Autor: Redactor

La inițiativa primăriei Carabetovca, în sat s-au instalat lăzi din metal pentru colectarea separată a sticlelor din plastic.

Lăzile, 17 la număr, au fost confecționate de către un sătean care nu a vrut să fie plătit, iar materialele au fost procurate de către primărie. Toate aceste lăzi au fost instalate pe fiecare din străzile satului. După spusele primarului satului D-ul Sergiu Răcilă plasticul colectat în aceste containere merge la fabrica de reciclare.

Cetățenii au apreciat această inițiativă.

S-au găsit și nemulțumiți dar primarul a fost receptiv și a venit cu explicații.

La momentul actual situația este rezolvată și containerele sunt golite regulat.

În așa fel, Carabețenii devin mai atenți față de mediul înconjurător și inițiativa va duce la conștientizarea efectului pe care îl are plasticul asupra naturii.

Acesta este un pas esențial în ceea ce privește responsabilitatea față de ecologie.

Informație preluată de pe pagina de Facebook a primăriei Carabetovca.

Comisia Raională de Situații Excepționale Basarabeasca s-a întrunit pentru a discuta ultimele decizii cu privire la starea de urgență, aprobată de către Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

Ședința, a avut loc în data de 5 aprilie, acesta a fost condusă de către președintele raionului d-ul Petru Pușcari care este și președintele acestei comisii. S-au ținut discuții la tema ultimelor decizii ale Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova. Una dintre aceste discuții a fost situația învățământului din raion.

Ecaterina Pascal, șef al direcției de învățământ Basarabeasca:
”Regimul de învățământ a rămas la fel, clasele absolvente și copii până în clasa a 4-a inclusiv, vor rămâne la lecții cu prezență fizică, restul claselor vor continua studiile în regim online. Excepție fac clasele unde au fost găsiți infectați cu COVID-19, în acest caz, toată clasa va fi pusă în carantină.”

Altă temă spre discuție a fost permiterea plimbărilor, astfel, se permit plimbările pe străzi sau în parcuri, în grupuri a câte 3 persoane din familii diferite și grupuri a mai multe persoane din aceeași familie.

Petru Pușcari, președintele Comisiei Situații Excepționale:
”La rugămintea Asociației Raionale de Fotbal, aș dori să vin cu propunerea de a permite copiilor să se antreneze în aer liber, pe terenurile de fotbal din raion”

Însă această idee nu a fost susținută de către membrii comisiei.

Comentariul d-nei Natalia Arnaut, directorul Centrului de Sănătate Publică, Basarabeasca la propunerea înaintată de către președintele raionului:
”Nu putem permite antrenamentele copiilor, deoarece aceștea pot fi purtători asimptomatici ai infecției cu Covid-19 și astfel, întâlnindu-se în grupuri, pot transmite boala între ei, iar apoi bunicilor și părinților când se reîntorc la domiciliu.”

Cei mai activi în respingerea acestei idei au fost membrii forțelor locale de ordine publică, care ar fi fost de acord cu antrenamentele, doar în cazul în care ar fi declarat un responsabil pentru fiecare teren de fotbal, care să fie tras la răspundere dacă în timpul antrenamentelor se încalcă regulile de sănătate publică.

Ținem să vă amintim că, în 30 martie, guvernul a adoptat o hotărâre prin care a solicitat legislativului introducerea stării de urgență, argumentând acest lucru prin faptul că Comisia Extraordinară de Sănătate Publică are capacități de control limitate în raport cu răspândirea extrem de rapidă a contaminărilor cu SARS-CoV-2.
Astfel în 1 aprilie, s-a întrunit Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova și au instaurat starea de urgență până în data de 30 mai 2021.

Autor:  Aliona Lupașco

În anul 2020, forța de muncă a Republicii Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit 867,3 mii de persoane, fiind în descreștere cu 5,7% față de anul 2019 (919,3 mii), arată rezultatele Anchetei forței de muncă (AFM), transmite IPN.

Ponderea bărbaților în cadrul forței de muncă a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor, iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca ponderea din mediul urban. Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste a fost de 40,3%, fiind în scădere față de nivelul anului precedent (42,3%).

Populația ocupată a constituit 834,2 mii persoane, fiind mai redusă numeric cu 4,4% față de anul 2019 (872,4 mii). În sectorul agricol au activat 175,9 mii persoane sau 21,1% din totalul persoanelor ocupate, în activitățile non-agricole au fost ocupate 658,3 mii persoane, iar ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 14,6%, în industria prelucrătoare – 11,7%, iar în construcții – 7,2%. 29,6% din populația ocupată activează în municipiul Chișinău.

În sectorul informal au lucrat 16,7% din totalul persoanelor ocupate în economie. Salariu „în plic” primeau 6,7% din salariați, iar cele mai mari ponderi ale acestora se estimează pentru activitățile din agricultură, construcții, comerț și industrie.

Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului Internațional al Muncii a fost de 33,1 mii, fiind în descreștere față de nivelul anului 2019 (46,9 mii). Șomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații, care au constituit 59,5% din total șomeri și persoanele din mediul rural – 53,2%.

Persoanele care au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece peste hotare și persoanele plecate peste hotare în căutare de lucru predomină în rândul bărbaților (19,8% și, respectiv, 11,8% la bărbați, față de 5,7% și, respectiv, 3,4% la femei).

În anul 2020, ponderea tinerilor NEET (care nu învață, nici nu lucrează) a constituit 17,6% din numărul total de tineri cu vârsta de 15-24 ani, 26,0% – în rândul tinerilor de 15-29 ani și, respectiv, 31,2% în rândul celor de 15-34 ani.

sursa: radiochisinau.md