Page synchronized. Edit page only on site Tilda.cc
Autor: Redactor
În această perioadă, autoritățile publice locale (APL) își planifică veniturile și cheltuielile pentru anul viitor. Pentru prima dată în ultimii zece ani, aleșii locali din Pleșeni, raionul Cantemir, au decis să consulte prevederile bugetului cu cetățenii. Locuitorii comunei salută inițiativa și consideră că implicarea sătenilor în procesul de planificare bugetară ar trebui să devină un lucru obișnuit.
Până în prezent, locuitorii comunei Pleșeni, în componența căreia intră satele Pleșeni, Hănăseni și Tătărășeni, nu cunoșteau care sunt veniturile și cheltuielile planificate în bugetul local, iar primăria și consilierii adoptau deciziile fără să-i informeze și să-i consulte pe localnici.
Planificarea bugetară – afișată pe Facebook
La 14 decembrie 2020, în comună a fost organizată pentru prima dată o audiere de planificare bugetară, sătenii fiind chemați să decidă soarta banilor publici pentru anul viitor. Prin anunțuri distribuite în comună, dar și prin intermediul rețelelor sociale, oamenii au fost informați despre eveniment, iar pe pagina de Facebook a comunei au fost afișate sumele planificate în buget, astfel încât să le consulte atât locuitorii comunei, cât și pleșenenii aflați în străinătate. Astfel, bugetul comunei pentru 2021 este planificat în sumă totală de peste 7 milioane 390 de mii de lei, iar cele mai multe alocații sunt prevăzute pentru grădinițele din localitate, frecventate de 140 de copii, pentru aparatul primăriei au fost planificați circa 984 de mii de lei, iar pentru casele de cultură – circa jumate de milion de lei.
Sătenii salută inițiativa primăriei și a consiliului local de a consulta bugetul înainte de aprobare. „De ce să nu știm și noi pentru ce se vor cheltui banii noștri? Nu am mai fost invitați până acum la astfel de activități și cred că e foarte bine să vedem și noi pe ce se vor cheltui banii și să ne expunem opinia. Și înainte erau consilieri, de ce nu s-a procedat așa?”, întreabă retoric Maria Balaban, o locuitoare din Pleșeni, decisă să participe în continuare la monitorizarea activității autorităților locale.
La rândul său, Veaceslav Mironov, un alt locuitor al comunei, spune că implicarea cetățenilor în procesul decizional reprezintă o dovadă a respectului față de oamenii plătitori de impozite.
Experiența din Germania adusă la Pleșeni
Oleg Boboc, primarul comunei Pleșeni, aflat la primul mandat, a muncit și a locuit 14 ani în Germania, unde a și învățat că cetățeanul-contribuabil trebuie informat și respectat, deoarece pe banul lui se ține localitatea. Astfel, în activitatea de primar și-a propus ca atât el, cât și consilierii locali să se consulte frecvent cu cetățenii referitor la tot ce urmează să fie făcut în comună. „După ce am văzut cum trăiesc oamenii în Germania m-am decis să mă întorc acasă să fac ceva pentru sat”, spune primarul. Deși nu are experiență în domeniul administrației publice locale, Oleg Boboc este convins că administrația locală trebuie să muncească transparent și corect față de cetățeni: „Nu am fost niciodată consilier local și nu am fost implicat în politică. Am convingerea că se poate trăi bine și cinstit acasă, cu ajutorul și implicarea sătenilor în rezolvarea tuturor problemelor comunității”.
Transparența bugetară asigură servicii publice mai calitative
Expertul în domeniul transparenței în procesul decizional de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Viorel Pîrvan, precizează că aleșii locali trebuie să pornească de la ideea că bugetul local este bugetul cetățenilor. „Prin implicarea oamenilor în procesul bugetar se pot stabili prioritățile localității. În acest mod are loc eficientizarea banului public, localnicii pot spune, de exemplu, care achiziții publice sunt prioritare, în opinia lor. Implicarea cetățenilor contribuie la transparența procesului bugetar, iar tot ce este transparent, adică în vizorul oamenilor, micșorează din tentațiile actelor de corupție. Totodată, transparența bugetară asigură servicii publice mai calitative, îmbunătățește climatul investițional, încurajează activitatea economică, deoarece localnicii participă nemijlocit la stabilirea taxelor locale, de exemplu, care sunt parte a bugetului local”, afirmă expertul.
