Categorii
Social

Sexismul în publicitatea moldovenească: limita dintre normă și încălcarea legii

Publicitatea a ocupat întotdeauna una dintre nișele principale din viața culturală a societății. La ora actuală, publicitatea este inclusă în toate domeniile mass-media: presă, TV, radio și, desigur, internetul. De regulă, în rutina zilnică ne confruntăm cu publicitatea la orice pas.

 

Tehnicile de publicitate s-au schimbat, în mediul online se înregistrează cu uşurinţă interesele internauţilor, ultimele căutări în serviciile google, astfel încât publicitatea apasă pe pârghiile-cheie având un impact puternic asupra oamenilor. Acest lucru este utilizat nu doar pentru a impune procurarea lucrurilor „inutile”, dar şi pentru a promova un anumit comportament.

Madonna Badger, director creativ al agenţiei de publicitate Badger&Winters de la New York a declarat:

„Sunt nespus de indignată de faptul că în ultimii 70 de ani femeile apar în publicitate – de automobile, ţigări, pantofi – doar în calitate de recuzită, fără a menţiona că sunt şi ele oameni, care simt şi gândesc. Există trei tipuri de bază de obiectificare a femeii în publicitate. Dezmembrarea – atunci când în publicitate se pune accentul pe anumite părţi ale corpului femeilor, sugerând că aceasta este valoarea lor principală. Plastic – atunci când în publicitate se creează un mod ideal de viaţă, irealizabil, al femeii cu pielea perfectă şi părul aranjat perfect. Recuzită, un exemplu elocvent în acest sens este publicitatea Yves Saint Laurent. Dar recuzita este un obiect, nu o persoană.

The advertising StandardsAuthority (ASA), autoritatea de reglementare a publicităţii din Marea Britanie, a interzis publicitatea în care se folosesc fotografii ale modelelor excesiv de slabe și prea sexy.

 

Grupul de lucru al ASA intenționează să studieze stereotipurile de gen în publicitate și solicită ajutorul opiniei publice. În mesajul său, ASA a invocat drept exemplu campania Gucci, care a fost interzisă la începutul lunii aprilie după plângerea depusă de organizaţie.  ASA investighează de mult timp cazurile de discriminare a femeilor, însă această activitate a devenit oficială abia acum.

 

Brandurile de modă sunt acuzate de sexism cu regularitate. De exemplu, în luna martie 2016, Calvin Klein s-a pomenit în centrul unui scandal din cauza campaniei publicitare pentru noua sa colecție. A trezit indignarea opiniei publice un panou de publicitate pe care actrița Clara Kristin apare într-o ipostază seducătoare, cu inscripţia „Seduc în #mycalvins”.

 

În pofida reacției ambigue și a criticilor dure pentru sexism, Calvin Klein nu a renunţat la acest banner promoțional și continuă campania pe social media SHOW Us HOW You #MYCALVINS.

Conform legii, are caracter sexist publicitatea care:

 

* reprezintă o femeie sau un bărbat ca obiect sexual în situații cu caracter umilitor, abuziv, violent și afectează demnitatea umană;

* promovează stereotipurile sexiste în scopul discriminării, susținând percepția tradițională a femeii ca fiind o ființă slabă, vulnerabilă și dependentă, cu o poziție socială inferioară.

Cu toate acestea, publicitatea sexistă în Moldova se întâlneşte la orice pas: începând cu publicitatea outdoor, presă, radioul și încheind cu televiziunea și internetul. Prin urmare, problema sexismului în lume are ecou și în societatea noastră.

Experții locali ne-au ajutat să pătrundem în problema sexismului în publicitatea autohtonă:

Elena Raţoi

reprezentantul agenţiei, care promovează egalitatea de gen și protecția drepturilor și posibilităţilor femeilor UN Women, precum și activistă care luptă împotriva sexismului.

Galina Zablovscaia,

director executiv al Asociației agențiilor de publicitate din Moldova (AAPM)

Situația în Moldova

„În prezent ne conducem în activitatea noastră de legea adoptată în anul 1997. De exemplu, aceasta nu conţine o secţiune despre publicitatea online, din motive evidente. În ultimii 3 ani, noi, asociaţiile, diferiţi activişti de stat şi non-guvernamentali, încercăm să schimbăm legea, dar nu se găseşte timp pentru noi. La ora actuală, Comitetul Antimonopol este instituţia responsabilă de punerea în aplicare a legii. În linii generale, legea cu privire la publicitate vizează doar publicitatea comercială. Noua redacţie a legii, pe care se încearcă de a o promova în Parlament, conţine totul: atât publicitate comercială, cât şi politică şi socială. După introducerea modificărilor la Legea cu privire la publicitate, au apărut 3 criterii de identificare a publicităţii sexiste.

Aşadar, publicitatea sexistă face parte din reclama amorală, ea precizează această noţiune. În primul rând este vorba despre obiectificare, când omul este comparat cu un anumit obiect al publicităţii, adică el are rol de râşniță de cafea, de vas de toaletă etc.

În al doilea rând, atunci când prin intermediul corpului uman se promovează anumite elemente, care nu au legătură cu corpul. De exemplu, într-un magazin de lenjerie de corp, imaginea modelului cu acest articol vestimentar nu este o încălcare, dar dacă aceasta se află într-o ipostază sfidătoare, cu subtext sexual, atunci avem de a face cu publicitate sexistă.  Apropo, din punctul de vedere al eficienţei reclamei, este un truc foarte prost, deoarece este orientat pe populaţia masculină. De fapt, în majoritatea cazurilor bărbaţii nu-şi aduc aminte ce produs a fost promovat în acest fel. Adică atunci când se exagerează și lucrurile nu au vreo legătură între ele.

„Am avut un astfel de precedent. Era vorba despre publicitatea unui supliment nutritiv probabil. Două fete erau numai făină. S-au găsit oameni care au afirmat că e vorba despre publicitate sexistă din cauza că se impun anumite stereotipuri. Apropo, astfel ajungem la cel de-al treilea criteriu, cu care absolut nu sunt de acord – impunerea stereotipurilor. Se ajungea până la absurd, de exemplu când IKEA a eliminat complet oamenii de pe imaginile lor, ca să nu dea motiv şi să nu fie considerată publicitatea o abatere de la normă. Aceasta a devenit un instrument atât de puternic, încât se recurge la el în lupta concurenţială. Se denunţă unii pe alţii. Nici eu, nici dvs. nu am fi acordat atenţie acestui fapt, evident este uneltirea concurenţilor”.

