”Sfârșit sau început” – subiectul care cel puțin o dată a trecut prin gândurile tinerilor când întâmpinau probleme sau împiedimente. Redacția noastră apregătit un alt videoclip social, care a fost filmat în cadrul proiectului de consolidare a educației media și mass-media independente din Moldova, care este implementat de IREX Europa în Moldova.
Autor: Redactor
Andreea Cheian, deținătoarea locului 2 in cadrul concursului JUNIOR’s HOPE, sezonul 1, cîștigă Marele Premiu la același concurs.
Nimeni nu știe cu exactitate cât constă un tratament de COVID 19. Se știe doar că tratamentul de ”Coronavirus” este gratis în țara noastră, dar numai pentru cei care sunt tratați în staționar, iar pacienții care sunt tratați la domiciliu o fac din cont propriu. În acest context, oare se încalcă drepturile lor? Cât este nevoit să cheltuiască un pacient care nu este în stare gravă și se tratează acasă din cont propriu?
Potrivit Centrului Unic de Comandă și gestionare a crizei provocate de COVID-19, costul unei zile de tratament în secția de terapie intensive pentru o persoană este de 5300 de lei, dar pentru un pacient care se tratează în staționar este de 2255 de lei. Astfel pentru un tratament de 14 zile pentru un pacient ar fi cheltuit 78 de mii de lei.
În actualul context pandemic cauzat de Covid-19, tratamentul de vindecare al unei persoane contaminate care se tratează la domiciliu se ridică, în medie, la o sumă între 2000 – 4000 de lei. Acest lucru îi revoltă pe mulți cetățeni din țara noastră care în rețelele de socializare își expun opinia vizavi de acest subiect. Iată părerea unei locuitoare din or. Comrat Svetlana Gheorghieva.
Svetlana Gheorghieva, locuitoarea or. Comrat
”Eu am intrat pe saitul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină și am adresat lor întrebarea, în care lege sau articol este stipulat că persoanele asigurate trebuie să plătească pentru testarea la Coronavirus? Și pe baza la ce lege pacienții care au asigurare medicală și se tratează de COVID 19 la domiciliu o fac din cont propriu. Luând în considerație că lunar din salariu se scoate impozitul pentru asigurarea medicală obligatorie, atât de la angajat cât și de la angajator.”
Potrivit farmaciștilor cel mai fregvent pacienții care se tratează la domiciliu de acest virus procură acestea medicamentele:
Antivirale:
- ”Tamiflu N10” – 320 de lei, pentru o cură de tratament sunt necesare 2-3 cutii – 960 de lei;
- 2. ”Plaguenil N10” – 110 de lei, pentru o cură de tratament 2-3 cutii – 230 de lei;
- 3. ”Arbidol N10” – 280 de lei, pentru o cură de tratament 2-3 cutii – 840 de lei
Deobicei medicii nu prescriu antibiotice dar ele sunt necesare pentru a preveni complicațiile:
Antibiotic:
- ”Azibiot” de exemplu 1 cutie -80 de lei, pentru 3 cutii este necesar de 240 de lei
- Plus ”Djoramicine”
Antimicotice: ”Fluconazol”- 45 de lei, pentru 3 pastile 135 de lei
Lactobacterii: ”Opefera N28” – 280 de lei – pentru 2 pastile 560 de lei
Antipiretice sau anti-inflamatoare:
”Paracetamol 0,5 N 10” – 8,50 de lei, pentru un curs N30 – 25,50 de lei
Antialergice : ”Nixar N10” – pentru un curs 46 lei,
Sol. ”Dexamitazon i/v ” –50 de lei
Anticoagulante:
”Angioflux” capsule N60 – 305 de lei, pentru un curs 1200 de lei.
Antitusive: ex. ”Herbion” un la prețul de 80 de lei, el scoate tusea chinuitoare și sunt necesare de 2 cutii – 180 de lei
Antiseptice orale: ”Septosol N20” – 70 de lei, pentru 3 cutii –210 de lei
Un complex de vitamine + doza mare de vitamina C, ”Vitamin C, N30” -100 g –300 de lei.
Cu vitamine se procură și aminoacizi ex. ”Mekomorvital” – 120 de lei, pentru 3 cutii –360 de lei
Cam acesta este lista medicamentelor pentru cei care se tratează în condiții casnice de Coronavirus, în total 3305, 5 de lei. Este o sumă aproape de două ori mai mare decât costul minim de trai în Moldova.
