Inspectoratul General al Poliției deja de 17 ani se alătură campaniei internaționale de combatere a violenței în familie. Potrivit datelor Poliţiei, în anul 2019 şapte femei au decedat din cauza violenței în familie. Totodată 555 de femei și 155 de bărbați au fost victime ale agresorilor domestici, dintre care 68 sunt copii (55 de fete și 13 băieți).

„Există violență fizică, economică, psihologică, spirituală și sexuală. Cel mai răspândit gen de violenţă în ţara noastră este cea psihologică. Adesea, violența psihologică practic este imperceptibilă și arată ca o dorință de „a îmbunătăți” partenerul, de „a-i face un bine”, de a-i oferi propria viziune asupra a ceea ce este „bine” și ce e „rău” în viața sa. În același timp, pot recurge la violența psihologică atât bărbații, cât și femeile, atât în raport unul cu altul, cât și faţă de copii. La tipurile de violență psihologică sunt atribuite deprecierea partenerului, controlul, ignorarea, șantajul, intimidarea și alte genuri de prejudiciere a personalității”, a menționat Natalia Rezneac.

Potrivit Poliției, în Moldova femeile sunt supuse cel mai des violenței fizice și psihologice în familie. De regulă, victimele nu apelează la Poliție și luni sau ani în şir sunt bătute, motiv pentru care lupta împotriva agresorilor devine mai dificilă. Adesea, victimele fug de la agresor, dar se întorc tot la el.

„Am avut un caz când într-un sat din nordul Moldovei, o femeie nu numai că era abuzată psihologic și fizic de soțul ei, ci viața ei era în pericol. Soţul alerga după ea cu toporul şi o ameninţa cu moartea. Femeia cu doi copii a fugit la centrul de plasare provizorie, unde a trăit 3 luni (aceasta este perioada maximă de plasament în astfel de centre), primind ajutor psihologic. După 3 luni, ea s-a întors la soțul ei, iar mai târziu totuşi a divorțat și s-a recăsătorit… cu agresorul comportamentul agresiv al căruia s-a agravat din cauza dependenței de alcool. Când a ajuns a doua oară la centrul de reabilitare a victimelor violenței, psihologul a constatat că problemele au început în adolescență, când la vârsta de 16 ani ea a fost violată de preotul de la biserica din localitate. Astfel, femeia, abuzată în adolescență, a devenit la nivel subconștient „ostatică” a persoanelor predispuse la violență. La ora actuală, ea beneficiază de asistență psihologică la centrul de reabilitare, totodată i s-a acordat ajutor pentru achiziționarea unei case pentru a-şi începe o viaţă de sine stătătoare”, spune Natalia.

În anul 2019, Poliția a înregistrat 1623 de cazuri de agresiune la domiciliu, iar în 772 de cazuri a fost intentat un dosar penal.

În această perioadă, Poliția a înregistrat acțiunile a 707 agresori domestici, dintre care 624 de bărbați și 83 de femei.

Conform legii, care a intrat în vigoare în anul 2017, metoda de protecție împotriva violenței domestice aplicată de Poliție este o prescripție restrictivă. După emiterea unor astfel de prescripții, în orice moment, victima violenței în familie se poate adresa Poliției, care imediat, fără a apela în instanța de judecată, îl poate impune pe agresor să părăsească casa. În acest an, Poliția a emis 3255 de prescripții de acest gen, iar din 2017 circa 10 mii.

10.