                                                                                                                Galina Zablovscaia

„Până în anul 2016, am avut cazuri când oamenii se plângeau pe anumit tip de publicitate, dar la acea vreme aceasta nu putea fi atribuită la publicitatea sexistă, deoarece nu exista o lege corespunzătoare.  De exemplu, spotul publicitar al unei școli auto cu sloganul „Cursurile sunt atât de simple, încât chiar și o blondă se va descurca”.  Consiliul pentru discriminare a considerat că aceasta denotă lipsa de respect față de femei și a conchis că publicitatea este sexistă. După anul 2016, numărul de plângeri a crescut semnificativ.  Aproximativ 30-40 de cazuri. Până anul trecut, legislația era mai bună.  Dacă Consiliul pentru discriminare considera că publicitatea are caracter sexist, transmiteau cazul la Consiliul pentru concurenţă sau puteau depune o plângere acolo. Experţii consiliului stabileau că este vorba despre publicitate sexistă şi îi amendau pe agenţii economici. În anul 2018 au fost operate amendamente la Legea cu privire la publicitate. De atunci, Consiliul pentru concurenţă nu mai are dreptul de a aplica amendă. Doar în cazul în care Consiliul va stabili că publicitatea a cauzat un prejudiciu economic considerabil sau s-a obţinut profit pe cale ilegală. Pentru a declara publicitatea sexistă, neapărat trebuie să se demonstreze că a fost cauza un prejudiciu economic. Persoana poate vorbi nemijlocit cu agentul economic, care, în opinia sa, a plasat publicitatea sexistă. În cazuri foarte rare, agentul economic este deschis pentru a accepta reclamația și a retrage publicitatea.

 

Stereotipurile de gen precum că o femeie este o gospodină la bucătărie, iar un bărbat — face bani la locul de muncă, de asemenea, sunt o manifestare a sexismului. Nu este nimic rău în faptul că femeia găteşte, dar dacă aceasta este considerată o normă şi este percepută ca pe o obligaţie zilnică, atunci fără îndoială este vorba despre sexism. El impune un anumit stereotip. Dacă producem o serie de spoturi publicitare, în care femeia gătește, iar după aceasta este lansat un spot de publicitate, în care soţul ei găteşte sau spală vesela, atunci este ceva normal, pentru că ambii sunt implicaţi în proces”, a precizat Elena Raţoi.

Cum poate un agent de publicitate să excludă sexismul din reclamă?

„În ceea ce privește sexismul, este mai bine de a obţine o expertiză preliminară, aceasta nu implică cheltuieli. Deocamdată nu obţinem profit din asta. De regulă, înainte de a lansa o campanie de publicitate, clienţii noştri ne expediază materialele şi solicită o expertiză. Este o practică obişnuită, deoarece într-o ţară poate să treacă, dar în alta nu. De exemplu, în ţările musulmane este inacceptabil ceea ce la noi este ceva obişnuit. Organul de auto-reglementare, care va apărea cândva şi la noi, va lua bani pentru expertiza preliminară sau post-expertiză.

 

Dacă vom comite o greşeală şi clienţii vor fi daţi în judecată, noi îi vom apăra. Au existat astfel de cazuri. Anul trecut, a fost un spot publicitar în privinţa internetului, în care apăreau două tinere şi inscripţia „2 la preţ de 1”. L-am retras deoarece într-adevăr era o abatere din acest punct de vedere. Nu se poate invoca creativitatea drept argument, deoarece creativitatea nu se face pentru PR. De remarcat că noi nu suntem o ultimă instanţă, ci avem caracter de recomandare.

 

Compania Ponti în fiecare an era chemată în judecată şi de fiecare dată noi eram pe rol de experţi. De fiecare dată instanţa de judecată era de partea noastră, iar al doilea an din nou erau daţi în judecată. Astfel nu s-a întâmplat nimic cu Ponti, însă în ultimii ani sunt mai prudenţi şi publicitatea lor are caracter mai neutru”, remarcă Galina Zablovscaia.

 

Ce se întâmplă dacă publicitatea ţi se pare sexistă?

„Orice doritor poate depune o plângere la Consiliul pentru discriminare. Pe site-ul instituţiei există secţiunea „depune o plângere”, unde se poate completa o anchetă şi ataşa copia publicităţii de pe internet. Dacă este vizat un banner, atunci se poate ataşa imaginea acestuia sau o captură de ecran. În cazul unui spot de publicitate se anexează link-ul la acesta cu explicaţia de ce consideraţi că spotul are caracter sexist. Consiliul examinează plângerile în termen de 30 de zile din momentul recepţionării. Dacă apar întrebări, pentru a clarifica unele detalii ar putea fi organizată o întâlnire, la care este invitată persoana, care a depus plângerea şi reprezentantul companiei, care a publicat reclama, la care ambele părţi îşi vor explica poziţiile sale şi Consiliul va lua o decizie. Toate aceste proceduri durează maxim 2-3 luni. Dacă agenții economici nu răspund la solicitarea de a retrage  publicitatea în termen de 30 de zile, atunci Consiliul poate depune un recurs în judecată împotriva agentului economic în legătură cu neexecutarea actului administrativ.

 

Din păcate, nu avem o organizație concretă responsabilă de problema publicității sexiste. Majoritatea plângerilor la Consiliul pentru discriminare şi nu numai au fost depuse de activiști și oameni de rând.

 

Dacă nu sunteți sigur de plângerea dvs., atunci puteți solicita sfatul activiştilor: Olga Nicolenco, Alina Andronachi și Ecaterina Mardarovici. Eu personal sunt predispusă să acord asistenţă la depunerea şi argumentarea plângerii la Consiliu, dar, din păcate, nu pot presta servicii juridice în cazul unui proces de judecată. În acest caz, dacă s-a ajuns la această etapă, ar fi bine să se apeleze la persoane cu studii în domeniu.

 

Au existat cazuri când s-a respins plângerea depusă de noi. Îmi aduc aminte de un caz concret, este vorba despre publicitatea „Energy fitness”. A fost un banner la Chișinău, pe care apăreau doi ardei: unul mai lung şi altul mai scurt „La Energy abonamentul este mai lung”. Argumentul pe care l-am invocat a fost că este o atitudine umilitoare față de bărbați, deoarece face trimitere la organele genitale. Consiliul pentru discriminare a stabilit că argumentele nu sunt întemeiate pentru a afirma că este vorba despre sexism”, a spus Elena Rațoi.

