Apa este esențială pentru o calitate bună a vieții. Și nu orice fel de apă, ci una pură și fără reziduuri sau toxine care dăunează sănătății. Mirosul apei, culoarea și puritatea acesteia, toate aceste caracteristici ne oferă informații asupra calității apei consumate.
Deja se cunoaște că apa are cel mai mare impact asupra sănătății noastre. Și dacă vorbim de apă trebuie să vorbim și de canalizare, deoarece apele uzate sunt și ele o problemă stringentă în Republica Moldova.
Procentajul apelor uzate colectate de la populație.
Sursa: Biroul Național de Statistică
Potrivit informațiilor publicate pe site-ul Consiliului Raional, în raionul Basarabeasca circa 80% din gospodării sunt conectate la sistemul centralizat de alimentare cu apă, dar în sate această cifră este de circa 63%. Situația cu sistemul de canalizare este mult mai gravă: nu mai mult de 10% dintre gospodării sunt conectate la sistemul centralizat de canalizare, în principal în clădirile cu mai multe apartamente. Locuitorii din sectorul privat folosesc latrine cu gropi sau pur și simplu varsă apele uzate în stradă. Rețelele existente de alimentare cu apă și de canalizare sunt grav deteriorate, ceea ce cauzează frecvente avarii. De asemenea, instalațiile de tratare a apelor uzate sunt într-o stare proastă de întreținere. Toate acestea cauzează daune grave mediului înconjurător și sănătății omului.
În ceea ce privește Abaclia, vice-primarul satului ne spune cum stau lucrurile:
Sergiu Cazacu viceprimar s. Abaclia:
„În Abaclia avem un proiect în decurs de desfășurare în ceea ce privește apa și canalizarea. Acesta va include circa 60 de km de tuburi de canalizare și tot atâțea km de țevi apeduct. Proiectul are un buget de 63 de milioane de lei, până la momentul actual au fost deja investite în construcții 8 milioane de lei. Va fi desigur nevoie de o investiție din partea beneficiarilor, adică a primăriei, deoarece aceasta este o condiție a Fondului Ecologic a Moldovei pentru îndeplinirea obligațiunilor contractuale și transferarea celorlalte resurse financiare. Gestiunea sistemei de aprovizionare cu apă este împărțită între 2 întreprinderi îndividuale. Majoritatea țevilor sunt vechi, ceea ce creează probleme cu presiunea apei în țevi, deoarece la fiecare creștere a presiunii, crapă țevile și devine dificilă aprovizionarea cu apă. Tariful apei este de 10 lei persoane fizice și 15 lei persoane juridice. O parte a țevilor totuși au fost schimbate, mai mult în regiunea Hârtop și pe strada Secrieru.”
Opiniile locuitorilor din sate, la acest capitol, sunt împărțite și vă prezentăm unele dintre ele.
Maria Gurin, locuitoarea satului Abaclia
”Sunt satisfăcută de calitatea apei. Probleme cu furnizarea apei nu avem pentru că suntem amplasați favorabil, față de cei amplasați în partea de sus a satului care nu au apă la robinet cu zilele. Prețul apei la cub mă aranjează, dar la canalizare absolut deloc, dacă la apă prețul este de 10 lei, apoi la canalizare este de 50 de lei. Canalizarea este necesar să fie centralizată, noi avem groapă de acumulare individuală și o curățim cel puțin o dată pe lună, în unele luni chiar de 2 ori.”
Vasile Ciubotaru, locuitor al satului Abaclia„Sunt parțial mulțumit de calitatea serviciilor de alimentare cu apă. Aș dori să îmbunătățesc programul de aprovizionare cu apă, precum și calitatea apei în sine. În opinia mea, aceste probleme ar trebui să fie rezolvate de către autorități și serviciile relevante.”
Alte materiale la aceeși temă:

Unele tarife la serviciile publice urmează să fie majorate începând cu 1 iulie, curent. Și asta pentru că Agenția Servicii Publice (ASP) înregistrează pierderi financiare din cauza creșterii costurilor, informează Realitatea.md.
Potrivit șefei Secției relații cu presa și protocol a Agenției Servicii Publice (ASP), Olesea Pasicovschi, ajustarea tarifelor prin aplicarea unei Metodologii unificate pentru toate grupurile de servicii prestate de ASP se bazează pe estimarea costurilor și acoperirea cheltuielilor.
