Ținându-se de mână și ajutându-i pe alții, așa își trăiesc povestea Larisa și Ion Chirilenco din Cazangic, raionul Leova. I-am cunoscut într-o dimineață de martie, chiar de Sfinții 40 de Mucenici. Larisa Chirilenco, alături de alte gospodine din sat, dădeau ultimul clocot la sarmalele din oală. Iar Ion Chirilenco, cu grijă, așeza în coșuri fel de fel de produse alimentare.
Atât soții, cât celelalte femei care puneau umărul la pregătirea bucatelor, sunt voluntari la asociația de seniori din localitate. Împreună îi ajută pe cei singuratici și imobilizați. Din cele trei localități ale comunei, au adunat o listă de peste o sută de beneficiari. Îi vizitează periodic, în ajun de sărbători, ori când știu că de ceva vreme nimeni nu le-a mai deschis poarta.
„Vedem cine are nevoie la momentul dat. Mergem în orice anotimp. Le ducem și un cuvânt bun. Ne dorim ca vizita noastră să le dea de înțeles că nu sunt uitați”, susține Larisa Chirilenco.
Pe lângă bucate calde, voluntarii le duc și produse de igienă. Soții Chirilenco spun că atât ei, cât și alți voluntari, se implică și la alte lucrări de reparație, necesare în gospodăriile beneficiarilor.
„Aveau nevoie să dea cui var o cameră sau de tăiat lemne, lucruri de care nu erau în stare aceste persoane. Noi cu toate ne implicam”, menționează Ion Chirilenco.
Iar dacă nu puteau ajunge la farmacia din raion, cei imobilizați erau ajutați și cu medicamente, afirmă Larisa Chirilenco:
„Mergem chiar la magazin și le cumpărăm produsele necesare. Mergem la Leova și cumpărăm medicamente pentru persoanele date.”
Beneficiarii susțin că tradiția de a fi vizitați de alți seniori, îi țin conectați la comunitate.
„Este îmbucurător să vină cineva la anii aceștia, să te viziteze și să mai stai de vorbă. Viața e scurtă.”, este de părere Domnica Beleuța, locuitoare a satului Cazangic.
Soții Chirilenco sunt un exemplu pentru cei din comună. Implicarea lor nu se rezumă doar la activitatea socială, dar și la cea culturală. Cei doi cântă în ansamblul folcloric, regizează piese de teatru și organizează șezători pentru săteni. De dimineață și până la prânz, sunt însă la școală. De peste 50 de ani activează în calitate de profesori, ea – de limbă română, el – de matematică. Directoarea gimnaziului „Mihai Viteazul” din Cazangic, Ludmila Guștiuc, menționează că:
„Doamna Chirilenco unde nu a participat, a venit cu diplomă. Sunt mentori la tinerii specialiști și toți din gimnaziu și la nivel de raion, au nevoie de experiența lor.”
Cu agenda încărcată cu activități, soții Chirilenco nu dau semne de oboseală. Ne-au împărtășit că stilul activ de viață și deschiderea de a răspândi bunătate și generozitate celor din jur, îi fac să se simtă utili și cu spiritul veșnic tânăr.
„Dacă te miști, dacă pui mintea în mișcare și vrei să faci ceva, organismul se înnoiește, nu îmbătrânește”, e de părere domnul Chirilenco. Iar soția acestuia a îndemnat să: „Nu ratați șansa de a trăi viața energic, în mișcare, cu multă dăruire de sine.”
Acest material a fost realizat în cadrul campaniei „Incluziunea începe de la mine”.
Campania își propune să contribuie la diminuarea stereotipurilor existente despre grupurile social-vulnerabile și marginalizate, precum și la îmbunătățirea atitudinii societății față de aceste persoane. La fel, campania este orientată să sporească gradul de înțelegere a noțiunii de incluziune de către cetățeni, sporind astfel șansele pentru o societate mai incluzivă.
Campania este organizată în cadrul proiectului „Promovarea coeziunii sociale în Moldova prin încurajarea incluziunii și diminuarea discriminării”, desfășurat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul programului „Inițiativă Comună pentru Oportunități Egale – Faza II”, implementat cu suportul Guvernului Elveției.