Medicii prescriu deja preparate individual pentru fiecare pacient aparte, în dependență de simptomele și complicațiile survenite se administrează tratament aparte.
Natalia Arnaut, Directorul Centrului de Sănătate Basarabeasca
”Pentru tratarea formei ușoare a acestui virus se recomandă : paracitamol, vitamine, antinflamatoare și medicamente contra simptomelor cum ar fi: febra, tusea, nas înfundat…Acest virus atacă mai multe organe concomitent: rinichii, ficatul, inima, plămânii și altele. Nu există un tratament specific antiviral, de aceea se tratează simptomatic, în funcție de starea pacientului. Tratamentul de susținere (de exemplu oxigenoterapia, administrarea de lichide și tratamentul empiric) pentru persoanele infectate poate fi foarte eficient.”
Pentru instituirea unui tratament corect trebuie să vă adresați medicului dumneavoastră! Nu vă tratați singur acasă cu antibiotice sau antivirale! Nu există încă un vaccin pentru COVID-19. Prețul unui test pentru determinarea virusului COVID-19 este de 700 de lei. Testele pentru determinarea virusului COVID-19 se fac în laboratoare specializate din țară – 6 de stat și 4 private. Conform legii toate testele care se efectuiază în laboratoarele de stat se fac gratis indiferente de statutul pacientului asigurat sau neasigurat. Aceste testări sunt din contul fondului asigurării medicale obligatorii. Cu toate acestea, în rețelele de socializare există o mulțime de dovezi potrivit cărora cetățenii au fost obligați să plătească testarea coronavirusului din cont propriu.
Svetlana Gheorghieva, locuitoarea or. Comrat
”Badjocoră completă sau asistență medicală în Moldova. Este o minciună complete că testele sunt gratis, tocmai ieri, prietena meu a sunat medicul de familie și a spus că are simptome de coroanavirus, întrebând cum și când poate face testul pentru COVID 19, la care i s-a spus că nu există teste și ea poate se poate folosi doar de servicii contraplată. De ce induceți oamenii în eroare ?Nu este mai bine ca autoritățile să apeleze la departamentele relevante pentru a influența toate încălcările din sistemul de asistență medicală, mult timp ne vom mulțumi cu toată mizeria aceasta?”
La 6 iulie în raionul Basarabeasca sunt înregistrate 121 cazuri de COVID19 dintre care 81 pacienți sau tratat, iar 6 au decedat.
Autor: Tatiana Casîm
Studioul BAStv continuă seria de interviuri cu tineri care pot fi numiți persoane publice. I-am invitat să răspundă la mai multe întrebări despre cât de des se întâlnesc cu dezinformare, de unde primesc știri sigure, inclusiv despre coronavirus, care este cea mai incredibilă bârfă pe care au auzit-o despre ei înșiși și cum să-și protejeze spațiul personal pe Internet. Eroul acestui interviu este vlogger, blogger, businesswoman- Daniela Cheltuitor.
Categorii
Moldova răspunde la criza Covid-19
Un „Lăstărel” de speranță pentru părinții copiilor cu dificultăți în dezvoltare din Criuleni
În cei peste douăzeci ani de când a fost fondată, AO „Femeia și Copilul – Protecție și Sprijin” (AO FCPS) din Criuleni a realizat numeroase activități, menite să susțină copiii cu dizabilități, inclusiv de până la trei ani, pentru incluziunea lor ulterioară în grădiniță și școală. În acest scop a fost creată chiar și o echipă mobilă de intervenție, însă visul Asociației era ca Serviciile de Intervenție Timpurie să fie dezvoltate mai aproape de copii, în comunitatea lor. Au reușit în 2019, cu ajutorul unui grant de 48.517 euro, oferit de UE prin Fundația Soros-Moldova. Acești bani au completat fondurile alocate de autoritățile publice locale, astfel că în orașul Criuleni a fost lansat primul Centru de Intervenție Timpurie din estul țării. Echipa de specialiști asigură asistență gratuită familiilor ce au micuți cu dizabilități, pentru a preveni riscurile de dezvoltare, iar serviciul lucrează și azi, în pofida carantinei.