„În același timp se pune în sarcina ASP acoperirea tuturor cheltuielilor legate de prestarea serviciilor cu înlesniri și gratuite. Remarcăm, că tarifele la serviciile de bază ale ASP nu reprezintă cheltuielile reale ale Agenției și sunt sub cost.
Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.314/2017 cu privire la constituirea ASP, Agenția este o instituție publică (non-profit) și își desfășoară activitatea în baza autofinanțării. Aplicarea tarifelor stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.966/2020 nu va genera profituri pentru ASP, iar în cazul înregistrării unui profit în bilanțul contabil, acesta se face venit la bugetul de stat, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.314/2017.
În cazul menținerii tarifelor vechi, ASP riscă să înregistreze pierderi financiare considerabile, care puteau afecta activitatea și posibilitatea ASP de autofinanțare, ceea ce, inevitabil, ducea la necesitatea subvenționării de către stat a activităților efectuate de ASP, în baza faptului că este o instituție fondată de Guvern”, a declarat Olesea Pasicovschi în cadrul unui interviu pentru curentul.md.
De asemenea, ea a menționat că pe parcursul anilor 2006-2020 costurile serviciilor prestate s-au majorat de cca 2 ori pe fonul creșterii indicilor economico-financiari, fapt ce a adus la pierderi financiare, înregistrate de către ASP. În același timp se păstrează serviciile gratuite pentru: înregistrarea nașterii, decesului, eliberarea primului buletin de identitate al cetățeanului RM, determinarea apartenenței persoanei la cetățenia RM, etc.
Menționăm, că la sfârșitul anului trecut Guvernul Chicu a aprobat o Hotărâre, prin care urmează să fie ajustate noile tarife la serviciile publice. Spre exemplu, începând cu 1 iulie se vor scumpi: înregistrarea divorțului în decurs de 25 de zile de la prețul 100 lei – la 300 de lei, eliberarea extrasului de bunuri imobile în 3 zile de la prețul de 51 de lei – la 130 de lei, prima înmatriculare a vehiculului în decurs de o oră de la 400 de lei – la 600 de lei.
Sursa: tv6.md
În ultimele două săptămâni, în UTA Găgăuzia a fost înregistrată o scădere a numărului de pacienți internați, diagnosticați cu COVID-19. În același timp, a fost înregistrată o creștere a numărului de pacienți cu formă severă a bolii, transmite MOLDPRES cu referire la Serviciul de presă al executivului de la Comrat.
În cadrul unei ședințe de astăzi cu șefii instituțiilor medicale din autonomie, guvernatorul Irina Vlah
a menționat că, datorită calităților personalului medical, a fost posibilă asigurarea funcționării eficiente a sistemului de sănătate și salvarea vieții oamenilor.
„Anul 2020 a cerut mobilizare personală maximă şi ați demonstrat întregii societăți un exemplu deosebit de responsabilitate socială. Autoritățile au reușit să aloce peste 17 milioane de lei pentru combaterea epidemiei. Totodată, am reușit să atragem asistența partenerilor noștri în sumă de 10 milioane de lei sub formă de echipament medical și consumabile. Încă nu putem spune că epidemia s-a terminat, deci trebuie să rămânem pregătiți să confruntăm un nou val de infecție”, a menționat Irina Vlah.
Potrivit Direcției principale pentru sănătate din UTA Gagauz-Yeri, la data de 20 mai, 60% dintre lucrătorii medicali sunt vaccinați împotriva COVID-19. În total, 2977 de locuitori din regiune au fost vaccinați.
Foto: ipn.md
Sursa: moldpres.md
Передача подготовлена в рамках «Программы мер по укреплению доверия» UNDP Moldova и финансируется Евросоюзом.
Cabinetul de miniștri a decis alocarea, din fondurile de urgență ale Guvernului, a 2,2 milioane de lei pentru familiile personalului medical care a decedat în lupta cu virusul SARS-Cov-2. Prin urmare, de indemnizații unice în valoare de 100 de mii de lei vor beneficia 22 de familii, informează PROVINCIAL, cu referire la un comunicat de presă.