La fel de importantă este, în opinia lui Viorel Pîrvan, implicarea cetățenilor și în procesul de executare a bugetului, pentru a monitoriza dacă banii publici sunt cheltuiți așa cum au fost planificați.
Lilia Zaharia
Asociația Presei Independente
Vă imaginați cum ar fi sărbătorile de iarnă fără principalele mascote? Noi la fel nu… de aceea în rubrica „O zi în profesie” de această dată tinerii redacției se vor deghiza în Moș Crăciun și Alba-ca-Zăpada, pentru că anume acum trebuie nu doar noi să fim fericiți ci să îi facem și pe alți, iar cum a fost aceasta aflați în următorul reportaj…
Dat fiind faptului că suntem în magia sărbătorilor, masa de sărbătoare la fel trebuie să fie decorată și la fel de gustoasă ca în restul anilor. Iar în această ediție vă arătăm cum să faceți niște portocale mai deosebite, căci cum fără ele de Anul Nou și de Crăciun
Categorii
Agricultura de ieri și de azi
În Republica Moldova oamenii nu sunt obișnuiți cu ideea că un mediu curat face parte din dreptul nostru comun la sănătate. Se ignoră sortarea deșeurilor de omenii, de agenți economici, de întreprinderi, ne mai vorbind de sortarea deșeului periculos.
Potrivit specialiștilor anul trecut, în țara noastră au fost colectate trei milioane de metri cubi de deșeuri. Două milioane dintre ele sunt aruncate de populație, restul – de întreprinderi. Majoritatea din acest volum gigantic de gunoi nu este procesat. În aceste condiții oare ce se întâmplă cu termometrele, bateriile și alte deșeuri periculoase?
”Deşeurile periculoase sunt reprezentate de materiale, substanţe sau produse care provoacă poluare gravă sau riscul de daune asupra oamenilor sau animalelor. Legislația națională definește deșeurile periculoase drept orice deşeuri care prezintă una sau mai multe dintre următoarele proprietăţi: sunt explozive; oxidante; inflamabile; iritante (iritarea pielii și leziuni oculare); toxice prin aspirare; cancerigene; corozive; infecțioase; mutagene.”
Bateriile și acumulatorii, becurile și medicamentele sunt doar câteva dintre deșeurile periculoase care le regăsim frecvent în casele noastre. Efectele deșeurilor periculoase asupra mediului sunt foarte periculoase susține Șeful Direcției CSP Hîncești Tamara Pascari.
Aceste susbstanțe ajung în mediu pe o cale foarte simplă. Oamenii aruncă substanțele periculoase direct la coșul de gunoi, iar cea de-a doua cae este ca urmare a procesului de excreție, acestea nimeresc în apele reziduale, iar de acolo, în apele de suprafața și pânza freatică. La momentul actual, nu există nici o stație de epurare care să înlăture cele mai mici particule de reziduuri medicamentoase din apele reziduale.
În prezent, cercetătorii se alarmează tot mai mult din cauza micropoluanților din mediul înconjurător (micropoluant-substanță poluantă prezentă în concentrații mici și foarte mici în apă, de ordinul microgramelor sau nanogramelor per litru, în aer sau sol, și care poate avea o acțiune toxică sau ecotoxică pentru toate sau o parte a organismelor sau ecosistem). Domeniu rămâne puțin cercetat, iar limita cunoașterii asupra efectelor nocive ale reziduurilor medicamentoase devine tot mai amenințătoare. Această dificultate se datorează faptului că diversitatea organismelor și a interacțiunilor între ecosisteme este greu de reprodus într-un laborator. După cum afirma Yves Levi, profesor de sănătate publică și de mediu și organizatorul congresului pentru Academia Farmaciei, ”În țările care au sisteme de epurare, concentrațiile de reziduuri medicamentoase în apa potabilă (apa din robinet) sunt extrem de mici, la fel, ca și riscurile umane. Dar cu o mare incertitudine”.
Soluțiile propuse de către cercetători sunt: de a încuraja industria farmaceutică să conceapă de acum înainte medicamente biodegradabile, să micșoreze dozele prescrise, să informeze populația despre utilizarea corectă a produselor cosmetice, să îmbunătățească reciclarea produselor neutilizate. Dar până atunci, fiecare dintre noi își asumă responsabilitatea ocrotirii mediului de reziduuri medicamentoase.
sursa: https://diez.md/2018/01/02/infografic-ce-sunt-deseurile-periculoase-si-de-ce-este-important-sa-le-reciclam/
Potrivit informațiilor oferite de Veaceslav Lupașcu șeful Serviciului Ecologic Basarabeasca în raionul Basarabeasca sunt 11 agenți și unități industriale ca surse potențiale de poluarea a resurselor acvatice. În or. Basarabeasca activează ÎM ”Apă-Canal” la balanța căreia se află SEB, constituită în anul 1958, la care prin sistema centralizată de canalizare orășenească cu ajutorul a cinci stații de pompare a apelor uzate nimeresc apele reziduale, uzate, vluviale de canalizare și de scurgere. Epurarea biologică practic nu se petrece și respectiv se petrece numai epurarea mecanică.