Gândit pentru confortul familiilor
Directoarea de proiect, Ina Cazacu, coordonatoarea Programului Educație Incluzivă din cadrul Asociației „Femeia și Copilul – Protecție și Sprijin”, spune că lucrurile au început să se miște în anul 2017, când autoritățile publice locale au identificat, în incinta Centrului de Sănătate Criuleni, un spațiu pentru Centrul de Intervenție Timpurie „Lăstărel”. E adevărat că acesta trebuia reparat și dotat, iar resursele preconizate de Consiliul raional în acest scop nu erau suficiente, motiv pentru care au apelat la Uniunea Europeană. Propunerea de proiect a fost acceptată și în februarie 2019 banii erau deja în contul organizației. Au urmat lucrările de reparație, dotarea cu utilaj și materiale didactice, recrutarea și instruirea personalului, crearea bazei de date a copiilor, elaborarea planurilor individualizate de intervenție ș.a. Peste doar un an, la 12 februarie 2020, Centrul și-a deschis ușile, numărând 40 de beneficiari direcți – copii de până la trei ani, cu diverse tipuri de dizabilitate. Centrul avea cinci specialiști angajați – pediatru, psiholog, psihopedagog, neurolog și asistent social – și căuta un kinetoterapeut.
Potrivit Inei Cazacu, proiectul „Acces la serviciile de intervenție timpurie”, dezvoltat în orașul Criuleni pentru beneficiarii din regiune, inclusiv din raionul Dubăsari, este singurul serviciu de acest fel susținut din fondurile Programului „Servicii sociale mai bune printr-un parteneriat durabil dintre societatea civilă și Guvern”. Proiectul a fost conceput pentru comoditatea familiilor, pentru a evita un drum la Chișinău și a nu-i expune pe copiii cu dizabilități la deplasări lungi și chinuitoare. În plus, Centrul din Chișinău e de-a dreptul suprasolicitat.
„Ce presupune acest serviciu?, se întreabă Ina Cazacu. Un spațiu prietenos, în care lucrează o echipă de oameni prietenoși – specialiști calificați, pregătiți să atragă toată atenția necesară dezvoltării copilului, chiar de la nașterea lui. Ne dorim să prevenim riscurile apariției dizabilităților, să asigurăm diagnosticul timpuriu copiilor și să o facem mai aproape de casă. Primii trei ani sunt cei mai importanți pentru dezvoltarea copiilor și este esențial să nu ratăm momentul”.
Carantina a reconfigurat abordarea
La 1 martie 2020, Centrul „Lăstărel” a început lucrul cu beneficiarii direcți, în cele două săptămâni până la instituirea carantinei oferind servicii pentru 16 copii. Este mai curând un program de instruire pentru părinții care, în funcție de rezultatul evaluărilor, învață cum să facă față problemelor de educație în cazul copiilor cu dizabilități. De obicei, părinții care asistă la aceste instruiri (susținute de psiholog, psihopedagog, kinetoterapeut, asistent social) au multe întrebări, legate de felul în care să construiască relațiile în familie – în special, cu copilul.
Carantina i-a făcut pe specialiștii de la „Lăstărel” să-și regândească strategiile și activitatea. Au decis să creeze un grup din 15 părinți-resursă, care să fie instruiți pentru a promova, la rândul lor, serviciile centrului. Asta deoarece, până la acel moment, copiii erau trimiși de către medicii de familie și mulți părinți nu erau hotărâți dacă să meargă la centru sau ba. Colaboratorii centrului s-au gândit că informația „de la familie la familie” va fi mai eficientă și speră că tot mai mulți părinți vor înțelege că, atunci când copilul se confruntă cu anumite dificultăți, trebuie să se intervină cât mai devreme, nu să aștepte ca problema să treacă de la sine. „Mai ales în primul an, din frică sau din rușine față de reacția societății, părinții multor copii cu dizabilități sunt într-o condiție de negare. Ei nu acceptă faptul că micuțul lor are o problemă și speră că ea se va rezolva de la sine și va trece cumva. Uneori, din cauza șocurilor emoționale, ei nu realizează cât este de importantă intervenția imediată și asistența calificată”, spune Ina Cazacu.
