitația… spune Milea, o altă bătrână din Scoreni, Strășeni.
— Îți arăt amuia biletele, că mă duc să-mi iau banii, zice Maria Vicol, ofensată de cuvintele vecinei.
— Arată banii! Banii arată-i!
— Baaaaaanii! Eu m-am dus acolo și îi închis, în chi*da mă-sii, la dânșii, ca să-mi dea banii! M-au trimis la poșta centrală.
— Șăptisuti șăptzășăpti, zice Maria răspicat.
—Ei netali, să nu te gâtuie cineva, că lumea nu are ce mânca. Vai de capul ei și îți pune unghia în gât cât ai zice pește. O zis că 777. Hî! Mătincă e cu agitația… spune Milea, o altă bătrână din Scoreni, Strășeni.
— Îți arăt amuia biletele, că mă duc să-mi iau banii, zice Maria Vicol, ofensată de cuvintele vecinei.
— Arată banii! Banii arată-i!
— Baaaaaanii! Eu m-am dus acolo și îi închis, în chi*da mă-sii, la dânșii, ca să-mi dea banii! M-au trimis la poșta centrală.
Pshihoterapeuta Cezara Dilevschi, care consultă și pacienți cu diferite adicții, spune că cei care joacă la loterie se concentrează pe raportul dintre cost și beneficii imediate ale unui singur bilet și nu calculează costul tuturor biletelor cumpărate pe parcursul timpului. „Dacă o să cumpăr un bilet, o să câștig un ban”, explică psihoterapeuta, imaginându-se în pielea lor. Asta le-ar aduce și un strop de fericire în situația financiară precară în care s-ar afla unii jucători.
Specialista argumentează și motivele bătrânilor. Potrivit Cezarei, pensionarii cumpără bilete la loterie și pentru că ar avea nevoie de puțină distracție. „Asta ține de implicarea unor vise. Ca să scap de problemele financiare, ca să-mi fac operație, ca să ajut copiii”. În afară de asta, unii bătrâni au un sentiment de singurătate și au nevoie de magie, de ceva frumos în viața lor și tocmai biletele acestea de loterie le oferă șansa să se simtă mult mai bine.
Specialista argumentează și motivele bătrânilor. Potrivit Cezarei, pensionarii cumpără bilete la loterie și pentru că ar avea nevoie de puțină distracție. „Asta ține de implicarea unor vise. Ca să scap de problemele financiare, ca să-mi fac operație, ca să ajut copiii”. În afară de asta, unii bătrâni au un sentiment de singurătate și au nevoie de magie, de ceva frumos în viața lor și tocmai biletele acestea de loterie le oferă șansa să se simtă mult mai bine.
Maria se mai uită o dată la cifre să se convingă că nu i s-a părut. Își ia geanta, mapa roșie transparentă, umbrela și se duce la poștă după bani. Poartă o rochie neagră cu flori albe și verzi și șlapi violeți de cauciuc. Cu greu, gâfâind, iese din piață. Nu renunță ea la banii câștigați. A venit la Chișinău cu două sute de lei și pe toți i-a dat pe bilete. Dacă nici la poștă nu-i dau banii, are de gând să se înțeleagă cu vreun șofer care merge în sat la ea: toți o cunosc și nimeni n-o va lăsa în drum.
La cei 65 de ani, ridică lunar o pensie de 1542 de lei. Mai face niște bani din vânzarea vinului, din floarea-soarelui pe care o crește pe câmp sau se duce la cules cireșe cu 4 lei kilogramul. Trăiește în satul Inculeț, Orhei, lângă cimitir. Zi și noapte stă cu poarta încuiată cu zăvorul. În cazul în care câștigă o sumă mare de bani, frica este și mai mare.
La cei 65 de ani, ridică lunar o pensie de 1542 de lei. Mai face niște bani din vânzarea vinului, din floarea-soarelui pe care o crește pe câmp sau se duce la cules cireșe cu 4 lei kilogramul. Trăiește în satul Inculeț, Orhei, lângă cimitir. Zi și noapte stă cu poarta încuiată cu zăvorul. În cazul în care câștigă o sumă mare de bani, frica este și mai mare.