ÎN MOLDOVA SUNT ÎNREGISTRATE CIRCA 16 MII DE ONG-URI ANTRENATE ÎN DOMENIUL DREPTURILOR OMULUI, ÎNSĂ DOAR CÂTEVA ZECI ACTIVEAZĂ

Principalele organizații care se ocupă de problema inegalităţii de gen:

o          „Viața fără Violență în Familie” este o platformă neoficială, formată din 21 de organizații non-guvernamentale și instituții de stat, care activează în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie;

o          CDF – Centrul pentru drepturile femeilor;

o          Promo-LEX este o organizație non-guvernamentală, scopul căreia este dezvoltarea democrației în Republica Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, prin promovarea și protejarea drepturilor omului, monitorizarea proceselor democratice și consolidarea societății civile;

o          Asociația obștească Centrul Internațional pentru Protecția Drepturilor Femeilor La Strada;

o          Interaction este un holding non-profit de la Tiraspol, care întruneşte diverse programe, persoane și resurse pentru prevenirea încălcărilor drepturilor omului, cu un accent deosebit pe drepturile femeilor și ale copiilor.

o          Centrul social-psihic din Vulcănești oferă consultanță la telefon, asistență psihologică și juridică victimelor traficului de ființe umane și violenței domestice.

o          „Vesta” din Comrat oferă consultanță la telefon, asistență psihologică și juridică victimelor traficului de ființe umane și violenței domestice.

o          Centrul de consultanţă a agresorilor de familie din raionul Drochia este o organizație care oferă locuințe temporare, instruire, informare, documentație etc.

o          „Dacia” din Soroca este o organizație care se ocupă de asistență socială, psihologică, juridică, medicală, recuperare, reabilitare, schimbare de comportament și reintegrarea socială a agresorilor de familie.

o          „Artemida” din Drochia este o organizație care oferă victimelor violențelor locuințe temporare, instruire, informare, documentație etc.

o          „Onoarea și Dreptul Femeii Moderne” este o organizație din Bălți care protejează drepturile femeilor. Oferă consultații telefonice și personale, intervenție de criză, oferă asistență juridică și socială, instruire, servicii de avocatură.

o          Centrul de criză de familie „SOTIS” din Bălți este o instituție publică specializată cu profil social, care oferă servicii de asistență pentru (re) integrarea victimelor violenței domestice în societate și în familie.

o          Institutul de familie și inițiative sociale este o organizație non-guvernamentală, înființată în anul 2016 de un grup de psihologi din Republica Moldova, care promovează o abordare sistematică faţă de furnizarea serviciilor de înaltă calitate în consiliere, psihoterapie și formare profesională pentru a depăși dificultăți psihologice ale copiilor şi cuplului;

o          „Stimul”, Ocnița este o organizație care se ocupă de protecția drepturilor femeilor, copiilor și familiilor acestora, care s-au pomenit în situații dificile, prin prestarea serviciilor sociale, desfășurarea programelor informaţional-educative.

o          Centrul Maternal din Cahul oferă cazare provizorie, asistență socială, medicală și psihologică, cursuri de instruire și formare profesională.

o          Centrul Maternal „Pro Familia” oferă cazare temporară, asistență socială, psihologică, medicală și juridică.

o          Centrul Maternal „Pro-Femina” din Hâncești oferă adăpost temporar, asistență psihologică, juridică, socială și servicii de îngrijire.

o          Asociația obștească Gender – organizarea educației de gen și prevenirea violenței, traininguri, biblioteci, servicii de avocat şi cercetări de gen.

o          Centrul de asistență și protecție – adăpost temporar, psihologic, juridic, social, asistență medicală.

o          Centrul de reabilitare a victimelor torturii – asistență psihologică, medicală, socială și juridică. Informare şi colectare de mijloace.

o          „Casa Marioarei” – asociaţie împotriva violenţei în familie. Se ocupă de acordarea unui adăpost temporar, ajutor psihologic, juridic, social, medical pentru femei și copii.

o          Centrul național pentru prevenirea abuzului față de copii – asistența juridică, psihologică și socială pentru copii. Intervenții în situații de criză.

o          UN Women Moldova – organizație a ONU, angajată în probleme legate de egalitatea de gen și extinderea drepturilor şi posibilităţilor femeilor;

o          GENDERDOC-M este prima organizație non-guvernamentală care protejează și promovează drepturile LGBT în Moldova.