Pe durata carantinei, Centrul a testat și mecanismul de evaluare primară on-line, iar acum așteaptă ridicarea interdicțiilor de comunicare pentru a vizita micuții la domiciliu, ca să compare evaluarea inițială, realizată on-line, cu cea făcută față în față. De asemenea, în ultimele două luni, toți cei cinci angajați ai Centrului desfășoară ședințe separate cu fiecare familie, la care de cele mai multe ori sunt prezenți și copiii. În cadrul acestor ședințe părinților le sunt oferite sfaturi cum să gestioneze anumite situații; sunt încurajați să monitorizeze comportamentul copiilor și diverse schimbări, pentru a-i putea ajuta. Specialiștii de la „Lăstărel” recunosc că asistența la distanță este o adevărată provocare pentru ei, deoarece părinții văd lucrurile diferit și deseori le este greu să evalueze obiectiv situația. Totuși, discuțiile on-line sunt foarte utile și, în această perioadă, au fost chiar salvatoare. Astfel, pe durata stării de urgență, Centrul a reușit să ajute un părinte să obțină statutul de asistent personal pentru copilul său cu dizabilități, conform Regulamentului privind serviciile sociale. Acum el are statut de angajat, își ajută propriul copil, primește salariu, dar completează și un raport de activitate.
Ca o oază de speranță…
Pentru părinții care beneficiază de serviciile Centrului, acesta este ca o oază de speranță. Ana Gore crește un copil cu grave probleme de dezvoltare și spune că specialiștii de aici o susțin în permanență. Ea apelează la Centru ori de câte ori are nevoie de consultații și de comunicare – mai ales acum, pe timp de carantină, când deplasarea este dificilă, iar copilul are permanent nevoie de ajutor calificat. „Mă simt încurajată și susținută de către toți specialiștii de la „Lăstărel”, învăț împreună cu ei cum să-mi ajut copilul, ei mă ghidează cum să lucrez cu micuțul acasă, chiar și de la distanță reușim să comunicăm”, ne-a spus la telefon femeia.
O altă beneficiară, Iuliana Plămădeală, spune că i-a apărut speranța chiar după primele ședințe. Copilul ei nu reușea să pronunțe mai multe sunete și cuvinte, dar într-un timp foarte scurt rezultatele au fost vizibile: „Copilul meu a început să rostească mai încrezător sunete și chiar unele cuvinte. De una singură nu aș fi reușit și, credeți-mă, am încercat multe, am depus efort, ca orice mamă. Acum primesc recomandări și sarcini din partea logopedului și lucrez cu copilul acasă. Aștept cu nerăbdare să continuăm activitățile pe viu, ne descurcăm foarte bine”.
Și Ștefania Babei mărturisește că interacțiunea cu Centrul „Lăstărel” a ajutat-o să prindă la curaj și să-și ajute copilul, care solicită multă dragoste și susținere specializată. Împreună cu specialiștii de aici, a reușit să i le ofere pe ambele… „Aceste servicii și – un element esențial pentru noi, părinții copiilor cu probleme de sănătate – faptul că ele sunt oferite aproape de casă ne sunt de mare ajutor. La îndrumarea medicilor și a altor specialiști, noi învățăm cum să-i sprijinim, zi de zi, pe copii noștri și cum să le facem viața mai ușoară”, ne spune Ștefania.
Aportul UE, vital și pentru beneficiari, și pentru prestatori
Psihopedagogul din cadrul Centrului de Intervenție Timpurie de la Criuleni, Eugenia Munteanu, spune că pentru ea prioritară este calitatea serviciilor. Și ea face tot ce îi stă în puteri ca să aducă zâmbetul pe chipul părinților care, deseori, se simt depășiți de situație. Dar tocmai ei sunt cei care, cu ajutorul specialiștilor calificați, pot să-și susțină copiii. „Scopul meu este să asigur servicii de calitate superioară. Mă străduiesc să contribui la dezvoltarea armonioasă a copilului, ofer ajutor recuperator, îmbunătățind astfel și calitatea vieții familiei. Lucrez activ cu părinții, fiindcă ei sunt cea mai bună resursă în dezvoltarea copilului”.
În acest moment, Centrul dezvoltă un plan de integrare on-line și în activitatea post-carantină. Deși este convinsă că nimic nu poate să înlocuiască interacțiunea pe viu, Ina Cazacu înțelege că astăzi este nevoie de alternative. De aceea, au profitat de perioada de carantină pentru a studia, împreună cu echipa, diverse metode de intervenție on-line, au reușit să consolideze o rețea de părinți-resursă, iar odată cu aceasta au ridicat moralul beneficiarilor și al familiilor lor.