537 de milioane lei reprezintă volumul vânzărilor biletelor la Loteria Moldovei într-un singur an. Biletele de loterie se vând la chioșcuri, în magazine alimentare, magazine cu produse de curățat sau magazine specializate în produse alcoolice, librării, poște, benzinării și alte puncte de vânzare. Ulterior, biletele pot fi înregistrate la Loteria Moldovei, iar jucătorii sunt invitați la emisiuni TV pentru a juca, la fel, la loterie.
77 milioane de lei reprezintă veniturile anuale directe şi indirecte ale statului din activitatea de loterie. Datele sunt pentru perioada noiembrie 2018 – noiembrie 2019 și au fost prezentate într-un interviu pentru InfoMarket, de către Plamen Milanov, directorul general al NGM Company, partenerul privat al companiei SA Loteria Națională.
16 persoane au câştigat la loterie cel puțin 1 milion lei, începând cu prima ediție din 2018.
77 milioane de lei reprezintă veniturile anuale directe şi indirecte ale statului din activitatea de loterie. Datele sunt pentru perioada noiembrie 2018 – noiembrie 2019 și au fost prezentate într-un interviu pentru InfoMarket, de către Plamen Milanov, directorul general al NGM Company, partenerul privat al companiei SA Loteria Națională.
16 persoane au câştigat la loterie cel puțin 1 milion lei, începând cu prima ediție din 2018.
Speră ca într-o zi să câștige o sumă mare. Spune că are nevoie de 66 de mii de lei pentru o intervenție chirurgicală la picior. Și-ar lua un credit, dar ce bancă sau companie îi dă atâția bani unei pensionare? I-ar da cel mult 20 de mii de lei, atât cât a luat ea mai înainte pentru a-și face baie și toaletă în casă.
Intră șontâc-șontâc în poștă, din geantă scoate biletele norocoase și se duce la ghișeu. Azi a câștigat, în total, puțin peste 800 de lei. E mulțumită de câștig. Ia banii din mâna angajatei și fața i se schimbă. Zâmbetul i se lărgește, iar ochii trădează euforia pe care o simte în acest moment. Se întoarce pe scaun și învârte bancnotele mai mari într-o băsmăluță, ca pe o sarma mășcată de la sudul Moldovei. Apoi, cu încredere, bagă mâna în sân și ascunde băsmăluța în sutien.
Intră șontâc-șontâc în poștă, din geantă scoate biletele norocoase și se duce la ghișeu. Azi a câștigat, în total, puțin peste 800 de lei. E mulțumită de câștig. Ia banii din mâna angajatei și fața i se schimbă. Zâmbetul i se lărgește, iar ochii trădează euforia pe care o simte în acest moment. Se întoarce pe scaun și învârte bancnotele mai mari într-o băsmăluță, ca pe o sarma mășcată de la sudul Moldovei. Apoi, cu încredere, bagă mâna în sân și ascunde băsmăluța în sutien.
Îi rămân bancnote mai mărunțele: 50 și 20 lei, pe care le pune în mapa roșie transparentă. Dacă tot a venit la poștă, vrea să ia și banii de pe „knijcă” (în perioada Uniunii Sovietice, moldovenii își puneau rezervele de bani într-o bancă și primeau o cărticică în loc, iar posesorii pot și astăzi să-și scoată banii din rezervă).
Se mai gândește un pic, apoi decide să-și înmulțească câștigul cât așteaptă. De 70 de lei își ia alte trei bilete la loterie. Le răzuiește cu o copeică sovietică pe care o poartă în geantă. Acasă are altă monedă, și mai norocoasă.
Dar cum s-ar schimba viața Mariei Vicol sau a familei ei dacă ar câștiga la loterie? Femeia are o fiică stabilită într-un sat din apropiere și un fiu plecat peste hotare. Dacă ar câștiga 1 milion de lei, s-ar schimba viața acestei familii?