Potrivit documentului, ajutorul financiar va fi acordat rudelor cadrelor medicale a căror deces a survenit după data de 17 martie 2020, din cauza complicațiilor de Covid-19. Suportul bănesc este scutit de impozitul pe venit și de plata contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii.
„Este prima decizie de acest gen. Chiar și în condițiile interimatului, Guvernul Republicii Moldova își respectă angajamentul asumat față de familiile cadrelor medicale care au decedat în lupta cu Covid-19. Respectând și aducând un omagiu medicilor care și-au pierdut viața în lupta cu această pandemie și în măsura posibilităților, am decis să alocăm o primă tranșă pentru aceste familii”, a declarat premierul interimar, Aureliu Ciocoi.
Guvernul în exercițiu a aprobat un proiect de Hotărâre care prevede negocierea de către MSMPS și comandarea unui lot de 700 de mii de doze de vaccin împotriva Covid-19 produs de compania BioNTech/Pfizer. Potrivit documentului, lotul de ser pentru imunizarea populației ar urma să fie livrat Republicii Moldova în lunile septembrie-octombrie ale acestui an.
„Este o decizie importantă, iar dacă se reușește achiziționarea lotului de 700 de mii de doze de vaccin, atunci asta presupune că 350 de mii de oameni vor fi vaccinați cu două doze”, a spus Aureliu Ciocoi.
Cabinetul de miniștri a mai decis alocarea sumei de 150 de mii de lei din Fondul de intervenție al Guvernului pentru evacuarea a 31 de cetățeni ai Republicii Moldova din Fâșia Gaza. Este vorba despre 7 femei și 24 de copii care au nevoie de intervenția autorităților pentru a părăsi regiunea bombardată, deja de 19 zile, cu rachete lansate din Israel.
Photo credit: digi24
Sursa: provincial.md
Guvernul a alocă din Fondul de Intervenție 150 de mii de lei pentru evacuarea a 31 de cetățeni ai R. Moldova din Fâșia Gaza. Un proiect în acest sens a fost aprobat în cadrul ședinței de miercuri, 19 mai, a Cabinetului de miniștri.
„Vin cu un nou punct în agendă în regim de urgență, solicitând respectuos acceptul dvs pentru alocarea din Fondul de Intervenție a Guvernului a sumei de 150 mii de lei pentru evacuarea din Fâșia Gaza a 31 de cetățeni ai R. Moldova. Cunoașteți care este situația în Fâși Gaza. Potrivit datelor prezentate de Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), la moment în Fâșia Gaza sunt șapte mame cu 24 de copii – toți cetățeni ai R. Moldova”, a declarat prim-ministrul interimar al R. Moldova, Aureliu Ciocoi.
Reprezentanții Ambasadei R. Moldova în Israel a emis marți, 18 mai, un comunicat de presă prin care anunță că zborurile de pe cursa Chișinău-Tel Aviv-Chișinău au fost reluate. Potrivit misiunii diplomatice, pentru săptămâna curentă sunt planificate trei zboruri pe 18, 19 și 20 mai.
Potrivit presei israeliene, cel puțin 213 persoane au fost ucise în Fâșia Gaza și 12 în Israel, în cele mai sângeroase confruntări din ultimii șapte ani, care deja au intrat în a 10-a zi.
Israelul a comasat trupe la granița cu Fâșia Gaza și se află în „în diverse stadii de pregătire a operațiunilor terestre”, a anunțat un purtător de cuvânt al IDF (Forțele de apărare israeliene). Această mișcare aduce aminte de incursiunile armatei israeliene în teritoriile palestiniene în timpul conflictelor din 2008-2009 și 2014.
Photo credit: Reuters
Sursa: zdg.md
Ambasadorii la UE ai celor 27 de state membre au decis miercuri ca persoanele vaccinate din afara Uniunii, inclusiv din Marea Britanie, să fie lăsate să intre în UE pentru vacanțe și vizite, a anunțat un purtător de cuvânt de la Bruxelles, citat de Washington Post.
Ambasadorii au recomandat schimbarea regulilor astfel încât să fie permise călătoriile ne-esențiale ale celor care sunt vaccinați cu ambele doze sau cu o singură doză în cazul vaccinului Johnson&Johnson, dar este vorba doar de vaccinurile aprobate pe teritoriul Uniunii Europene, transmite Digi24.