„Aportul UE este considerabil atât pentru beneficiarii noștri direcți – copiii și părinții lor -, dar și pentru noi, cei care prestăm serviciile în cauză. Ne mențin vii. Nu ne permit să dispărem. Pentru că noi ne dorim să aducem aceste servicii aproape de oameni. Și autoritățile publice locale au nevoie de ajutorul nostru – în special, în comunitățile unde ele nu au capacitatea și posibilitatea de a lansa serviciile necesare, iar granturile europene sunt un suport enorm. Doar împreună reușim să fim aproape de cei care au nevoie de serviciile noastre”, spune Ina Cazacu, coordonatoarea proiectului „Acces la servicii de intervenție timpurie”.
- Pentru crearea și dotarea Centrului de Intervenție Timpurie „Lăstărel”, Uniunea Europeană a oferit, prin Fundația Soros-Moldova, un grant de 517 mii de euro. Consiliul Raional Criuleni a contribuit cu 300 de mii de lei, iar Centrul de Sănătate Criuleni a alocat peste 50 de mii de lei pentru lucrările de consolidare a acoperișului și de amenajare interioară. Aproape 80 de mii de lei au fost colectați de către Asociația „Femeia și Copilul – Protecție și Sprijin” în baza desemnărilor procentuale.
- Crearea și dotarea Centrului face parte din activitățile proiectului „Acces la serviciile de intervenție timpurie”, implementat de AO „Femeia și Copilul – Protecție și Sprijin”, din resursele acordate de UE în cadrul Proiectului „Servicii sociale mai bune printr-un parteneriat durabil dintre societatea civilă și guvern”. Proiectul este cofinanțat și implementat de Fundația Soros-Moldova, în parteneriat cu Asociația Keystone Moldova și Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei și Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități.
Acest articol este publicat în cadrul Proiectului UE „Comunicare strategică și suport pentru mass-media”, în contextul campaniei de informare privind răspunsul global al Uniunii Europene la criza COVID-19. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reprezintă în mod neapărat viziunea UE.
Violeta Ciobanu
Categorii
Educație și mediu: calitatea apei
UE-GIZ//De Ziua Mediului, API propune un video în care să aflați mai multe despre calitatea apei din țara noastră.
Cea mai bună apă e apa din fântâna mea? O fi adevărat sau nu?
Te-ai gândit vreodată din ce e formată factura ta pe apă pe care o plăteşti lunar?
Ce fel de apă consumă copiii de la grădiniţa din s. Schineni?
Vă propunem să aflaţi răspunsurile din emisiunea Edu Tolk realizată de Michelle şi Stella Jemna, autoarea Aprinde Becul.
Locuitorii satului Frăsinești din raionul Ungheni și cei din orașul Cantemir sunt mândri că împreună cu autoritățile publice locale (APL), dar și cu diaspora, au reușit să rezolve două probleme de mediu, soluționarea cărora nu mai putea fi amânată. Cei de la Frăsinești au plantat circa o sută de puieți pe un teren mâncat de eroziune, iar cantemirenii au transformat parcul într-un loc plăcut și accesibil inclusiv pe timp de noapte. Oamenii sunt conștienți că implicarea lor în viața comunității face guvernarea locală mai eficientă, iar odată cu asta crește și încrederea în instituțiile publice.
Porțiunea de teren de la marginea satului le dădea mari bătăi de cap locuitorilor din Frăsinești. Cu trecerea anilor, terenul din apropierea râului Prut „fugea” tot mai mult la vale, iar din cauza alunecărilor și eroziunii, drumul din vecinătate a devenit impracticabil, mai ales când ploua sau cădeau ninsori abundente. Pentru a rezolva mai lesne această și alte probleme din localitate, la Frăsinești a fost creat un Grup de Acțiune Locală, cu denumirea FAST (abreviere de la Fii Ambasadorul Schimbării Totale) care discută periodic cu cetățenii și îi ajută să identifice necesitățile stringente ale localității și să le prioritizeze. După câteva consultări publice cu locuitorii și cu reprezentanții APL, s-a ajuns la concluzia că terenul erodat nu mai poate aștepta și că este necesară o intervenție urgentă. Iulia Iachimovschi, lidera grupului de inițiativă, menționează că oamenii au fost foarte receptivi, propunerea venind chiar de la ei.
Echipați cu hârlețe, găleți, dar și cu mănuși și măști de protecție
Cetățenii au hotărât să înceapă lucrul chiar în această primăvară, când au decis să planteze arbori pe acea porțiune de teren. Iulia Iachimovschi precizează că la înverzirea terenului au participat atât sătenii, cât și autoritățile locale din Frăsinești: „Acea bucată de pământ e chiar la șosea, iar ceva mai la vale, la vreo zece metri, e și frontiera de stat pe râul Prut. S-au plantat peste 90 de puieți de frasin și s-au prins toți, unul singur s-a uscat. Lumea din sat a fost cu decizia și munca, iar primăria cu tehnica și apa”.