Istoricul specializat pe economie de la Universitatea din Chicago, Hoyt Bleakley, a povestit în cadrul podcastului Freakonomics (episodul: „Oare o găleată de bani ți-ar schimba viața cu adevărat?”) despre un experiment social făcut în statul Georgia în anul 1832. Pe atunci, un teritoriu foarte mare a fost împărțit în parcele de puțin peste 64 de hectare. Apoi s-a decis ca aceste parcele să fie împărțite aleatoriu, printr-o loterie. Fiecare bărbat alb care a locuit în Georgia câțiva ani era eligibil să participe, iar taxa de participare era foarte mică: 12 cenți. Dintr-un vas, au fost extrase aleatoriu numele celor cărora le reveneau terenurile. Prin urmare, specialistul spune că aproximativ 20% dintre cei înregistrați au câștigat terenuri.
Istoricul povestește că de-a lungul timpului, viața acelor oameni, dar și a descendenților lor, nu s-a schimbat prea mult. S-a observat o schimbare foarte mare în nivelul de bunăstare a indivizilor, dar nicio diferență la nivel de capital uman. Dacă tatăl a câștigat sau a pierdut la loterie, ratele de frecventare a școlii pentru copiii lui au rămas cam aceleași, ratele de alfabetizare – la fel. Pe măsură ce aceștia au fost urmăriți de către sociologi, s-a observat că averea fiilor la vârsta adultă era la fel de mică. Indiferent dacă tatăl lor a câștigat loteria sau a pierdut, viața fiilor lor arăta la fel. Nepoții nu mergeau la școală și nu sunt mai alfabetizați.
În acea perioadă oamenii își trimiteau copiii la școală într-un număr mic, unul dintre impedimente fiind sărăcia. Prezența în școli a celor foarte bogați față de cei foarte săraci era mai mare cu 60%. Și totuși, atunci când s-a oferit aleatoriu avere pentru a-i muta pe cei foarte săraci pe treapta de mijloc a societății, asta nu s-a întâmplat. Prin urmare, specialiștii au concluzionat că șocul bogăției nu s-a rostogolit ca un bulgăre de zăpadă ca să le facă viața mai bună generațiilor următoare.
Ultimele trei bilete au fost fără noroc. Maria revine la Piața Centrală, acolo unde o așteaptă microbuzul care merge în sat. Ajunge acasă și pune zăvorul la poartă.
Fotografii de Tatiana Beghiu
Editare de Anastasia Condruc
Editare de Anastasia Condruc
Conform ultimei infromații ale Comisiei Naționale pentru situații excepționale, în Moldova, grădinițele de copii ar putea fi deschise d ela 1 august, însă respectând măsurile de siguranță sanitară.
”Până nu se ridică starea de urgență impusă de Comisia Națională a situațiilor excepționale, nu putem vorbi despre redeschiderea instituțiilor de educație timpurie. Pentru acestea, la fel ca și pentru școli, este un proiect de reglementări-cadru speciale, care prevăd mai multe măsuri ce trebuiesc efectuate în colaborare cu instituțiile sectoriale, cum este CSP, ANSA. Acestea vor evalua grădinițele în dependență de numărul de cazuri de Covid-19 în fiecare localitate și vor lua o decizie comună, împreună cu primăria fiecărei localități și grădinițile respective. ” – declară doamna Pascal.
Totuși, instituțiile de educație timpurie se pregătesc asiduu de redeschidere, respectând măsurile impuse de starea de urgență.
”În cadrul pandemiei, în grădiniță au loc anumite pregătiri speciale, aceasta fiind asigurată conform cerințelor regulamentului sanitar: medicamente, termometre, măști și mănuși de unică folosință, viziere, detergente de vase, de baie, dezinfectante de mâini, săpun, șervețele și altele. Va avea loc o reamenajare a meselor și a paturilor, pentru a se păstra distanța necesară de 1-2 metri.” – afirmă Irina Cazacu, director interimar al Grădiniței nr 2 ”Mărțișor”, satul Abaclia
Tot mai mulți părinți se plâng că nu au cu cine lăsa copiii, ceea ce îi împiedică să meargă la muncă.