Țările CSI. Unde este mai pronunţat sexismul?

„Nu există cercetări concrete şi statistici în această privinţă. De aceea, îmi voi exprima părerea personală. În comparație cu Ucraina, la noi situaţia e mult mai bună. Aş numi hardcore ceea ce se întâmplă acolo în domeniul sexismului în publicitate. Într-adevăr, situația este îngrozitoare, există multe elemente de violență, femeia apare pe rol de obiect sexual. Acolo, la fel există o lege, dar nu ştiu de ce acest aspect nu este controlat. Probabil, teritoriul este mai vast și este mai greu de monitorizat, dar nu vă pot spune cu siguranță”, a declarat Elena Raţoi.

„Din ţările CSI, la noi este mai mult haos în publicitate. Nu se poate afirma că este mai mult sau mai puţin sexism: la noi e haos din cauza lipsei unei legi clare. În sfera publicităţii outdoor nici într-o capitală din CSI nu se observă dezordinea de la noi. În CSI deja au fost semnate documente (în Rusia şi Belarus), conform cărora organele de stat au abilitat organele de auto-reglementare să rezolve problemele industriei. Serviciul Federal Antimonopol din Rusia a semnat un acord cu autoritatea de auto-reglementare conform căruia în predă controlul pieţei”, a relatat Galina Zablovskaia.

Prognoze

„Din publicitatea sexistă aș elimina criteriul impunerii stereotipurilor. Sunt anumite contradicţii la acest capitol. Dar trebuie să fie simplu şi clar: în opinia mea, dacă se atestă o oarecare umilință şi insultă la adresa unui sex anumit, atunci aceasta este o manifestare a sexismului.

Ducem o luptă înverşunată cu publicitatea sexistă, dar porniţi orice post muzical de televiziune. Dacă înainte se spunea că „se cântă în chiloţi”, acum „se cântă fără chiloţi”. Am întrebat de experţi internaţionali de ce acolo se poate, deşi totul este clar, iar aici nu se poate. Am primit răspunsuri evazive că ei nu pot influenţa acea industrie, iar pe aceasta o pot ţine sub control. Mulţi găsesc şi o altă contradicţie. De exemplu, Rubens picta femei goale şi aceasta se consideră o normă. Este adevărat, pentru că atunci când vizitezi o galerie este alegerea ta să priveşti sau nu, de aceea nu există o contradicţie. Publicitatea outdoor nu poate fi ascunsă, este impusă. Sunteţi nevoiţi să o vedeţi. Iată de ce trebuie să eradicăm sexismul din publicitate.

Odată cu apariţia articolului cu privire la publicitatea sexistă situaţia s-a îmbunătăţit, oamenii au devenit mai prudenţi. Am organizat seminare, la care am explicat care ar putea fi consecinţele acestei forme de publicitate şi care sunt limitele care nu trebuie depăşite. Bineînţeles, sexismul s-a diminuat. Anterior, nuditatea apărea pe orice banner sau calendar. Se consideră că există două lucruri, care afectează emoţional – sexul şi moartea. Nu e ceva nou. În publicitate pe emoţii se pot proiecta informaţii. Adică, ea atinge anumite corzi lăuntrice”, – a conchis Galina Zablovscaia.

„Sper că voi ajunge în ziua când publicitatea va deveni tolerantă și va fi reglementată strict în conformitate cu legea. Cred că putem realiza acest lucru numai în cazul diversificării. În ansamblu, publicitatea contribuie la formarea opiniei noastre în masă. Considerăm că ea nu ne influenţează, dar situaţia este inversă. Auzim un cântec şi imediat îl asociem cu un anumit produs. În prezent, de exemplu, multe mărci comerciale s-au transformat în cuvinte stabile: Pampers, XEROX etc. Prin diversificare, ţin să menţionez că putem arăta bărbați care au grijă de casă sau spală vasele. Asta nu înseamnă că ei nu mai muncesc şi au grijă doar de treburile casnice. Pur și simplu arătăm că aceasta este ceva firesc și nimeni nu ar trebui să fie criticat pentru asta. Sau demonstrăm o tânără, care face sport şi multă mişcare. Sau arătăm oameni din diferite categorii: de vârstă, etnie, cu dizabilități, cu constituţie fizică diferită și multe altele”, a conchis Elena Raţoi.

Cu ajutorul experților, am încercat să stabilim care este limita între sexism și normă în publicitate. Faceţi testul și încercați să determinați care dintre visualurile publicitare pot fi atribuite la sexism și care nu.

Categorii
Cartierul Tineretului

Dragobetele a cucerit fetele din L.T. „Matei Basarab”

Categorii
Без категории

CINE A CÂȘTIGAT ALEGERILE DIN PRIMUL TUR

Categorii
Social

Asemănări și diferențe în propaganda rusească

olapsul Uniunii Sovietice a fost cea mai mare catastrofă geopolitică” – astfel vede destrămarea URSS președintele actual al Federației Ruse, Vladimir Putin. În consecință, sub acest pretext „nostalgic”, Kremlinul recurge la diverse forme de presiune economică și politică, precum și la un șir de metode de propagandă și de manipulare. Totul, pentru a-și recâștiga gloria imperială și a-și redobândi influența pierdută în spațiul post-sovietic. Pentru a studia caracteristicile distinctive ale propagandei rusești și numeroasele metode de răspândire a acesteia, am mers în trei state care cândva au intrat în componența URSS și care, odată cu dezlipirea lor de imperiul sovietic, au devenit țintă permanentă a atacurilor Moscovei – Georgia, Ucraina și Republica Moldova. Aici, cu ajutorul analiștilor și al experților media locali, am încercat să identificăm mesajele fie comune, fie „individualizate”, lansate de Rusia în aceste trei țări. Iar concluzia este că toate statele cu pricina trebuie să depună mai mult efort pentru a lupta împotriva propagandei rusești.