Se precizează că persoanele vaccinate cu seruri din Rusia și China nu vor avea dreptul la călătorii ne-esențiale în Europa.
Sursa: sinteza.md
Noi reguli de intrare în Italia au fost anunțate de autoritățile de la Roma. Acestea sunt valabile pentru toți cei care în ultimele 14 zile s-au aflat în Republica Moldova sau au tranzitat teritoriul țării noastre.
Astfel, călătorii sunt obligați să prezinte adeverința ce confirmă efectuarea unui test negativ la coronavirus cu 72 de ore înainte de a ajunge în Italia.
Indiferent de rezultat, autoizolarea la domiciliu este obligatorie pentru 10 zile și testarea suplimentară la sfârșitul acestei perioade.
Excepție de la aceste măsuri pot face cetățenii care chiar dacă au călătorit în ultimele 2 săptămâni în țările restricționate, inclusiv în Republica Moldova, vin în Italia pe motive de muncă, urgență absolută, nevoi de sănătate, studii sau întoarcerea acasă.
Regulile suplimentare au intrat în vigoare și vor fi valabile până în 30 iulie.
Sursa: agrotv.md
În Republica Moldova, 2/3 dintre moldoveni nu merg nici odată la odihnă. Alții 32,4% au fost cel puțin o dată în ultimii cinci ani. Dintre aceștia, 15% au mers o dată în an, 12% – o dată la câțiva ani, iar 5% – de 2-3 ori pe an. În anul pandemic, am avut o scădere de 4,3 ori a numărului de călătorii în scopul de odihnă, comparativ cu anul 2019.
Sunt datele unui sondaj de opinie național, realizat de către CBS AXA, la comanda Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, pe un eșantion de 1114 persoane. Sondajul a fost prezentat vineri, 14 mai, de către Veaceslav Ioniță, expertul în politici economice ale IDIS „Viitorul”, în cadrul unei noi ediții a emisiunii „Analize Economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privesc.eu.
Potrivit expertului, 80% dintre călătoriile de odihnă ale moldovenilor sunt făcute peste hotare. Țara preferată pentru destinație este Ucraina, unde aproape 47% aleg să se odihnească. Bulgaria este preferată de către circa 31% dintre moldoveni. Mai mult de 17% aleg să meargă în Turcia. Alții puțin peste 12% preferă România. În Italia merg mai mult de 10% dintre moldoveni, iar Grecia este preferată de către 12,2% de moldoveni. În țări ca Franța, Spania, Rusia SUA, Muntenegro merg mai puțin de 10% dintre moldoveni.
Veaceslav Ioniță a menționat că în Republica Moldova sunt în jur de 2,6 milioane de cetățeni, iar 32% dintre aceștia, cel puțin o dată la câțiva ani merg undeva la odihnă. Tinerii, de la 18 la 29 de ani, 54,4%, sau fiecare al doilea tânăr, merg cel puțin o dată în câțiva ani la odihnă, urmați de cei de 30-44 de ani. Cei de vârsta 60+, care de obicei sunt oameni cu venituri modeste – doar 13% merg la odihnă, sau fiecare a șaptea persoană. Mai mult de jumătate dintre turiștii moldoveni au studii superioare și un nivel de trai înalt. 45,2% dintre cetățenii care locuiesc în mediul urban aleg să meargă la odihnă. Cât privește populația rurală, doar 20% sau fiecare a cincea persoană. Bărbații, aproape 37%, merg cel mai des la odihnă, comparativ cu femeile, circa 29%.
Cât privește anul pandemic 2020-2021, numărul călătorilor în scopuri de odihnă s-au redus de 4m3 ori, iar din cei care au mers la odihnă 69% au decis să meargă peste hotare, comparativ cu 80% în anii de până la pandemie. Restul au preferat să se odihnească în Republica Moldova. În mod normal, în țară decid să se odihnească 20% din turiști. După grupa de vârstă, cei cu vârsta de 60+ aleg cel mai mult să se odihnească în țară. Oamenii cu venituri modeste, nu se odihnesc nici în țară, nici peste hotare. Iar cei care au un nivel de trai mai ridicat, a doua sau a treia odihnă este realizată în Republica Moldova.