Despre dorința părinților de a readuce copiii la la grădiniță, Irina Cazacu spune că aceștia sunt speriați: ” Noi neapărat vom face o adunare cu aceștia și vom discuta despre cum este mai bine să redeschidem instituția. Deocamdată vom deschide doar 4 grupe, începând cu copiii de 4 ani în sus. Alte grupe vom deschide pe parcurs, în dependență de evoluția pandemiei.”
La momentul actual, în raionul Basarabeasca, se pregătesc de redeschidere 12 grădinițe în care activează aproximativ 100 de educatori și personal adițional.
Amintim că școlile și grădinițele din Republica Moldova au fost închise în data de 11 martie, din cauza riscului de răspândire a coronavirusului.
Autor: Eleonora Țaran
(Alexei Sorbală, împreună cu elevii săi din clasa a 3-a își iau rămas bun de la anul școlar 2019, aruncând avioane de hârtie, fericiți că începe vacanța de vară Foto: arhiva personală/Alexei Sorbală)
Au spart prejudecățile și și-au ales profesii pe placul lor. Vorbim despre un tânăr din Chișinău care îi ghidează în lumea cunoștințelor pe elevii din clasele primare, fiind învățător, și o femeie de la Bălți care de zece ani conduce o renumită companie de IT. Experții în domeniul egalității de gen afirmă că piața muncii din Moldova rămâne a fi segregată, iar femeile continuă să fie discriminate în muncă, chiar dacă avem o lege de asigurare a egalității de șanse între femei și bărbați.
„Prima mea învățătoare” – un bărbat
În R. Moldova sunt puține cazuri când o femeie este angajată în calitate de șoferă de taxi sau agentă de pază, iar un bărbat să fie angajat în calitate de cusător la o fabrică de textile. Iată că Alexei Sorbală n-a ținut cont de prejudecăți și a spart stereotipurile, iar de șapte ani este învățător de clase primare la liceul „Academician Constantin Sibirschi” din Chișinău. Alexei este unul din cei doi bărbați învățători de clase primare cu predare în limba rusă din Chișinău. Pedagogia a moștenit-o de la bunica sa, profesoară de matematică, iar dragostea de meserie i-au cultivat-o foștii profesori de liceu, acum, colegi. După absolvirea Universității Pedagogice „Ion Creangă”, specialitatea „Clase primare și limbă engleză”, el a făcut stagiul de practică la liceul unde a învățat, iar ulterior i s-a propus să mai lucreze după ore cu elevii. A acceptat, doar că soarta i-a pregătit alt scenariu. „Chiar din prima săptămână, directorul-adjunct m-a rugat să înlocuiesc timp de două zile o învățătoare de clasele primare. Am avut o stare de șoc pentru că, până atunci, chiar dacă aveam ore, nu eram responsabil toată ziua de copii. Este adevărat, la început era neobișnuit și mi-era puțin frică”, povestește Alexei. Așa s-a întâmplat că învățătoarea pe care a înlocuit-o a trebuit să plece din liceu din motive personale, astfel că din noiembrie 2013, Alexei a devenit învățător și diriginte de clasa a 2-a.
Prima perioadă nu i-a fost deloc ușor, însă colegii l-au încurajat și l-au ajutat. „Peste jumătate de an, am înțeles că eu pot, dar și vreau să continui să fiu învățător de clasele primare”, spune domnul învățător care și-a adaptat metoda de predare, astfel ca micuții să-l asculte și să-l înțeleagă mai bine. „Mi-am creat propria metodă de a-i învăța pe copiii de clasele primare cum să învețe. M-a influențat și cartea lui Exupéry „Micul Prinț”. Este foarte corect spus că oamenii mari nu-i înțeleg pe copii. Dacă vrei să ai o discuție cu un copil, trebuie să fii copil, să înțelegi, să-ți amintești de tine când erai mic…”.
