Categorii
Anunțuri În Moldova

Noi reguli de intrare în Italia

Noi reguli de intrare în Italia au fost anunțate de autoritățile de la Roma. Acestea sunt valabile pentru toți cei care în ultimele 14 zile s-au aflat în Republica Moldova sau au tranzitat teritoriul țării noastre.

Astfel, călătorii sunt obligați să prezinte adeverința ce confirmă efectuarea unui test negativ la coronavirus cu 72 de ore înainte de a ajunge în Italia.

Indiferent de rezultat, autoizolarea la domiciliu este obligatorie pentru 10 zile și testarea suplimentară la sfârșitul acestei perioade.

Excepție de la aceste măsuri pot face cetățenii care chiar dacă au călătorit în ultimele 2 săptămâni în țările restricționate, inclusiv în Republica Moldova, vin în Italia pe motive de muncă, urgență absolută, nevoi de sănătate, studii sau întoarcerea acasă.

Regulile suplimentare au intrat în vigoare și vor fi valabile până în 30 iulie.

Sursa: agrotv.md

Categorii
Bani Social

În Republica Moldova, 2 din 3 moldoveni nu merg niciodată la odihnă

În Republica Moldova, 2/3 dintre moldoveni nu merg nici odată la odihnă. Alții 32,4% au fost cel puțin o dată în ultimii cinci ani. Dintre aceștia, 15% au mers o dată în an, 12% – o dată la câțiva ani, iar 5% – de 2-3 ori pe an. În anul pandemic, am avut o scădere de 4,3 ori a numărului de călătorii în scopul de odihnă, comparativ cu anul 2019.

Sunt datele unui sondaj de opinie național, realizat de către CBS AXA, la comanda Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, pe un eșantion de 1114 persoane. Sondajul a fost prezentat vineri, 14 mai, de către Veaceslav Ioniță, expertul în politici economice ale IDIS „Viitorul”, în cadrul unei noi ediții a emisiunii „Analize Economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privesc.eu.

Potrivit expertului, 80% dintre călătoriile de odihnă ale moldovenilor sunt făcute peste hotare. Țara preferată pentru destinație este Ucraina, unde aproape 47% aleg să se odihnească. Bulgaria este preferată de către circa 31% dintre moldoveni. Mai mult de 17% aleg să meargă în Turcia. Alții puțin peste 12% preferă România. În Italia merg mai mult de 10% dintre moldoveni, iar Grecia este preferată de către 12,2% de moldoveni. În țări ca Franța, Spania, Rusia SUA, Muntenegro merg mai puțin de 10% dintre moldoveni.

Veaceslav Ioniță a menționat că în Republica Moldova sunt în jur de 2,6 milioane de cetățeni, iar 32% dintre aceștia, cel puțin o dată la câțiva ani merg undeva la odihnă. Tinerii, de la 18 la 29 de ani, 54,4%, sau fiecare al doilea tânăr, merg cel puțin o dată în câțiva ani la odihnă, urmați de cei de 30-44 de ani. Cei de vârsta 60+, care de obicei sunt oameni cu venituri modeste – doar 13% merg la odihnă, sau fiecare a șaptea persoană. Mai mult de jumătate dintre turiștii moldoveni au studii superioare și un nivel de trai înalt. 45,2% dintre cetățenii care locuiesc în mediul urban aleg să meargă la odihnă. Cât privește populația rurală, doar 20% sau fiecare a cincea persoană. Bărbații, aproape 37%, merg cel mai des la odihnă, comparativ cu femeile, circa 29%.

Cât privește anul pandemic 2020-2021, numărul călătorilor în scopuri de odihnă s-au redus de 4m3 ori, iar din cei care au mers la odihnă 69% au decis să meargă peste hotare, comparativ cu 80% în anii de până la pandemie. Restul au preferat să se odihnească în Republica Moldova. În mod normal, în țară decid să se odihnească 20% din turiști. După grupa de vârstă, cei cu vârsta de 60+ aleg cel mai mult să se odihnească în țară. Oamenii cu venituri modeste, nu se odihnesc nici în țară, nici peste hotare. Iar cei care au un nivel de trai mai ridicat, a doua sau a treia odihnă este realizată în Republica Moldova.