În general, moldovenii aleg să meargă la odihnă pe cont propriu. Este vorba de aproape 74% dintre cetățeni care nu apelează la serviciile unei agenții de turism. În mare parte, cei care apelează la o agenție de turism sunt de 30-44 de ani și 60+ și e vorba de oameni cu studii superioare și cu venituri înalte.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, dacă agențiile de turism doresc să vadă care este potențialul pieței, pot înțelege că trebuie de crescut numărul cetățenilor Republicii Moldova care consideră odihna o prioritate pentru e și să le explice acestora că o odihnă organizată este mai bună, mai calitativă, decât una făcută pe cont propriu. „Dacă noi vom reuși să explicăm cetățenilor Republicii Moldova acest lucru, atunci noi vom crește foarte mult potențialul și capacitatea pieței de organizare a turismului. Noi avem doar 30% dintre cetățenii Republicii Moldova care merg la odihnă și dintre ei doar a patra parte merg prin intermediul unei agenții de turism”, a spus expertul.
Potrivit sondajului, moldovenii care se odihnesc în Ucraina au, în mare parte, studii medii generale, venituri medii, duc un mod de viață modest, astfel că își permit să se odihnească la un preț nu foarte mare și aproape de casă pentru a-și minimiza costurile. În România se odihnesc cel mai mult tinerii, de vârsta 18-29 de ani, în mare parte cu studii medii general, cu un nivel de trai mai scăzut.
Veaceslav Ioniță a mai spus că aproape 570 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova în fiecare an obișnuiesc să meargă la odihnă peste hotare, însă numărul de călătorii este de aproape 800 de mii, deoarece unii moldoveni aleg să meargă de mai multe ori peste hotare, în scop de odihnă. Astfel, un număr de 5% sau 130 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova care merg la odihnă mai mult de o dată pe an.
Pandemia a afectat dramatic turismul, susține economistul. În anul 2019 s-au înregistrat 784 de mii de călătorii, iar în anul 2020 – circa 180 de mii. Cea mai mare scădere a fost din contul călătoriilor peste hotare. Dacă în 2019 au fost 645 de mii de călătorii în scopuri de odihnă peste hotare, atunci în 2020 aceștia au fost la nivel de 120 de mii. Cât privește situația din Republica Moldova, tot a scăzut, dar nu atât de dramatică. Dacă în 2019 au fost 140 de mii de călătorii în scopuri de odihnă în Republica Moldova, atunci în 2020 în perioada pandemiei numărul lor a scăzut la 60 de mii.
În 2019, în Ucraina au fost înregistrate 190 de mii de călătorii de odihnă ale cetățenilor moldoveni. În 2020 numărul lor a scăzut la 20 de mii. Conform unor cercetări internaționale, cetățenii Republicii Moldova asigură cea mai mare cotă de turiști străini care se află pe teritoriul Ucrainei. Numărul de turiști care mergeau în România în mod obișnuit până la pandemie era de circa 50 de mii de călătorii, însă în perioada pandemiei au mers doar 6 mii. Către Bulgaria în mod obișnuit erau 125 de mii de călătorii, anul trecut au fost doar 18 mii. Turcia de la 71 de mii de călătorii ale cetățenilor moldoveni în 2019 a înregistrat anul trecut 20 de mii.
„Cetățenii Republicii Moldova trebuie încurajați să-și creeze un stil de viață cu introducerea în agenda familiei a odihnei, trebuie încurajați să se odihnească în Republica Moldova, în zonele verde ale Republicii Moldova. Totodată trebuie să încurajăm odihna organizată, agențiile de turism au foarte mult de lucru ca să educe un comportament al consumului de produse turistice în Republica Moldova. Noi avem ferma convingere că turismul rural, turismul verde este o alternativă pentru Republica Moldova. Trebuie să dezvoltăm turismul. Din nefericire acesta la noi este foarte slab dezvoltat, în comparație cu țările vecine”, a conchis Veaceslav Ioniță.
Studiul a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier: „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre, implementat de către IDIS Viitorul în parteneriat cu raionul Cahul, Republica Moldova; comunitatea teritorială Reni, Ucraina; județul Galați, România.
Sursa: oficial.md