Viața este creată din stereotipuri și prejudecăți, dar noi nu trebuie să ținem cont de ele
Deja după două promoții de elevi, Alexei Sorbală nu-și imaginează o meserie mai potrivită pentru el decât cea de învățător de clasele primare: „Nu am avut niciodată prejudecăți că iată eu, fiind bărbat, sunt învățător de clasele primare, chiar dacă de obicei în această funcție sunt femei. Eu cred că această meserie este atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Pur și simplu unii bărbați se gândesc că nu le va reuși să comunice cu copiii, ceea ce este greșit”, menționează Alexei. „Viața noastră este creată din stereotipuri și prejudecăți, dar noi nu trebuie să ținem cont de asta”, spune el.
Nu există meserii doar pentru bărbați sau doar pentru femei
Nona Deinego este programistă de profesie și activează în domeniu de peste 30 de ani. În urmă cu 10 ani a fondat o companie IT în orașul Bălți. Nona spune că a avut noroc de meseria pe care și-a ales-o și că niciodată nu s-a simțit discriminată din acest punct de vedere. Este convinsă că nu există profesii bune și profesii rele. „Poate în construcții, unde din punct de vedere biologic, femeia nu poate ridica greutăți mai mari, dar ce ține de efortul intelectual, în viziunea mea, nu există nicio diferență. La fel de bine lucrează și băieții, și fetele”, spune Nona. Acum, ea conduce un colectiv de 57 de persoane, iar 30 la sută sunt femei. „La noi angajarea se face prin interviuri prin care determinăm nivelul de profesionalism al viitorului angajat. În viziunea mea, toți trebuie să aibă drepturi egale, și doar profesionalismul trebuie să conteze, și nicidecum sexul sau vârsta”.
Femeile își aleg mai des profesii în educație, iar bărbații activități inginerești și tehnologii informaționale
Dacă Alexei Sorbală și Nona Deinego și-au ales profesiile fără să țină cont de prejudecăți, datele Biroului Național de Statistică (BNS) arată că în anul 2018, la nivelul învățământului superior de licență, s-a constatat o anumită polarizare în funcție de gen și domenii de formare profesională. Potrivit acestui raport, „femeile aleg domenii ca științele educației, studiul limbilor, psihologie, asistență socială, jurnalism și comunicare, contabilitate, finanțe și bănci, tehnologii de fabricare și prelucrare a textilelor, servicii hoteliere/ turism și agrement. În timp ce bărbații aleg mai des activitățile inginerești, tehnologia informației și comunicațiilor, protecția persoanelor și a proprietății”. Același raport arată că atât bărbații, cât și femeile aleg în mod egal să practice dreptul, businessul și administrarea.
Politici publice ineficiente
În R. Moldova, legea cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi prevede că plasarea anunţurilor de angajare cu cerinţe şi criterii de gen este discriminatorie, însă în unele cazuri, această prevedere este încălcată. „Când cerințele specifice legate de vârstă și gen nu sunt direct legate de responsabilitățile dintr-un job, însă ele sunt indicate în anunț, este o încălcare flagrantă a drepturilor persoanei”, spune directorul executiv al Centrului „Parteneriat pentru Dezvoltare”, Alexei Buzu, expert în domeniul egalității de gen.
El menționează că, deși avem o lege menită să asigure egalitatea dintre femei și bărbați, totuși puține femei din Moldova se angajează în poziții dominate de bărbați, deoarece responsabilitățile de gospodărie, dar și de copii, oricum sunt atribuite în mare parte femeilor. „Prin politicile publice din țara noastră aceste roluri nu se schimbă, din păcate. În continuare, avem prea puține locuri în creșă. Majoritatea celor care beneficiază de concediu de îngrijire a copilului sunt femeile. Adică, roluri tradiționale din societate, în loc să fie redistribuite, sunt consolidate prin măsuri ineficiente la nivel de stat. Și atunci o femeie care vrea să se angajeze întotdeauna va încerca să găsească un loc de muncă care i-ar permite să combine viața profesională cu cea de familie. Pe de altă parte, unii angajatori cred că o femeie într-o anumită funcție n-o să poată îndeplini adecvat atribuțiile de serviciu, deoarece are familie. Astfel, angajatorul va prefera să selecteze bărbați”, afirmă Alexei Buzu. El este convins că pentru a evita segregarea pe piața muncii este nevoie de politici publice eficiente, care ar încuraja și ar susține atât bărbații, cât și femeile.