În general, moldovenii aleg să meargă la odihnă pe cont propriu. Este vorba de aproape 74% dintre cetățeni care nu apelează la serviciile unei agenții de turism. În mare parte, cei care apelează la o agenție de turism sunt de 30-44 de ani și 60+ și e vorba de oameni cu studii superioare și cu venituri înalte.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, dacă agențiile de turism doresc să vadă care este potențialul pieței, pot înțelege că trebuie de crescut numărul cetățenilor Republicii Moldova care consideră odihna o prioritate pentru e și să le explice acestora că o odihnă organizată este mai bună, mai calitativă, decât una făcută pe cont propriu. „Dacă noi vom reuși să explicăm cetățenilor Republicii Moldova acest lucru, atunci noi vom crește foarte mult potențialul și capacitatea pieței de organizare a turismului. Noi avem doar 30% dintre cetățenii Republicii Moldova care merg la odihnă și dintre ei doar a patra parte merg prin intermediul unei agenții de turism”, a spus expertul.

Potrivit sondajului, moldovenii care se odihnesc în Ucraina au, în mare parte, studii medii generale, venituri medii, duc un mod de viață modest, astfel că își permit să se odihnească la un preț nu foarte mare și aproape de casă pentru a-și minimiza costurile. În România se odihnesc cel mai mult tinerii, de vârsta 18-29 de ani, în mare parte cu studii medii general, cu un nivel de trai mai scăzut.

Veaceslav Ioniță a mai spus că aproape 570 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova în fiecare an obișnuiesc să meargă la odihnă peste hotare, însă numărul de călătorii este de aproape 800 de mii, deoarece unii moldoveni aleg să meargă de mai multe ori peste hotare, în scop de odihnă. Astfel, un număr de 5% sau 130 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova care merg la odihnă mai mult de o dată pe an.

Pandemia a afectat dramatic turismul, susține economistul. În anul 2019 s-au înregistrat 784 de mii de călătorii, iar în anul 2020 – circa 180 de mii. Cea mai mare scădere a fost din contul călătoriilor peste hotare. Dacă în 2019 au fost 645 de mii de călătorii în scopuri de odihnă peste hotare, atunci în 2020 aceștia au fost la nivel de 120 de mii. Cât privește situația din Republica Moldova, tot a scăzut, dar nu atât de dramatică. Dacă în 2019 au fost 140 de mii de călătorii în scopuri de odihnă în Republica Moldova, atunci în 2020 în perioada pandemiei numărul lor a scăzut la 60 de mii.

În 2019, în Ucraina au fost înregistrate 190 de mii de călătorii de odihnă ale cetățenilor moldoveni. În 2020 numărul lor a scăzut la 20 de mii. Conform unor cercetări internaționale, cetățenii Republicii Moldova asigură cea mai mare cotă de turiști străini care se află pe teritoriul Ucrainei. Numărul de turiști care mergeau în România în mod obișnuit până la pandemie era de circa 50 de mii de călătorii, însă în perioada pandemiei au mers doar 6 mii. Către Bulgaria în mod obișnuit erau 125 de mii de călătorii, anul trecut au fost doar 18 mii. Turcia de la 71 de mii de călătorii ale cetățenilor moldoveni în 2019 a înregistrat anul trecut 20 de mii.

„Cetățenii Republicii Moldova trebuie încurajați să-și creeze un stil de viață cu introducerea în agenda familiei a odihnei, trebuie încurajați să se odihnească în Republica Moldova, în zonele verde ale Republicii Moldova. Totodată trebuie să încurajăm odihna organizată, agențiile de turism au foarte mult de lucru ca să educe un comportament al consumului de produse turistice în Republica Moldova. Noi avem ferma convingere că turismul rural, turismul verde este o alternativă pentru Republica Moldova. Trebuie să dezvoltăm turismul. Din nefericire acesta la noi este foarte slab dezvoltat, în comparație cu țările vecine”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier: „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre, implementat de către IDIS Viitorul în parteneriat cu raionul Cahul, Republica Moldova; comunitatea teritorială Reni, Ucraina; județul Galați, România.

Sursa: oficial.md

Categorii
În Moldova Social

A ajuns prima tranșă de motorină oferită agricultorilor noștri, din partea României

Chişinău, 17 mai. /MOLDPRES/. Circa 1.200 de tone de motorină, din ajutorul umanitar de 6000 de tone oferit de România pentru agricultorii moldoveni afectați de secetă, au fost predate astăzi autorităților din Republica Moldova, comunică MOLDPRES.