Peste tot, am constatat că schema de propagandă a Kremlinului este ușor vizibilă și, din punctul de vedere al scopurilor, poate fi, teoretic, divizată în trei părți:

  • crearea focarelor de conflict în anumite țări și destrămarea acestor state, drept cea mai bună și eficientă metodă a de a-și menține influența și, apoi, de a manipula starea de spirit a populației;
  • schimbarea politicii interne și externe a acestor țări, fapt care de cele mai multe ori implică determinarea lor de a se abate de la cursul pro-occidental și de a reveni pe orbita Rusiei, precum și aducerea la putere a guvernelor pro-rusești;
  • stârnirea sentimentului anti-occidental printre alegători și atragerea lor de partea Rusiei prin utilizarea istoriei, credinței și a valorilor comune.

Totuși, dintre toate acestea, esențială pentru Kremlin pare să rămână politica de destrămare a țărilor și de creare pe teritoriul lor a unor enclave separatiste. Prin aceasta, Moscova nu ezită să provoace conflicte separatiste ori să se implice în războaie extenuante. Uneori, pentru a-și realiza scopurile, Rusia califică războaiele pe care tot ea le începe ca fiind o operațiune de eliberare a popoarelor – etnici ruși sau nu – ce ar fi oprimate de către autoritățile statelor atacate; alteori le prezintă ca fiind exercitarea de către o națiune a dreptului său la autodeterminare. Georgia, Ucraina și Republica Moldova sunt exemple potrivite în acest sens, iar agresiunea rusească este unul din principalele aspecte comune ce le unește. Tocmai de aceea, în ultimele decenii, combaterea utilizării directe a forței și propagandei de către Rusia a fost una dintre principalele provocări pentru aceste trei țări post-sovietice.

S-a constatat că mesajele și temele, la care Kremlinul recurge pentru propagandă, sunt aproape identice în Georgia, Ucraina și Republica Moldova. Linia principală a acestora rezidă în demonizarea Occidentului și în cultivarea, printre oameni, a fricii privind integrarea europeană. Scopul final este de a determina aceste țări să se abată de la vectorul occidental, pentru care au optat și să revină pe orbita pro-rusă.

Tamar Kintsurașvili, directorul executiv al Fondului de Dezvoltare a Mass-Media din Georgia:

„În principiu, în raport cu fiecare dintre cele trei state, ei tind să cultive frica precum că, dacă țara se va opune Rusiei, dacă își va apăra suveranitatea și independența și dacă, pur și simplu, va da dovadă de demnitate, Rusia ar putea să o atragă într-un război. Iar dacă se va apropia mai mult de Occident, va mai fi un război. Și oamenii, de la sine înțeles, nu își doresc război. Astfel, alimentând frica precum că, pe de o parte, ne vom pierde identitatea, iar pe de altă parte – de exemplu, dacă ne ridicăm vocea -, că Rusia ne poate invada din nou și poate începe un război, Kremlinul manipulează sentimentele oamenilor”.

Tamar Kintsurașvili



Instrumentele utilizate pentru răspândirea propagandei sunt, de asemenea, identice – mass-media, așa-numitele ONG-uri naționaliste pro-ruse, unii politicieni locali, dar și reprezentanți ai așa-numitei elite intelectuale și, nu în cele din urmă, biserica (înainte de toate, Biserica Ortodoxă subordonată Patriarhiei Ruse). Acestea sunt canalele pe care Kremlinul încearcă să le utilizeze pentru a influența publicul.

Bunăoară, în Georgia, reprezentanții unor asemenea organizații naționaliste, create pe principii etnice, își declară în mod deschis atitudinea favorabilă și chiar simpatia și atașamentul față de Rusia. Ei organizează, cu regularitate, marșuri publice și, lansând mesaje naționaliste, încearcă să genereze dezbinare etnică în societate. Unul dintre exemplele cele mai impresionante este Grupul „Marșul Georgian”.

Există și organizații care încearcă să genereze separatismul în regiuni. Una dintre acestea, „Samegrelo”, activă în orașul Samegrelo, este finanțată de Aleksandr Ciacia, un om de afaceri din Rusia, care este un apropiat al lui Vladimir Putin.
Aleksandr Ciacia mai susține, aparent, și unele instituții mass-media, cum ar fi ziarul „Sakartvelo Da Msoplio” și publicația online „Sakinform”, care deseori publică viziuni pro-ruse și anti-occidentale. Totodată, potrivit cercetărilor, pagina de Facebook „Politicano” promovează o ideologie pro-rusă. În același timp, ziarele „Asaval-Dasavali”, „Mediakavshiri Obiektivi” și „Alia Holding” sunt instituții media naționaliste de top, cunoscute pentru răspândirea mesajelor propagandistice.

Aleksandr Ciacia
© Sputnik / Alexander Imedashvili

De aceeași manieră, la 1 martie anul curent, reprezentanții așa-numitei elite intelectuale au publicat o scrisoare deschisă, adresată corpului diplomatic și organizațiilor internaționale acreditate în Georgia, în care și-au declarat deschis opunerea față de intrarea țării în Alianța Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

„Politicile pro-occidentale și eforturile georgienilor de a intra în alianța militară a NATO au complicat relațiile Georgiei cu statul vecin, Rusia. Tocmai acest lucru a cauzat pierderea de către Georgia a integrității sale teritoriale, a creat probleme socio-economice, a încetinit dezvoltarea țării, a sărăcit poporul și a determinat reducerea populației la mai puțin de patru milioane de oameni”, afirmau mai mulți exponenți ai culturii în scrisoarea lor. „Georgienii niciodată nu au trădat interesele militar-politice și economice ale țărilor-membre NATO. Acest lucru, însă, nu poate fi spus și despre această alianță militară”, susțineau semnatarii.

În anul 2017, câțiva experți media din Georgia, Ucraina, Cehia și Ungaria au studiat influența Rusiei asupra spațiului media din aceste țări și au publicat un raport comun, intitulat „Indicele de Influență a Kremlinului”. Potrivit raportului, instituțiile media rusești sunt incapabile să joace un rol important în răspândirea mesajelor propagandistice rusești printre alegătorii din Georgia și Ucraina. În aceste țări, Moscova se bazează pe instituțiile media locale și este ajutată de grupurile și de persoanele ce au legături economice sau politice cu Rusia. Astfel, mesajele apar în instituțiile media controlate de aceste persoane sau grupuri. În Ucraina, de exemplu, este vorba de oligarhii Dmitro Firtaș, Serhii Kurcenko și alții; în Georgia – de organizațiile media „Obiektivi TV” și „Asaval-Dasavali”.