Mariana Jacot,
Asociația Presei Independente
Organele poliției sunt pe urmele infractorilor, care în noaptea de 5 spre 6 iulie au săvârșit un furt în marketul Linella, aflat în orașul Basarabeasca.Conform șeful serviciului Management-Operațional, Ion Fitchevici, necunoscuții au sustras din clădire un seif metalic, în care se aflau circa 80 de mii de lei. Operațiunea se află încă în desfășurare. Vom reveni în curând cu mai multe detalii.
Autor: Eleonora Țaran
”Sfârșit sau început” – subiectul care cel puțin o dată a trecut prin gândurile tinerilor când întâmpinau probleme sau împiedimente. Redacția noastră apregătit un alt videoclip social, care a fost filmat în cadrul proiectului de consolidare a educației media și mass-media independente din Moldova, care este implementat de IREX Europa în Moldova.
Andreea Cheian, deținătoarea locului 2 in cadrul concursului JUNIOR’s HOPE, sezonul 1, cîștigă Marele Premiu la același concurs.
Nimeni nu știe cu exactitate cât constă un tratament de COVID 19. Se știe doar că tratamentul de ”Coronavirus” este gratis în țara noastră, dar numai pentru cei care sunt tratați în staționar, iar pacienții care sunt tratați la domiciliu o fac din cont propriu. În acest context, oare se încalcă drepturile lor? Cât este nevoit să cheltuiască un pacient care nu este în stare gravă și se tratează acasă din cont propriu?
Potrivit Centrului Unic de Comandă și gestionare a crizei provocate de COVID-19, costul unei zile de tratament în secția de terapie intensive pentru o persoană este de 5300 de lei, dar pentru un pacient care se tratează în staționar este de 2255 de lei. Astfel pentru un tratament de 14 zile pentru un pacient ar fi cheltuit 78 de mii de lei.
În actualul context pandemic cauzat de Covid-19, tratamentul de vindecare al unei persoane contaminate care se tratează la domiciliu se ridică, în medie, la o sumă între 2000 – 4000 de lei. Acest lucru îi revoltă pe mulți cetățeni din țara noastră care în rețelele de socializare își expun opinia vizavi de acest subiect. Iată părerea unei locuitoare din or. Comrat Svetlana Gheorghieva.
Svetlana Gheorghieva, locuitoarea or. Comrat
”Eu am intrat pe saitul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină și am adresat lor întrebarea, în care lege sau articol este stipulat că persoanele asigurate trebuie să plătească pentru testarea la Coronavirus? Și pe baza la ce lege pacienții care au asigurare medicală și se tratează de COVID 19 la domiciliu o fac din cont propriu. Luând în considerație că lunar din salariu se scoate impozitul pentru asigurarea medicală obligatorie, atât de la angajat cât și de la angajator.”
Potrivit farmaciștilor cel mai fregvent pacienții care se tratează la domiciliu de acest virus procură acestea medicamentele:
Antivirale:
- ”Tamiflu N10” – 320 de lei, pentru o cură de tratament sunt necesare 2-3 cutii – 960 de lei;
- 2. ”Plaguenil N10” – 110 de lei, pentru o cură de tratament 2-3 cutii – 230 de lei;
- 3. ”Arbidol N10” – 280 de lei, pentru o cură de tratament 2-3 cutii – 840 de lei
Deobicei medicii nu prescriu antibiotice dar ele sunt necesare pentru a preveni complicațiile:
Antibiotic:
- ”Azibiot” de exemplu 1 cutie -80 de lei, pentru 3 cutii este necesar de 240 de lei
- Plus ”Djoramicine”
Antimicotice: ”Fluconazol”- 45 de lei, pentru 3 pastile 135 de lei
Lactobacterii: ”Opefera N28” – 280 de lei – pentru 2 pastile 560 de lei
Antipiretice sau anti-inflamatoare:
”Paracetamol 0,5 N 10” – 8,50 de lei, pentru un curs N30 – 25,50 de lei
Antialergice : ”Nixar N10” – pentru un curs 46 lei,
Sol. ”Dexamitazon i/v ” –50 de lei
Anticoagulante:
”Angioflux” capsule N60 – 305 de lei, pentru un curs 1200 de lei.