La eveniment au participat Gheorghe Alecsei, președintele Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale din România, ambasadorul român la Chișinău, Daniel Ioniță, și ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju.

Potrivit Ambasadei României la Chișinău, acest ajutor umanitar face parte din pachetul de sprijin pentru cetățenii Republicii Moldova anunțat de președintele României, Klaus Iohannis, cu ocazia vizitei oficiale efectuate la Chișinău la 29 decembrie 2020 și completează alte acțiuni, printre care donarea a peste 300 mii de doze de vaccin împotriva COVID-19, precum și echipamente medicale în valoare de 2,3 milioane de euro.

Într-un mesaj postat pe pagina sa oficială, șeful statului Maia Sandu a mulțumit conducerii României pentru suport. “Vom monitoriza atent procesul de distribuție a motorinei – acest ajutor trebuie să ajungă cât mai repede la agricultorii care au cea mai mare nevoie. Agenția Rezerve Materiale trebuie să asigure un proces transparent și corect”, a scris Sandu.

Cele 6.000 de tone de motorină urmează să fie livrate în totalitate autorităților de la Chișinău în perioada imediat următoare, prin mai multe transporturi succesive.

Sursa: moldpres.md

Foto credit: agrobiznes.md

Categorii
În Moldova Social Social

Abaclienii își înfrumusețează stațiile de transport public

În satul Abaclia, după o postare pe pagina de Facebook a grupului de inițiativă ”Eu iubesc Abaclia”, unde se propunea desenarea/vopsirea stațiilor de transport public, sătenilor le-a căzut cu tronc ideea asta. Le-a plăcut atât de mult, încât după câteva dezbateri au și trecut la treabă.

Ieri a fost finisată prima stație de la intrarea din sat, dinspre Chișinău. Voluntarii talentați, înarmați cu voință și talent, au ales un desen cu iz patriotic și zglobiu, iar în două zile au și încheiat opera.

Din câte se înțelege, aceasta este doar prima stație care și-a împlinit menirea, pe restul stațiilor le ”așteaptă aceeași soartă” frumoasă, în timpul apropiat.

Uitați aici, câteva poze preluate, de pe pagina oficială a grupului ”Eu iubesc Abaclia”, dar desigur doritorii pot merge să vadă stația cu ochii lor.

Autor: Aliona Lupașco

Foto: ”Eu iubesc Abaclia”

 

Categorii
Bani În Moldova

Veniturile şi cheltuielile populaţiei în anul 2020 (II)

Veniturile disponibile ale populaţiei în proporţie de 92,8% sunt acoperite din surse bănești, iar 7,2% reprezintă veniturile în natură. În valori absolute, valoarea veniturilor băneşti a însumat 2875,1 lei lunar în medie pe o persoană, iar cele în natură – 221,5 lei (vezi anexa, tabelul 1). Veniturile băneşti sunt mai semnificative pentru mediul urban (96,8%), iar în cazul populaţiei rurale contribuţia acestora este de 89,3% (vezi anexa, Tabelele 2-3).

Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei, în anul 2020, au constituit în medie pe o persoană 2791,2 lei și au rămas practic la nivelul anului precedent (vezi anexa, Tabelul 4). În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) populaţia a cheltuit în medie cu 3,5% mai puțin comparativ cu anul 2019.

Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată pentru necesarul de consum alimentar – 43,5%. Pentru locuință și serviciile comunale, o persoană în medie a alocat 16,1% din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 8,8%. Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru dotarea locuinţei (5,6%), serviciile de transport (5,5%), sănătate (4,7%), telecomunicaţii (4,7%), etc.

În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că, populaţia din mediul urban dispune de cheltuieli de consum cu 1157,2 lei sau de 1,5 ori mai mari faţă de cheltuielile populaţiei din mediul rural.
În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populația a alocat 39,8% din cheltuielile lunare de consum, iar în rural – 47,2%. Pentru populația urbană a fost înregistrată o pondere mai mare a cheltuielilor pentru: transport (6,3% față de 4,7% în mediul rural), sănătate (5,3% față de 4,1%), recreere și cultură (3,6% față de 1,2%), educație (1,0% față de 0,5%) și pentru restaurante și hoteluri (3,3% față de 0,6%). Totodată, pentru populația rurală, o pondere mai mare în structură ocupă cheltuielile pentru: îmbrăcăminte și încălțăminte (9,3% față de 8,4% în mediul urban), dotarea și întreținerea locuinței (16,6% față de 15,6%) și telecomunicații (4,9% față de 4,5%) (vezi anexa, tabelele 5-6).