”Dacă să vorbim despre suresele de poluarea apelor Rîului Gogîlinic din or. Basarabeasca, sunt SEB, ÎM ”Apa-Canal”, 9 agenți economici CFM, sectorul particular, scurgerile menagere, apele fluviale. iar prin satele din raionul nostru au loc scurgeri menagere din sectorul particular, apele fluviale, deșeuril menagere și animaliere. Ceea ce ține de protecția aerului atmosferic pe teritoriul raionul Basarabeasca sunt 10 Întreprinretrile de stat a ”Căii Ferate” aceștea primesc autorizație pentru sursele de poluae pentru toată ”CFM Moldova”. În raionul nostru avem mai multe sectoare ce poluiază atmosfera: sectorul transport -3; sectorul industrial – 6; altele-24.”
În raionul Basarabeasca sunt 5 agenți economici care practică creșterea păsărilor:
ÎSCRP ”Abaclia”, SRL ”Tura”, SRL ”Lux-SP”, SRL ”Avivasnic”. Care transportă deșeurile animaliere direct în terenurile agricole ca îngrășământ organic. În teritoriul raionului depozite petroliere nu sunt daravet trei stații alimentare petroliere: SA ”Tirex Petrol”, ÎS ”Petrom Moldova”, SRL ”Fortress”. Potrivit șefului serviciului Ecologic Basarabeasca Veaceslav Lupașcu apele meteorice de pe teritoriile stațiilor de alimentare petrolieră sunt acumulate în haznalele impermiabile se unde sunt transportate la SEB locală.
Veaceslav Lupașcu, șeful Serviciului Ecologic Basarabeasca
”În domeniul gestionării și utilizării deșeurilor periculoase există probleme la capitorlul evacuarea din teritoriului raionului și neautorizarea tuturor deșeurilor periculoase și stocate în depozite speciale. Colectarea selectivă a deșeurilor. Informarea și conștientizarea populației în domeniul colectare, selectare transportare și reciclare a deșeurilor menagere, animaliere și de producere.”
La sfârșitul anului 2019 suprafața rampelor de depozitare a deșeurilor solide constituia 18,4 ha în componența a 10 gunoiști. Cantitatea deșeurilor menagere solide depozitate la 1 ianuarie 2020 a constituit 52 mii de tone. Utilizarea produselor de uz fitosanitar în agricultură este practicată de 22 agenți economici din agricultură. Deșeurile de masă pastică și poletilenă sunt colectate doar de ÎM ”Locativ Comunală” din or. Basarabeasca și de primăria Carabetovca. Deșeurile rezultate din activitatea medicală se colectează în or. Comrat conform contractelor de prestarea serviciilor. Conform informațiilor oferite de serviciul Ecologic Basarabeasca starea solului din raionul nostru este nesatisfăcătoare. Nivelul de degradare constituie 20 la sută.
autor: Casîm Tatiana
Categorii
CULTURA DE IERI ȘI DE AZI
Fermierii din toată țara continuă protestele. Ei au adus utilajele tehnice la intrarea în capitală. Printre cei care îndură gerul și frugul sunt și agricultorii din Basarabeasca. Aceștea nu sunt diacord cu decizia Executivului de a majora TVA-lui. Fermierii cer compensații pentru prejudiciile cauzate de seceta asupra culturilor din grupa a II-a: porumbul și floarea soarelui.
”Agricultorii din Basarabeasca au ieșit la protest deoarece nu sunt mulțumiți cu majorarea TVA-lui de la 8% la 12% la producția vegetală. Iar compensațiile promise pentru grupa a II-a nu li s-a acorda, li s-a promis compensarea doar a porumbului. Planificăm mâine să mergem și noi în Piața Mare a Adunării Naționale.”