Antitusive: ex. ”Herbion” un la prețul de 80 de lei, el scoate tusea chinuitoare și sunt necesare de 2 cutii – 180 de lei
Antiseptice orale: ”Septosol N20” – 70 de lei, pentru 3 cutii –210 de lei
Un complex de vitamine + doza mare de vitamina C, ”Vitamin C, N30” -100 g –300 de lei.
Cu vitamine se procură și aminoacizi ex. ”Mekomorvital” – 120 de lei, pentru 3 cutii –360 de lei
Cam acesta este lista medicamentelor pentru cei care se tratează în condiții casnice de Coronavirus, în total 3305, 5 de lei. Este o sumă aproape de două ori mai mare decât costul minim de trai în Moldova.
Medicii prescriu deja preparate individual pentru fiecare pacient aparte, în dependență de simptomele și complicațiile survenite se administrează tratament aparte.
Natalia Arnaut, Directorul Centrului de Sănătate Basarabeasca
”Pentru tratarea formei ușoare a acestui virus se recomandă : paracitamol, vitamine, antinflamatoare și medicamente contra simptomelor cum ar fi: febra, tusea, nas înfundat…Acest virus atacă mai multe organe concomitent: rinichii, ficatul, inima, plămânii și altele. Nu există un tratament specific antiviral, de aceea se tratează simptomatic, în funcție de starea pacientului. Tratamentul de susținere (de exemplu oxigenoterapia, administrarea de lichide și tratamentul empiric) pentru persoanele infectate poate fi foarte eficient.”
Pentru instituirea unui tratament corect trebuie să vă adresați medicului dumneavoastră! Nu vă tratați singur acasă cu antibiotice sau antivirale! Nu există încă un vaccin pentru COVID-19. Prețul unui test pentru determinarea virusului COVID-19 este de 700 de lei. Testele pentru determinarea virusului COVID-19 se fac în laboratoare specializate din țară – 6 de stat și 4 private. Conform legii toate testele care se efectuiază în laboratoarele de stat se fac gratis indiferente de statutul pacientului asigurat sau neasigurat. Aceste testări sunt din contul fondului asigurării medicale obligatorii. Cu toate acestea, în rețelele de socializare există o mulțime de dovezi potrivit cărora cetățenii au fost obligați să plătească testarea coronavirusului din cont propriu.
Svetlana Gheorghieva, locuitoarea or. Comrat
”Badjocoră completă sau asistență medicală în Moldova. Este o minciună complete că testele sunt gratis, tocmai ieri, prietena meu a sunat medicul de familie și a spus că are simptome de coroanavirus, întrebând cum și când poate face testul pentru COVID 19, la care i s-a spus că nu există teste și ea poate se poate folosi doar de servicii contraplată. De ce induceți oamenii în eroare ?Nu este mai bine ca autoritățile să apeleze la departamentele relevante pentru a influența toate încălcările din sistemul de asistență medicală, mult timp ne vom mulțumi cu toată mizeria aceasta?”
La 6 iulie în raionul Basarabeasca sunt înregistrate 121 cazuri de COVID19 dintre care 81 pacienți sau tratat, iar 6 au decedat.
Autor: Tatiana Casîm
Studioul BAStv continuă seria de interviuri cu tineri care pot fi numiți persoane publice. I-am invitat să răspundă la mai multe întrebări despre cât de des se întâlnesc cu dezinformare, de unde primesc știri sigure, inclusiv despre coronavirus, care este cea mai incredibilă bârfă pe care au auzit-o despre ei înșiși și cum să-și protejeze spațiul personal pe Internet. Eroul acestui interviu este vlogger, blogger, businesswoman- Daniela Cheltuitor.