 

Cheltuielile de consum ale gospodăriei sunt puternic influențate și de mărimea acesteia, îndeosebi în cazul gospodăriilor numeroase. Dacă în gospodăriile cu o singură persoană cheltuielile medii lunare pe o persoană constituie 3485,2 lei, atunci, pentru cele care au în componența sa 5 și mai multe persoane, cheltuielile sunt de 1,7 ori mai mici (2029,8 lei). Aceeași tendință este înregistrată și în funcție de numărul de copii în gospodărie: o gospodărie cu numai un copil în întreținere cheltuie în medie pe o persoană de 1,5 ori mai mult decât o gospodărie cu 3 și mai mulți copii.

În structura cheltuielilor totale de consum ale populaţiei predomină cheltuielile băneşti – 92,1%, în comparație cu cele în natură cărora le revine respectiv 7,9%. În gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 3,3% din total cheltuieli de consum și, de regulă, reprezintă consumul produselor alimentare primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor social, etc.). În cazul gospodăriilor rurale cheltuielile în natură sunt mai semnificative (12,3%), dată fiind acoperirea necesarului de consum alimentar din contul produselor obţinute, în mare parte, din activitatea agricolă, precum și primite gratis din afara gospodăriei (vezi anexa, tabelele 4-6).

Evoluţia trimestrială a veniturilor populaţiei a înregistrat tendinţe oscilante pe parcursul anului 2020. Astfel, cele mai mici venituri au fost înregistrate în trimestrul II – 2936,9 lei, iar cele mai mari în trimestrul IV – 3240,2 lei. Dacă considerăm nivelul inflaţiei pe parcursul anului, constatăm că în termeni reali veniturile în trimestrul IV au crescut faţă de trimestrul I cu 6,1%. Contribuţia activităţilor salariale s-a micșorat pe parcursul anului de la 49,4%, în trimestrul I, până la 49,0% – în trimestrul IV.

Evoluţia trimestrială a cheltuielilor de consum este determinată de evoluţia veniturilor populaţiei. Astfel, cel mai puţin populaţia a cheltuit în trimestrul II – 2670,6 lei, iar cel mai mult în trimestrul III – 2852,0 lei. Ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare a înregistrat tendinţe fluctuante pe parcursul anului, cea mai mică fiind înregistrată în trimestrul I (41,8%), iar cea mai mare – în trimestrul II (45,4%).

Totodată, informăm că CBGC reprezintă sursa principală pentru măsurarea unor indicatori naționalizați pentru monitorizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, cum ar fi:

Informație preluată de pe pagina Biroului Național de Statistică

Foto: moldova9.com

statistica.gov.md

Categorii
Emisiuni Cartierul Tineretului

„Am grijă de planetă!” Desene pe asfalt de Ziua Europei la L.T. „Matei Basarab”

Elevii treptei primare din IP LT „Matei Basarab”, orașul Basarabeasca au participat la concursul de desene pe asfalt cu genericul „Am grijă de planetă!” consacrat Zilei Europei.

Categorii
Emisiuni

Campionatul sportiv al Abacliei

Categorii
Social

Abaclia colț din plaiul mioritic

Page synchronized. Edit page only on site Tilda.cc

Categorii
Social

Biserici ajutate cu bani publici în perioada pandemică

Pe durata stării de urgență din țară unii consilieri sătești și raionali au alocat bani pentru reparații de biserici sau pentru procurarea materialelor de construcții destinate locașurilor sfinte. În timp ce unii experți în domeniul finanțelor publice spun că acești bani puteau fi direcționați spre alte necesități stringente, aleșii locali afirmă că și bisericile au nevoie de ajutor.