În Republica Moldova situația este puțin diferită. Aici, posturile TV din Federația Rusă au o influență directă asupra publicului – în special, datorită faptului că, de ani de zile, un număr mare de posturi TV locale retransmit emisiuni politice și buletine de știri din Rusia. Potrivit analiștilor, acestea sunt instrumentul principal al Kremlinului pentru manipularea opiniei publice.

Paradoxal, chiar și posturile TV din cadrul unuia dintre cele mai mari media-holdinguri – aparținându-i lui Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat, care reprezintă majoritatea pro-europeană din Parlamentul Republicii Moldova – retransmit emisiunile politice din Rusia. Mai sunt și alte televiziuni locale pro-ruse (NTV Moldova, RTR Moldova, REN Moldova etc.) care, împreună, creează un sol fertil pentru realizarea de către Kremlin a scopurilor sale. Propaganda a adus rezultatul dorit și, în noiembrie 2016, locuitorii țării, influențați de puterea necoercitivă a Rusiei, au ales în funcția de președinte un candidat pro-rus – pe Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor.



Petru Macovei

Petru Macovei (directorul executiv al Asociației Presei Independente):

„Presa din Rusia are o influență imensă în Republica Moldova. Acest lucru se întâmplă, deoarece proprietarii posturilor TV moldovenești fac bani din retransmiterea emisiunilor din Rusia. Astfel, deși ei susțin că luptă cu propaganda, în realitate măsurile lor sunt pur cosmetice”.

În martie 2014, în urma anexării Crimeii și a escaladării conflictului din Donbas, Ucraina a început să se opună Rusiei în războiul ei informațional. În acest scop, în același an, la Kiev a fost creat Ministerul Politicii Informaționale. Scopul noului minister este de a proteja spațiul mediatic ucrainean de propaganda rusească.

Ucraina a întreprins și alte măsuri pentru combaterea propagandei venind din Est. În special, ea a interzis utilizarea rețelelor sociale rusești, a adreselor de e-mail cu domeniul rus „.ru” și a motorului de căutare rus Yandex. Interdicțiile au afectat și principalele posturi de televiziune rusești (Pervîi Kanal, Rossia 1, NTV, TNT, RTR Planeta, Rossia 24, RT și altele), precum și filmele, serialele de televiziune, companiile, băncile, companiile aeriene și organizațiile de binefacere rusești.
Zeci de reprezentanți ai industriei de divertisment din Rusia, personal militar și jurnaliști care promovează sau promovau ideologia Kremlinului și ale căror discursuri contestau suveranitatea Ucrainei, au primit interdicția de a intra pe teritoriul țării.

Și autoritățile moldovenești au început lupta cu propaganda rusească. La începutul anului curent, la inițiativa majorității parlamentare, Legislativul de la Chișinău a adoptat o lege care interzice retransmiterea emisiunilor informative și politice din Rusia. Legea cu pricina a întâmpinat o rezistență puternică din partea președintelui pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon. Din cauza refuzului acestuia de a promulga legea, Curtea Constituțională chiar l-a suspendat temporar din funcție.

Din păcate, spre deosebire de celelalte două țări, autoritățile georgiene nu au reușit, deocamdată, să întreprindă măsuri eficiente pentru a-i riposta propagandei rusești și a o combate, și nu au elaborat modificări strategice la nivel legislativ în acest sens.

Analiștii consideră că, în momentul de față, guvernului georgian îi lipsește continuitate instituțională și o strategie bine gândită ce ar aduce rezultatul dorit.

Tornike Șarașenidze, expert în relații internaționale:

„Guvernul de la Tbilisi are o problemă foarte serioasă – lipsa continuității instituționale. Un ministru scrie un plan, apoi vine un altul, rupe acest plan, scrie planul său și așa mai departe. Dar într-o zi guvernul va trebui să elaboreze o strategie serioasă bine gândită și să o realizeze. Iar cel care vine nou, nu trebuie să o rupă și să scrie una nouă…”.

Tornike Șarașenidze

Se poate spune că, în toate cele trei țări, biserica (și anume, Biserica Ortodoxă subordonată canonic Patriarhiei Ruse, de la Moscova) este unul dintre principalii piloni ai propagandei rusești. Această instituție contribuie de o manieră hotărâtoare la crearea unei percepții greșite a Occidentului și a miturilor despre acesta. Mai mult, biserica ajută Kremlinul în transmiterea mesajelor anti-occidentale ale acestuia și în răspândirea fricii față de Vest și UE în rândul populației.



În Ucraina și Georgia, biserica a fost deosebit de activă în perioada negocierii și a semnării Acordurilor de Asociere cu Uniunea Europeană, dar și atunci când urma să fie adoptată Legea cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare. În Georgia, unii reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe încercau să-i convingă pe oameni că această lege era impusă țării de Occident pentru ca să fie legalizate căsătoriile între persoanele de același sex. Aceleași sperietori au fost proliferate și în alte state.

Un rol decisiv a jucat Biserica Ortodoxă și în cadrul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, în toamna lui 2016. Potrivit analiștilor locali, reprezentanții clerului au fost implicați direct în campania electorală pentru fotoliul de președinte, au utilizat diverse metode pentru a-l discredita pe candidatul prezidențial pro-occidental și l-au susținut deschis pe candidatul pro-rus Igor Dodon. În final, acest lucru a produs rezultatul dorit și alegătorii au votat candidatul Kremlinului.



În afară de biserică, Federația Rusă este susținută și de către mai mulți politicieni din cele trei țări. În Republica Moldova, aceștia sunt președintele pro-rus și Partidul Socialiștilor, pe care el îl reprezintă. La fel, Igor Dodon nu ezită să facă declarații publice împotriva accederii Republicii Moldova în NATO. Iar dacă îi va reuși să obțină majoritatea parlamentară la următoarele alegeri parlamentare, din toamna lui 2018, el promite să revizuiască și Acordul de Asociere cu UE.

Igor Dodon

În ceea ce privește Ucraina și Georgia, reprezentanții cercurilor politice de aici niciodată nu arată că le-ar plăcea politicile Kremlinului. Însă ei deseori vizitează Moscova și se întâlnesc cu oficiali de rang înalt de acolo, inclusiv cu președintele Federației Ruse. La fel, ei consideră că dialogul direct cu Kremlinul ar fi singura modalitate de a soluționa conflictele din regiunile lor. Din perspectivă strategică, o asemenea politică este greșită, deoarece, fără presiune internațională, o țară lăsată față în față cu Rusia nu are nicio șansă de a avea vreun impact asupra ei. Asemenea negocieri sunt sortite eșecului de la bun început și sunt comparabile cu un autogol în fotbal… Mai mult, potrivit experților în relații internaționale, discuțiile directe cu regimurile din teritoriile ocupate echivalează cu recunoașterea lor drept subiecți ai dreptului internațional. Iar acest lucru ar spori legitimizarea lor la scară globală, dar și ar distruge conceptul de ocupare.