Deși au decis să desfășoare activitatea pe timpul pandemiei, locuitorii din Frăsinești au respectat toate normele sanitare impuse de medici, venind la muncă echipați atât cu hârlețe, găleți, dar și cu măști și mănuși de protecție, confirmă lidera grupului de acțiune FAST.
Parcul din Cantemir s-a luminat
Și parcul din orașul Cantemir s-a schimbat la față cu ajutorul locuitorilor de aici, al autorităților, al diasporei, dar și cu ajutorul financiar al Guvernului Elveției. Cu toții și-au unit eforturile pentru a-i readuce parcului imaginea de altă dată. Pe localnica Ana Angheluță am întâlnit-o pe o bancă, admirând iasomia abia îmbobocită. Femeia spune că locuiește în acest orășel din 1977 și își amintește cu drag de vremurile când parcul era o oază de liniște, plin cu trandafiri și oameni veseli. „De mai mulți ani însă parcul nu era îngrijit, crescuse parcă o pădure și îți era frică să mergi seara pe aici. Acum vedeți ce curat și frumos au făcut?”, povestește femeia, arătând către parcela cu flori proaspăt plivite.
Și diaspora a sărit în ajutor
Primarul orașului, Roman Ciubaciuc, se bucură că, împreună cu cetățenii, s-a reușit reamenajarea parcului pentru ca acest loc să devină plăcut și prietenos. Deoarece nu era iluminat, parcul era accesibil doar ziua, astfel, sarcina numărul unu era instalarea rețelei de iluminare. Totodată, s-a decis și renovarea și reconstrucția unui havuz în mijlocul parcului, însă pentru asta era nevoie de o sumă mai mare de bani, așa că s-a purces la căutarea de fonduri: proiecte, apeluri, solicitări. Acest efort s-a soldat în final cu succes, fiind accesați peste un milion 200 de mii de lei. Astfel, Guvernul Elveției a contribuit cu 250 de mii de lei, APL – cu 910 mii de lei, localnicii au donat peste 48 mii lei, au contribuit și băștinașii aflați peste hotare. Rodica Vasiloi este una dintre persoanele care a răspuns pozitiv îndemnului de a dona bani pentru renovarea parcului. Ea locuiește de trei ani în Irlanda cu familia sa, însă nu a stat pe gânduri nici o clipă când a văzut anunțul în rețelele sociale că se colectează resurse financiare pentru a moderniza parcul din mijlocul orașului. „Am decis să participăm și noi prin donarea unei sume, atât cât ne putem permite. Măcar cu ceva să contribuim la dezvoltarea orașului unde ne-am născut și am petrecut unii din cei mai frumoși ani din copilărie și tinerețe. Orice proiect necesită implicarea cetățeanului prin metode accesibile”, este convinsă Rodica Vasiloi.
Implicarea cetățenilor responsabilizează autoritățile
Primarul Roman Ciubaciuc menționează că cetățenii sunt mult mai responsabili și solidari atunci când ei înșiși contribuie la rezolvarea unei probleme concrete din localitate, deoarece aici este și munca, și banul lor. Corespunzător, se poate garanta că și atitudinea localnicilor față de acest parc va fi cu totul alta. Datorită participării cetăţenilor în procesul decizional, politicile publice sunt mai aproape de nevoile populaţiei, conchide primarul de Cantemir.
Lilia Zaharia,
Asociația Presei Independente (API)
Inspectoratul de poliție Basarabeasca, aduce la cunoștința cetățenilor că zilnic de către angajații Secției securitate publică a IP Basarabeasca sunt organizate și desfășurate acțiuni de monitorizare a restricțiilor impuse pe perioada stării de urgență (COVID-19) în sănătate publică, în localitățile raionului.
Situația din domeniul apiculturii anul acesta este foarte complicată, susțin apicultorii. Unul dintre cei mai mari apicultori din raionul Basarabeasca Grigorie Scutari ne-a povestit că situația în apicultură a început să se agraveze încă de vara trecută, atunci când în luna iulie erau puține precipitații. Din acest motiv albinele pur și simplu nu au ce mânca și nutriția lor este slabă.