Republica Moldova este un stat laic. Articolul 31 alin. (4) din Constituție face trimitere la autonomia cultelor religioase și separarea lor de stat. În luna mai 2016, Curtea Constituțională  a emis o Hotărâre prin care a stabilit:

„Principala trăsătură a statului laic este abținerea de la amestecul în activitatea cultelor religioase, dar și asigurarea egalității cetățenilor în drepturi și obligații față de stat, indiferent de religia profesată. Astfel, laicitatea reprezintă piatra de temelie a organizării statale, desemnând separarea puterii politice și administrative a statului de religie, aplicându-se principiul de bază al democrației, și anume separația puterilor în stat”.

Materiale de construcție pentru biserica din Căușeni

Cu toate acestea, la sfârșitul anului trecut, Consiliul raional Căușeni a decis să aloce 80 de mii de lei pentru procurarea materialelor de construcție destinate Bisericii „Sfinții Martiri Brîncoveni și Sfântul Mare Mucenic Pantelimon tămăduitor de boli” din orașul Căușeni.

Potrivit unei decizii a Consiliului raional din 4 decembrie 2020, banii au fost alocați din contul sold al mijloacelor bănești constituit în urma executării bugetului raional Căușeni pentru anul 2019.

La aceeași ședință s-au alocat bani pentru câteva instituții de învățământ și culturale din raion, dar și 120 de mii de lei pentru procurarea a 200 de combinezoane, destinate spitalului raional.

Consilier raional: „Le-am alocat bani să își termine lucrările”

Întrebat de ce a fost necesar ca în an pandemic să fie dați bani pentru biserică și nu au fost suplimentate fondurile pentru sănătate, consilierul raional Oleg Râșcanu, cel care a prezidat ședința, a explicat că banii pentru locașul sfânt erau, de asemenea, necesari.

„În baza unui demers s-a alocat suma dată. Preotul a solicitat sau nu știu cine e responsabil de biserica aceasta. Dacă au fost surse disponibile, Consiliul raional a ajuns la concluzia să atribuim suma necesară ca să își termine lucrările”, a spus consilierul.

La rândul său, președintele raionului Căușeni, Ion Gorban, susține că nu putea să nu execute decizia consilierilor.

„Acest proiect de decizie a venit de la un grup de consilieri, o treime dintre ei. Eu sunt obligat, conform atribuțiilor de serviciu, să introduc proiectul pe ordinea de zi. Banii s-au cerut pentru că începuseră lucrările de reparare a tavanului și nu au reușit să se acumuleze banii necesari. Ca să nu fie făcute în zadar lucrările anterioare, reprezentanții bisericii au cerut ca noi să venim cu un aport cu materiale de construcție”, a explicat președintele raionului.

Ion Gorban a adăugat că atât în anul 2020, cât și în anul curent, din bugetul raional s-au alocat suficienți bani pentru domeniul sănătății.

Consiliul local din Cupcini a fost darnic anul trecut

Anterior, portalul MoldovaCurata.md a publicat o investigație în care a scos în evidență alte cheltuieli publice pentru biserici în an pandemic. Astfel, în luna octombrie 2020, Consiliul local de la Cupcini a decis să aloce bisericii „Sfânta Treime” din localitate 30 de mii de lei. Atunci secretara Consiliului local, Ludmila Magu, a precizat că banii au fost ceruți pentru necesități stringente.

În aceeași zi, Consiliul local din Cupcini a alocat unei alte biserici suma de 150 de mii de lei. Este vorba despre cea de-a doua biserică din Cupcini, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”. Tot în luna octobrie anul trecut, această biserică a primit o sumă de 100 de mii de lei de la Consiliul raional Edineț.

Nicolae Melnic, președintele raionului Edineț, a declarat că banii alocați sunt destinați modernizării locașului sfânt. „Acolo la biserică se fac niște construcții enorme, ceva super-frumos. S-a adresat lumea, eu nu pot să refuz, este cerere care am dat-o la consiliu, iar consilierii au hotărât”, menționa atunci președintele raionului Edineț.

Biserici, monumente istorice

Și consilierii locali din satul Berlinți, raionul Edineț, au fost generoși anul trecut și au dat, printr-o decizie a Consiliului local, materiale de construcție Bisericii „Acoperământul Maicii Domnului”. Potrivit unei decizii adoptate la sfârșitul anului trecut, acest locaș ar fi monument istoric.