În plus, în Georgia există partide politice, dar și foști membri ai majorității parlamentare, care încearcă să promoveze ideea neutralității țării – Kartuli Dasi și Mișcarea Democrată – Georgia Unită.

În afară de abordarea sa standard, Kremlinul are tactici și mesaje „individuale”, adaptate la țări și regiuni concrete. Acest fapt face ca propaganda rusească să fie pe cât de asemănătoare, pe atât de diferită în Georgia, Ucraina și Republica Moldova – în funcție de necesități. Tratamentul aplicat față de o țară anume depinde de problemele cele mai urgente și de îngrijorările ce-i frământă pe cetățenii acesteia.

Potrivit analiștilor, în Ucraina asemenea probleme țin de faptul că războiul continuă, Crimeea rămâne anexată, iar țara este prezentată drept una falimentară din toate punctele de vedere. Prin aceste mesaje, Kremlinul încearcă să le arate cetățenilor ucraineni că reformele occidentale nu funcționează, ba mai mult, că ele au atras țara într-o și mai mare mlaștină a corupției, iar protestele sângeroase din 2013-2014 au fost în zadar, de vreme ce autoritățile și-au trădat poporul.



În cazul Georgiei, la momentul de față, Kremlinul are un mesaj clar, care se manifestă în răspândirea textelor anti-NATO. Populației i se inspiră teama că, dacă țara decide să intre în NATO, ea va pierde regiunile Osetia de Sud și Abhazia (în prezent enclave separatiste, declarate de Tbilisi drept „teritorii ocupate”) pentru totdeauna. Mai mult, țara se va confrunta și cu amenințarea pierderii altor teritorii.



În Republica Moldova, principalul factor distinctiv este atitudinea pro-rusă a actualului președinte, al cărui scop declarat este reîntoarcerea țării pe orbita Rusiei.

Analiștii din Georgia, Ucraina și Republica Moldova consideră că scopul principal al Kremlinului în regiune constă în recuperarea influenței imperiale, pe care a avut-o asupra acestor state, în încetinirea dezvoltării lor economice și sociale, respectiv ținerea lor departe de Uniunea Europeană. Această aspirație a Kremlinului constituie o amenințare majoră pentru suveranitatea celor trei țări independente.

Categorii
Social

Sursele de finanțare ale propagandei rusești

otrivit unui studiu al mass-media, posturile TV din Rusia nu pot juca un rol decisiv în răspândirea mesajelor de propagandă ale Kremlinului în Ucraina și  Georgia. În Republica Moldova, însă, acestea au avut o influență deosebită asupra publicului, fapt devenit evident mai ales în timpul campaniei electorale prezidențiale din 2016, în care câștigător a fost candidatul pro-rus Igor Dodon. Pentru a studia propaganda rusească ce transmite ideologia Kremlinului, precum și instrumentele și metodele utilizate de Moscova pentru a-și răspândi mesajul, o echipă de jurnaliști din Georgia a vizitat Ucraina și Republica Moldova. De asemenea, cu ajutorul analiștilor locali, am încercat să stabilim cine se face responsabil de răspândirea și promovarea propagandei rusești în cele trei țări.



Concluzia generală este că, de ani buni, propaganda rusească și amenințările pe care aceasta le prezintă dau bătăi de cap mai multor state. Kremlinul folosește mecanisme de dezinformare și propagandă pentru a-și realiza obiectivele imperialiste în regiune, dar și în afara ei. Scopul final al propagandei rusești este destrămarea țărilor pe care le are în vizor, pentru ca apoi să le determine să devieze de la vectorul occidental și să le întoarcă înapoi, pe orbita pro-rusă. Reieșind din această stare de lucruri, metoda principală a propagandei rusești este demonizarea Occidentului și cultivarea, prin intermediul diverselor tehnici de manipulare, a euroscepticismului și a fricii față de Vest printre oameni.

De facto, Kremlinul își poate masca tehnicile strategice, dar niciodată nu-și ascunde interesele în regiune, ci și le declară deschis. Un bine-cunoscut ideolog al Kremlinului, Aleksandr Dughin, care împărtășește viziuni pro-fasciste, nu se eschivează de la discutarea publică a scopurilor imperialiste ale politicii rusești. Vorbind despre Georgia, bunăoară, el spune deschis că, după Abhazia și Osetia de Sud, urmează să se desprindă și Samegrelo, Adjaria și Samtskhe-Javakheti.

„Georgia este un stat eșuat și a pierdut controlul nu doar asupra abhazienilor și a osetinilor de sud. Acest proces va continua. Noi am apărat două națiuni, iar acum încă niște națiuni din Georgia vor avea nevoie de protecție. Căci, dacă le dăm din nou georgienilor, același lucru se va întâmpla în Zugdidi, care este capitala Samegrelo, în Javakheti, Poti și Adjaria. În general, am intrat într-o serie de conflicte ce nu se vor soluționa de la sine”, susține Aleksandr Dughin.

Aleksandr Dugin, sursa foto: Movimiento Social Republicano

Georgia, Ucraina și Republica Moldova sunt trei țări din spațiul post-sovietic ce au simțit din nou, în ultimele decenii, de o manieră extrem de dură, consecințele directe și indirecte ale utilizării forței de către Federația Rusia. Drept urmare, de mai mulși ani, cele trei state se confruntă cu probleme comune, iar lupta cu propaganda rusească a devenit una dintre provocările majore pentru ele.

Potrivit diverselor studii efectuate în cele trei țări, instituțiile media, așa-numitele ONG-uri naționaliste, partidele politice, biserica și, în definitiv, reprezentanții așa-zisei elite intelectuale (membri ai cercurilor culturale și științifice, persoane respectate, fețe cunoscute și oameni de afaceri – adică, acea parte a societății, de a cărei părere oamenii țin cont și care poate influența opinia publică) sunt cele mai eficiente instrumente pentru răspândirea mesajelor de propagandă rusească. Și analiștii consideră că acestea sunt canalele de bază prin care este diseminată propaganda rusească în Georgia, Ucraina și Moldova, iar Kremlinul investește în ele resurse financiare considerabile. Se pare că în toate cele trei țări sunt utilizate scheme similare de finanțare a propagandei, precum aceleași sunt și semnele lor distinctive – lipsa transparenței și caracterul secret.