În Republica Moldova, persoanele cu dizabilități sunt încă subreprezentate în viața politică. Bunăoară, la alegerile locale generale din 2019, au candidat 20 de persoane cu dizabilități, iar în rezultatul scrutinului doar nouă au devenit consilieri locali. Experții în domeniul drepturilor omului încurajează persoanele cu dizabilități să fie mai active și să se implice în viața politică, iar pe alegători să fie toleranți și să nu privească persoanele din prisma dizabilității, ci a profesionalismului lor.
Fără rampă de acces adaptată, consiliera mergea pe brânci
Una dintre consilierii locali aleși în toamna anului 2019 este Elena Crâșmari. Ea și-a propus să apere drepturile persoanelor cu dizabilități în localitatea Dolna, raionul Strășeni, venind în Consiliul local în calitate de candidată independentă. A înțeles că participarea la alegeri și implicarea politică este cea mai bună metodă de promovare a drepturilor persoanelor cu dizabilități. Fiind la primul său mandat, Elena deja a făcut pași concreți pentru a îmbunătăți viața comunitară, în special i-a reușit să ducă la bun sfârșit un proiect de renovare a Oficiului Medicilor de Familie (OFM) din sat. „Aveam probleme cu tavanul și îi ploua atât pe medici, cât și pe copii. Acum avem condiții bune, un bloc sanitar modern, cu rampă de acces și bară de sprijin pentru persoanele cu dizabilități”. Rampa de acces a fost construită încă în 2017, dar din cauza că unghiul era prea abrupt, iar scara avariată, aceasta nu era practicabilă: „Eu veneam la punctul medical și eram nevoită să rog medicul să iasă pe scări să-mi dea mâna să urc. Uneori, mi-era și rușine să cer ajutor și eram nevoită să scot încălțămintea și mergeam pe mâini și genunchi ca să ridic scările. În sfârșit, după mai multe demersuri, am reușit s-o renovăm”. Elena însă nu s-a oprit aici, recent a obținut votul consilierilor locali pentru a aloca din bugetul de rezervă 70.000 de lei pentru construcția unei rampe de acces cu bară de sprijin la Primărie și la Centrul de Agrement, și pentru reparația scărilor și a terasei din fața Primăriei. „Eu apăr drepturile persoanelor cu dizabilități, dar în același timp au de câștigat toți cetățenii. Nu a fost ușor, da, am fost și discriminată, însă ceea ce nu mă omoară, mă face mai puternică”, spune femeia. Pe viitor, ea speră să obțină susținere pentru a fi instalată o rampă de acces cu bară de sprijin și la Oficiul Poștal. Va continua să lupte și să scrie demersuri către autorități pentru a îmbunătăți viața sătenilor din Dolna: „Da, este foarte greu, însă dizabilitatea nu este un impediment”.
Pentru că nu-și cunosc drepturile, persoanele cu dizabilități deseori sunt marginalizate
Elena Cernei în vârstă de 44 de ani este consilieră locală în satul Găuzeni, raionul Șoldănești, fiind deja la al doilea mandat. Elena suferă de scolioză din copilărie și spune că, primordial, ajută persoanele cu dizabilități pentru că, deseori, acestea sunt marginalizate și discriminate din cauza că nu-și cunosc drepturile. Ajută oamenii țintuiți la pat, pe cei cu grad sever de dizabilitate, în special cu acces la informație: „Îi însoțesc peste tot unde ei au nevoie și îi ajut să-și pregătească setul de acte, de exemplu, pentru a obține gradul de invaliditate. Merg și cu bătrânii și îi ajut să-și perfecteze actele, chiar îi duc eu singură cu mașina mea. Eu le-am zis: dacă aveți nevoie de ajutor la 12 de noapte, oricând mă puteți contacta, eu sunt gata să vă ajut”. Cu trei ani în urmă, Elena a inițiat un proiect de construcție în localitate a unui teren de joacă, cu tobogane și utilaje pentru sport, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități. „Locul deja este pregătit, am discutat cu oamenii din localitate care sunt peste hotare și ei sunt gata să investească. Dacă nu era această pandemie, terenul de joacă cred că era deja deschis, dar din păcate ne-am oprit. Sper că acest proiect să fie votat de consilieri și să putem obține banii necesari pentru a putea începe lucrările”, a precizat consiliera.