Potrivit Președintelui Federației Naționale a Fermierilor Vasile Mîrzenco agricultorii vor să aducă tehnica în Piața Marii Adunări Naționale, doar că pentru asta au nevoie de autorizație de la Primărie și Poliție. Aceștea anunță că nu vor renunța la proteste, până când nu vor fi anunța alegeri parlamentare anticipate.
„Vom protesta pentru aceleași obiective care le-am anunțat la protestele anterioare: politica bugetar-fiscală păguboasă producătorilor agricoli, plata compensațiilor pentru cerealele de grupa II-a”
Este de menționat că agricultorii cer ajutor de la stat încă din lunile iulie-august. Anul acesta seceta a arst toate câmpurile, astfel a creat o situașie de forță majoră în domeniul agriculturii. Producătorii agricoli nu au avut cu ce achita creditele la bănci și nici nu au avut bani pentru a începe lucrările agricole de pregătirea pământul pentru toamna anului 2020.
Gheorghe Mațcu Șeful, Serviciul Agricultura Basarabeasca
”Din păcate toate culturile au fost distruse în totalitate 95-100% porumbul, floarea soarelui. Pe unele câmpuri floarea soarelui nici nu a înflorit a stagnat în creștere și văzând situația producătorii agricoli sunt indignați că nu au posibilitatea de a achita creditele la bănci.”
”Noi nu avem nimic, nimic nu am cules, nici culturile de prima grupă. Am semănat în pământ 250 de kg iar am recoltat 170 de kg. Am avut cheltuieli pentru combaină, am plătit tractoristul, am depus foarte mari eforturi, muncă și cheltuieli. La 100 de hectare sau cheltuit minimum 40000 de lei. Am băgat în pământ circa un milion de lei și nu am luat nimic.”
Pe lângă anunțarea situației excepționale, agricultorii solicitau reeșalonarea creditelor pentru că fermierii nu aveau resurse financiare. Ei cereau ca dobânda pentru luna august să fie achitată direct la bancă de către Agenția de Intervenții și Plăți pentru Agricultură. Fermierii insistau implicarea Guvernului în soluționarea problemelor create de secetă. Mai târziu agricultorii disperați au ieșit la protest! Prin acest gest ei au dotit să atragă atenția autorităților la problemele lor.
Revendicările agricultorilor remise Guvernului au fost:
anunțarea situației excepționale cu eliberarea certificatelor de forță majoră pentru a permite agricultorilor reeșalonarea datoriilor față de bănci, scutirea de plată a impozitelor salariale pe venit și funciare pe o perioadă de 12 luni. Indenitificarea resurselor finanicare pentru acoperirea cheltuielilor de procurare a materialului semincier de grâu de toamnă. Majorarea ajutorului financiar de la stat de la 1000 până la 3000 de lei. Simplificarea procedurei de colectarea documentelor prezentate la Agenția de Intervenții și Plăți pentru Agricultură.
În luna august pe lângă agricultorii din Basarabeasca la proteste au mai ieșit și raioanele Cimișlia, Cantemir, Leova, Ștefan-Vodă, Căușeni, Anenii Noi, Ialoveni, Hâncești, Ungheni. Situația în agricultură continua să se agraveze seceta a distrus atât culturile de toamnă, cât și cele de primăvara ne mai vorbind de culturile de grupa a II-a. În raionul Basarabeasca au fost plantate circa 6500 de hetare de culturi de grupa a II-a.
Gheorghe Mațcu Șeful, Serviciul Agricultura Basarabeasca
„Noi producătorii agricoli cerem suportul statului pentru ca să putem activa mai departe. Am venit către Minister cu propunearea: la cheltuielile suportate ca statul să ne întoarcă 50 la sută din cheltuielile din anul agricol 2019-2020. Dobânzile care urmează a fi achitate ca Ministerul în comun acord cu Agenția de intervenție să ne permită de a ne depune dosare de subvenționare și automat dobânda să fie achitată băncii.”
În raionul nostru au fost cazuri când de pe jumătate de hectar s-a recoltat doar 20 de kg de grâu. În acest context pentru a evita cheltuielile în plus majoritatea producători agricoli au lăsat culturile cerialiere pe câmpuri. Conform datelor oferite de Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură, 2 269 de producători agricoli au beneficiat de compensații. Valoarea compensațiilor solicitate a fost de 289,6 milioane de lei. În luna octombrie cabitenul de miniștri a aprobat, în ședință de Guvern, Hotărârea cu referire la alocarea a încă 24 de milioane de lei drept compensații pentru diminuarea consecințelor calamităților naturale asupra recoltei anului 2020.
Autor: Tatiana Casîm