În Georgia, ONG-ul „Fondul de Dezvoltare a Mass-Media” lucrează deja de zece ani asupra demascării propagandei rusești și a dezinformării ce vine de la Moscova. Organizația a efectuat câteva studii asupra amenințărilor pe care le reprezintă propaganda rusească, a instrumentelor utilizate și a modalităților de răspândire a acesteia. În 2017, împreună cu colegii din Ucraina, Ungaria și Cehia, organizația a publicat Raportul „Indicele de Influență a Kremlinului”, în care analizează amenințările din spațiul mediatic ce vin din partea Kremlinului.

Șeful organizației, Tamar Kintsurașvili, spune că principala problemă este lipsa transparenței în ceea ce ține de finanțarea instituțiilor media locale pro-ruse:

„Transparența, de asemenea, este foarte importantă – mai ales transparența financiară, deoarece nimeni nu știe cum sunt finanțate aceste instituții media și cine stă în spatele lor… Iar publicul singur va alege. Important e să existe o reacție la orice asemenea caz de dezinformare. Cu cât mai înalt este nivelul la care se reacționează – cu condiția că autoritățile vor înceta să se concentreze doar asupra oponenților și vor acorda mai multă atenție acestui domeniu -, cu atât va fi mai bine pentru țara noastră”, se arată convins Tamar Kintsurașvili

Tamar Kintsurașvili

Spre deosebire de Ucraina și Republica Moldova, o trăsătură distinctă a finanțării media pro-ruse din Georgia sunt… contractele semnate cu aceste instituții – care, de facto, sunt portavoce a propagandei rusești și promotoare ale discursului instigator la ură – de către agențiile guvernamentale. Acest lucru sugerează, indirect, că guvernul, în mod conștient sau nu, s-a aliat Kremlinului în jocul acestuia de-a propaganda – și chiar o încurajează. Potrivit analiștilor georgieni, Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței a Consiliului Europei critică autoritățile georgiene pentru utilizarea banilor contribuabililor în scopul finanțării instituțiilor media ce promovează discursul instigator la ură.

O schemă de finanțare aproape identică funcționează în Ucraina. Experții media locali susțin că mai multe partide politice și o anumită parte a mass-media și a ONG-urilor din această țară sunt finanțate din bani rusești, prin surse și pe căi ascunse, ca parte a campaniei de propagandă și de dezinformare, desfășurată de către tehnologii Kremlinului. Dar, în ciuda tuturor eforturilor, a fost aproape imposibil ca fluxul financiar să fie urmărit, respectiv să fie dovedit ceva oficial.

Totuși, Ucraina a început printre primele lupta activă contra propagandei rusești. Spre deosebire de Georgia, autoritățile ucrainene au întreprins mai mulți pași pentru combaterea acesteia. De exemplu, autoritățile de la Kiev au interzis utilizarea rețelelor sociale rusești, a adreselor de e-mail cu domeniul „.ru” și a motoarelor de căutare rusești. Interdicțiile au afectat și principalele televiziuni din Rusia care emiteau pe teritoriul țării (Pervîi Kanal, Rossia 1, NTV, TNT, RTR Planeta, Rossia 24, RT și altele). Iar zeci de reprezentanți ai industriei de divertisment din Rusia au primit interdicție de a intra pe teritoriul Ucrainei.

În plus, în anul 2014, jurnaliștii și experți media ucraineni au creat site-ul „StopFake”, o platformă ce deconspiră dezinformarea rusească. Scopul acesteia constă în demascarea știrilor false despre Ucraina în instituțiile media rusești.

„Detector Media” este o organizație neguvernamentală care, de mai mulți ani, lucrează activ asupra identificării și demascării propagandei rusești. Fostul director de programe al organizației, Roman Șutov (în prezent consilier strategic la Centrul Baltic de Excelență în Media), ne-a spus că ONG-urile cu finanțare rusească din Ucraina nu pot avea o influență semnificativă asupra opiniei publice. Ele mai lucrează însă în vestul țării, iar principalul accent al activității acestora constă în propagarea unui sentiment anti-occidental în aceste regiuni.

„În ceea ce privește ONG-urile (pro-ruse), ele nu sunt multe în Ucraina. La un moment dat, au existat pseudo-mișcări anti-război, deși nici în cazul acestora nu am avut dovezi că ar fi fost implicați banii rusești. Ele nu au avut o influență majoră asupra opiniei publice și nu mai activează acum. Astăzi, cred eu, avem câteva ONG-uri pro-ruse, mai ales în partea vestică a Ucrainei, unde încearcă să propage sentimente anti-poloneze, anti-ungare și anti-românești, deși nici în cazul lor nu putem dovedi că ar fi implicați bani rusești”, spune Roman Șutov.

Roman Șutov



Explicația este simplă: o asemenea finanțare, de cele mai multe ori, implică bani în numerar, respectiv nu pot fi găsite documente oficiale care să confirme că mass-media cu pricina beneficiază de sprijin financiar rusesc. Totodată, experții media ucraineni atrag atenția asupra unui alt fenomen: anumiți oligarhi pro-ruși – precum Dmitro Firtaș sau Serhii Kurcenko – dețin instituții media influente, iar acestea sunt armele cele mai periculoase în răspândirea propagandei rusești…

Serhii Kurcenko



În Republica Moldova, analiștii politici, dar și reprezentanții partidelor de opoziție sunt convinși că banii rusești sunt utilizați pentru consolidarea atât a partidelor pro-Kremlin, cât și a organizațiilor neguvernamentale și a instituțiilor media pro-ruse. Însă nici ei nu pot obține dovezi documentare în acest sens. În anul 2016, un grup de reporteri de la Centrul de Investigații Jurnalistice din Chișinău a cercetat fluxul de bani rusești, ajunși în țară în perioada imediat premergătoare campaniei prezidențiale. În cadrul investigației s-a dovedit că, înainte de alegeri, în Republica Moldova a intrat, prin diverse conturi off-shore, o sumă mare de bani, care a fost utilizată pentru finanțarea instituțiilor media, a partidelor politice și a ONG-urilor pro-ruse. Jurnaliștii sunt convinși că acești bani au venit din Federația Rusă, deși nu au putut demonstra acest lucru oficial.