 

Și în sudul țării, în an pandemic, autoritățile raionale din Cahul au decis să ofere bani din bugetul public pentru biserici. Tot în luna octombrie 2020, CR Cahul a alocat circa 150 de mii de lei pentru reparația acoperișului bisericii din satul Slobozia Mare. Anterior, Marcel Cenușa, președintele al raionului Cahul, a explicat că biserica respectivă este monument de stat, inclus în nomenclatorul monumentelor istorice, iar alocările erau prioritare.

Au fost și solicitări respinse

Au fost și autorități care au refuzat să aloce bani bisericilor, chiar dacă au avut solicitări de la preoți. Parohul Marin Chiruș din comuna Fârlădeni din raionul Căușeni a cerut ajutor de la Consiliul comunal pentru reparația gardului bisericii, însă nu a primit. Primarul Sergiu Vengher a explicat pentru portalul MoldovaCurata.md că nu au fost alocați bani deoarece parohul nu a venit cu un deviz de cheltuieli și nici nu ar fi spus exact de ce sumă este nevoie. El a precizat că nici în acest an în bugetul local nu sunt prevăzuți bani pentru asemenea cheltuieli.

Nici consilierii din satul Boghenii Noi, r-l Ungheni, nu au dat curs solicitării starețului Mănăstirii „Sfântul Proroc Ilie, Arhimandritul Damaschin Cimbir, care solicitase bani pentru reparația drumului spre mănăstire. Preotul regretă că autoritățile din Boghenii Noi au luat astfel de decizie, precizând pentru MoldovaCurata.md că drumul  este public.

 

 

 

 

Autor: Lilia Zaharia

Această investigație este realizată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și Fundației Konrad Adenauer. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului “Responsabilitate și implicare civică pentru buna guvernare”, implementat de Asociația Presei Independente (API), în cadrul Programului de granturi “Dezvoltarea societății civile la nivel local în republica Moldova” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

Categorii
În Moldova Social

Prețul ridicat al pâinii nu este justificat. Ministrul agriculturii ne spune care ar fi prețul actual al pâinii

Ion Perju a organizat o conferință de presă în care spune că prețurile ridicate la produsele de panificație nu sunt justificate, iar în baza acestor scumpiri ar sta alte raționamente, fără ca să le numească. Potrivit ministrului în exercițiu al agriculturii, grâu și făină în țară este, respectiv pâinea ar trebui să fie vândută la un preț rezonabil.

„Ministerul consideră nejustificate scumpirile operate de anumiți producători de produse de panificație. Anul 2020 a fost un an dificil pentru sectorul agricol, dar guvernul a folosit toate instrumentele pentru a face față crizei. Prețul pentru făina de calitate superioară pe piață internă e de 5,8 lei pentru kilogram, pentru făina de calitatea întâi 5,6 lei per kilogram, făina de calitatea a două – 5,3 lei per kg, comparativ cu 6,5 lei per kg, datele de la începutul lunii martie. Întrebarea e de ce scumpirea pâinii a ajuns abia acum, la mijlocul lunii mai. Prețul la pâine nu a fost mărit nici atunci când a fost o situație mai dificilă. Apare întrebarea, avem grâu in țară sau nu? Sau e doar o speculație. Grîu și făină in țară avem. Securitatea alimentară a țării e asigurată pe deplin cu un stoc de 50 de mii de tone de grâu la finalul acestui an agricol. Ministerul consideră nejustificată majorarea prețurilor la produsele de panificație. Or aceste majorări sunt argumentate de alte raționamente”, a declarat Ion Perju la o conferință de presă din data de 14 mai.

Preţul la o serie de tipuri de pâine, produsă de un producător din sudul țării a fost majorat cu 2-7%, scrie mold-street.md. Potrivit sursei citate, motivul invocat de administraţia combinatului Milina din Taraclia este scumpirea semnificativă a făinei, precum și a  uleiului, drojdiei sau margarinei.  Un alt argument al producătorilor ține de deprecierea leului şi scumpirea carburanţilor.

Sursa: agora.md

Bалютный курс: 03 Ноя 2022
EUR : 19.0778 MDL-0,0938 ▼
USD : 19.2733 MDL-0,0227 ▼
RON : 3.8839 MDL-0,0181 ▼
RUB : 0.3132 MDL-0,0003 ▼
UAH : 0.5221 MDL-0,0004 ▼