Primăria Cupcini ar putea transmite on-line toate ședințele Consiliului local
Dorin Pulbere din orașul Cupcini, raionul Edineț, este printre cele 20 de persoane cu dizabilități care a candidat independent la alegerile locale generale din toamna lui 2019, pentru poziția de consilier local și raional. Tânărul a obținut 106 voturi la funcția de consilier local în orașul Cupcini, un număr de voturi egal cu încă un candidat, care a și obținut mandatul după tragerea la sorți, prevăzută de legislație în aceste cazuri. Chiar și așa, el nu a renunțat să lupte pentru drepturile sale, dar și a altor localnici. Tânărul a pregătit o petiție și adună semnături de la oameni prin care va cere administrației publice locale și consiliului orășenesc Cupcini să asigure accesul la informație prin difuzarea live a ședințelor consiliului și a comisiilor de specialitate pe pagina web www.cupcini.md. Dorin este convins că această decizie trebuie adoptată, deoarece există mai multe categorii de persoane care nu au acces la informație: „Persoanele cu dizabilități (din cauza lipsei de acces a clădirilor publice), diaspora, dar și persoanele care sunt angajate în câmpul muncii și nu au posibilitate să fie prezente la ședințele consiliului la o anumită oră. Noi dorim și avem dreptul să fim informați din prima sursă, iar aleșii locali și funcționarii publici vor ști că activitatea lor este monitorizată, primăria va gestiona mai eficient banii publici, iar cetățenii se vor putea implica în procesul de luare a deciziilor”.
Societatea nu este suficient de tolerantă pentru a accepta diversitatea
Potrivit raportului de monitorizare a alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019 din perspectiva incluziunii persoanelor cu dizabilități, realizat într-un proiect al Fundației Est-Europene în parteneriat cu alte organizații din domeniul drepturilor omului, din cei nouă consilieri aleși la ultimele alegeri locale, șapte sunt femei și doi bărbați. Victor Koroli, director executiv al Alianței Centrelor Comunitare de Acces la Informație și Instruire din Moldova (INFONET), explică de ce atât de puține persoane cu dizabilități candidează la alegerile locale. „Prima cauză este lipsa de încredere a persoanelor cu dizabilități, fiindcă ani de zile această categorie a fost negată și neglijată. Noi încă mai avem la nivel de societate stereotipuri că acești oameni sunt marginali, ei nu există, iar societatea nu este suficient de tolerantă pentru a accepta diversitatea, specificul și necesitățile speciale. A doua cauză este infrastructura – clădirile la noi nu sunt accesibile. De cele mai multe ori, este o problemă foarte mare cu secțiile de vot. O altă cauză este că însăși familia descurajează aceste persoane, deoarece cu timpul s-au format anumite sechele și în familii. Un alt aspect foarte important ține de partidele politice, care declară una, dar în realitate nu fac nimic. Au promis pași concreți de incluziune a persoanelor cu dizabilități în incinta partidelor, dar, în realitate, asemenea acțiuni nu există”, spune V. Koroli. Expertul afirmă că deseori candidații își ascund dizabilitatea de teamă ca alegătorii să nu-i judece în funcție de nevoile lor speciale. Chiar și așa, numărul candidaților aleși a înregistrat o creștere substanțială, iar acest lucru se datorează instruirilor, în special femeile cu dizabilități au fost instruite să se implice activ în procesele electorale.
Conform ultimelor date ale Biroul Național de Statistică, în 2018, în Moldova sunt peste 175 de mii de persoane cu dizabilități, sau 6,6% din populație. Prin Hotărârea Guvernului nr. 723 din 8 septembrie 2017, a fost adoptat Programul Național de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități pentru anii 2017-2022, care are scopul asigurării șanselor egale de participare la procesul electoral a persoanelor cu dizabilități, eliminarea barierelor care îngrădesc accesul persoanelor cu dizabilități la viața politică, publică și culturală, sporirea cu cel puțin 30% a ratei de participare la alegeri a persoanelor cu dizabilități etc. Elaborarea acestui Program este o condiție și a implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, act internațional ratificat de Republica Moldova în anul 2010. Prin acest document, țara noastră și-a asumat angajamentul să elaboreze și să promoveze politici în domeniul incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități și să ajusteze legislația națională la standardele internaționale de profil.
Mariana Jacot
Asociația Presei Independente (API)
Legendă: Consiliera locală, Elena Crâșmari și Victor Ivlev, paznicul de la primărie, plănuiesc realizarea rampei de acces în fața sediului primăriei din satul Dolna, Strășeni.
Imagine: API.