„În campania prezidențială din toamna lui 2016 au fost investiți foarte mulți bani, dar acest lucru nu s-a făcut de o manieră transparentă. La fel, nu se cunoaște încă în ce mod au fost finanțate instituțiile media sau oamenii care au lucrat pentru acest candidat (Igor Dodon) în timpul alegerilor. Sursele încă nu sunt clare, deși noi presupunem că ONG-urile pro-ruse au fost implicate în susținerea candidatului socialist. Multe instituții media au lucrat pentru el…”, ne-a spus Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice.

Potrivit analiștilor media, în afară de campaniile electorale de diferite niveluri, în Republica Moldova, de ani de zile, banii rusești sunt folosiți pentru finanțarea funcționarilor guvernamentali. Dar nici aici nu există informații oficiale ce ar confirma acest lucru.



La fel, se știe că un anumit spectru al instituțiilor media, respectiv al jurnaliștilor moldoveni, este finanțat activ pentru consolidarea și răspândirea propagandei rusești, și pentru promovarea ideologie și a mesajelor Kremlinului. Mai mult, Cornelia Cozonac susține că dacă, înainte, banii rusești intrau în Republica Moldova pentru finanțarea jurnaliștilor și a prezentatorilor TV, acum reprezentanții media fac ei înșiși vizite la Moscova, unde primesc instrucțiuni și bani, sunt învățați cum să lucreze cu propaganda și ce mesaje să adauge în produsele lor. Potrivit analiștilor media, și reprezentanții ONG-urilor pro-ruse deseori vizitează Moscova pentru a primi asemenea instrucțiuni.



Așadar, în țările post-sovietice, Kremlinul recurge nu doar la unele și aceleași tehnici de propagandă și de manipulare, dar și la aceleași scheme de finanțare. Resursele ajung la o parte a clasei politice, la ONG-urile ce promovează mesaje pro-ruse și anti-occidentale, precum și la unele instituții media. Este evidentă o trăsătură comună în finanțarea propagandei rusești – lipsa transparenței. Este adevărat că toate lanțurile logice duc la Kremlin, dar niciuna dintre cele trei țări nu a reușit, deocamdată, să dezlege acest nod și să ofere dovezi documentate.

Spre deosebire de Ucraina, în Georgia lipsa măsurilor eficiente împotriva propagandei rusești poate fi văzută drept una dintre principalele provocări ale momentului. De facto, se poate spune că, în ultimii câțiva ani, autoritățile georgiene nu au luat nicio măsură eficientă în acest sens. La nivel legislativ, nu a fost adoptat niciun document strategic ce ar califica propaganda rusă drept una dintre amenințările cele mai importante pentru țară și ce ar trasa pași coerenți pentru a o contracara. În Republica Moldova a existat o problemă similară, dar la începutul anului curent Parlamentul de la Chișinău a adoptat o lege prin care este interzisă retransmiterea emisiunilor informative și politice pe teritoriul țării.

În pofida diverselor pârghii la care s-a recurs, finanțarea instituțiilor media și a ONG-urilor pro-ruse continuă să fie una dintre principalele provocări pentru Georgia, Ucraina și Republica Moldova. Cert este că identificarea surselor de venit ale unor instituții și realizarea unor mecanisme de transparență financiară ar facilita combaterea propagandei rusești. Dacă cele trei țări nu vor intensifica lucrul în acest sens, problema cu care ele se confruntă va rămâne nesoluționată.

Categorii
Social

PREVENIREA TERORISMULUI

Se spune că terorismul nu are hotare și naționalitate. În acest context la 16 noiembrie curent în sala de ședință a Consiliului raional Basarabeasca s-a desfășurat un seminar organizat de către Centrul antiterorist al Serviciul de informații și Securitate al Republicii Moldova. La eveniment au participat reprentanții oficiului de executare a deciziilor judecătorești, ai organelor de drept și autoritățile publice locale.

Categorii
Social

PREGĂTIRI DE ZIUA VINULUI

Ziua Vinului la Basarabeasca va fi marcată în această toamnă cu mai mult fast decât în anii precedenţi. Sunt aşteptaţi oaspeţi de onoare din Belarus şi Federaţia Rusă, întrucât tot atunci, va fi semnat şi un Acord de cooperare între r. Basarabeasca şi or. Jeleznogorsk din regiunea Kursk, Federaţia Rusă. Subiectul a fost abordat la şedinţa ordinară a consiliului raional din 29 septembrie curent.

Categorii
Social

Salon de frumusete pentru consateni

De aproximativ 2 ani, sătenii din Abaclia se bucură de prezența unui salon de frumusețe ce le servește drept un ajutor atunci cînd este vorba de a reînoi frizura sau a face schimbări asupra aspectului fizic! Ideea de întemeia o astfel de afacere i-a venit proprietarei după mulți ani de străinătate și dorința de a crea ceva ce va fi in folosul localității natale. Deși la început părea a fi un vis, treptat a reușit sa aduc la bun sfîrșit marea sa dorință, chiar dacă aceasta a solicitat investiții impunatoare și nopți nedormite.

Categorii
Social

AJUTOR DIN PARTEA CRUCII ROŞII

O sută de mii de dolari au fost transferați de Societatea de Cruce Roșie din China, către Societatea de Cruce Roșie din Moldova, pentru lichidarea consecințelor ninsorilor din aprilie. Banii sunt oferiți sub formă de grant nerambursabil. De ajutor a beneficiat  şi r. Basarabeasca.

Categorii
Social

ACCIDENTE RUTIERE – BASARABEASCA

Pe parcursul a două zile, în or. Basarabeasca, în microraionul Romanova, s-au produs  două accidente rutiere soldate cu pagube materiale  şi persoane  traumatizate.Mai multe detalii despre aceste evenimente, aflaţi în continuare:

Bалютный курс: 03 Ноя 2022
EUR : 19.0778 MDL-0,0938 ▼
USD : 19.2733 MDL-0,0227 ▼
RON : 3.8839 MDL-0,0181 ▼
RUB : 0.3132 MDL-0,0003 ▼
UAH : 0.5221 MDL-0,0004 ▼