Și dacă sarcina autorităților este să facă planuri mari, cum ar fi strategiile sau proiectele de infrastructură, care necesită alocare de fonduri, populația de rând se poate ocupa de lucrurile mici, cum ar fi colectarea corectă a deșeurilor sau acțiuni de informare. ONG-uri care se ocupă de probleme de mediu și chiar tineri care și-au făcut din asta un mod de viață, avem. Unul dintre ei este Adriana.
Adriana Bătrîncea este o elevă din clasa a XI-a. Învață la Liceul Academiei de Științe a Moldovei. De ceva timp, se implică în activități ecologice și da, ați ghicit, nu o face doar de dragul unui plus de 20 % la karmă sau un 10 la activități extracurriculare. Adriana a început activismul eco după ce a participat la olimpiadele republicane de ecologie. Ulterior, s-a implicat și în acțiunile organizației „Hai, Moldova!”.
„Încerc să ajut oamenii sa conștientizeze, dar este greu atât timp cât acest impact pe care îl au în ceea ce privește producerea gunoiului nu e văzut ca o problemă gravă”, spune aceasta.
Eleva face parte din organizația Fridays for Future, filiala moldovenească a acesteia. Organizația este în prezent cea mai mare mișcare de activiști pentru mediu, care a început tot de la o elevă.
În 2018, activista Greta Thunberg, pe atunci în clasa a IX-a, a decis să nu vină la școală, dar să protesteze în fața parlamentului suedez. Ea a avut ocazia să vorbească pe parcursul anului 2019 deja de la tribune mai mari, discursul său de la o conferință organizată la ONU stârnind diverse reacții – de la susținere la ridiculizare și condamnare, de la teorii ale conspirației la comparații cu practicile lui Hitler sau Stalin de a utiliza copiii pentru promovarea scopurilor proprii.
Mișcarea a crescut, iar în 2019 au fost organizate mii de acțiuni în mai multe orașe din lume. Printre acestea, desigur, și capitala Republicii Moldova, Chișinău.
În 2019, organizația a desfășurat la Lausanne, Elveția, o întrunire cu membrii din toată lumea, iar printre ei se aflau și tineri de la noi, inclusiv Adriana Bătrâncea. Ca să ajungă la destinație, tinerii moldoveni au parcurs peste 2 000 de kilometri. Asemenea Gretei, ei nu au folosit avioane, călătorind cu trenul și autobuzul. După 52 de ore, care au inclus și călătoria cu patru trenuri, moldovenii au ajuns la destinația finală.
„Schimbând trenurile de la țară la țară puteai vedea cum trenurile se îmbunătățeau treptat. Îți dai seama care este diferența dintre Moldova și Elveția până la urmă”, a spus Adriana Bătrâncea.
Cu 90 la oră
Lucrurile se mișcă ușor și în Republica Moldova, chiar dacă încă nu suntem chiar la nivelul Elveției.
La începutul anului 2020, autoritățile Republicii Moldova au alocat 10 milioane de lei pentru eliminarea din blocurile de locuit a tuburilor de colectare a deșeurilor menajere solide. Ca să înțelegem ce este acest tub de deșeuri solide, trebuie să ne imaginăm întâi de toate un bloc cu 10 etaje, prin care circulă o țeavă cu un diametru de cel puțin jumătate de metru. Țeava are ieșire la fiecare etaj, iar pe acolo locatarii aruncă deșeurile pe care le produc. Ele sunt colectate jos, într-un coș de metal care este încărcat într-o mașină, apoi evacuat. Și da, uneori pungile pot călători o distanță de 30 de metri de la ultimul etaj până la primul, asta însemnând, printre altele, că atunci când ajunge în tomberon, dacă acea pungă are 5 kilograme, la momentul impactului are o viteză de 90 de kilometri pe oră.
Iar impactul pungii de gunoi nu este decât problema numărul 1, pentru că urmează altele legate de sănătate, de existența rozătoarelor și mai ales că… nu este legal, conform legislației, de ceva timp. Această problemă, care este încă una emblematică pentru sistemul de colectare a deșeurilor din Chișinău, s-a vrut rezolvată, dar în ciuda interesului public, procesul de vot a fost destul de anevoios, iar decizia, care a obținut inițial 25 de voturi (majoritatea celor prezenți), a fost revotată câteva săptămâni mai târziu.
Vom încerca în continuare să explicăm tot procesul legat de sistemul managementului deșeurilor prin trei aspecte esențiale. Primul se referă la informarea cetățenilor despre colectarea corectă a deșeurilor și conștientizarea acestora față de impactul lor în acest sens. Al doilea aspect se referă la cum are loc procesul de colectare a deșeurilor și unde ajung deșeurile colectate. Al treilea se referă la ce se face cu deșeurile colectate.
Toate la locul lor
În liceul Academiei de Științe a Moldovei, școala unde învață Adriana, există urne pentru plastic și hârtie la fiecare etaj. O dată pe săptămână, urnele sunt golite undeva la subsol, iar o dată în semestru vine o mașină și preia toate deșeurile produse. Pentru că este vorba despre hârtie, în mare parte, ea este reciclată la una dintre întreprinderile autorizate.
„Oamenii din jurul meu sunt destul de informați și le pasă, văd că le pasă și prin asta îi inspiră. Cumva, ei singuri decid ce să facă. Generația noastră nu se gândește, ca părinții noștri, la nivelul de trai, ci la modul de viață, și astea sunt două lucruri tare diferite”, spune ea.
Unii colegi de-ai ei deja au început să facă lucruri mici, cum ar fi, de exemplu, să nu ia de la magazin o pungă de plastic pentru cumpărături mici.
„Când merg cu colegii mei la magazin, ei își iau lucrurile în mâini și în buzunare. Nu știu dacă ei fac asta pentru că sunt eu acolo”, a spus Adriana, care a adăugat încă ceva: „Cu părinții este mai greu, pentru că generațiile sunt diferite”.
De fapt, chișinăuienii sunt interesați să aibă un mod de viață cât mai inofensiv pentru mediu și ar fi deschiși să depună efort pentru a contribui la un management mai bun al deșeurilor – o arată un studiu făcut de compania de sondaje Magenta în toamna anului trecut.
În 2011, 17 % din populația urbană din Moldova separa gunoiul, iar 50 % erau deschiși și ar fi separat dacă ar fi avut posibilitatea. Opt ani mai târziu, sondajul demonstrează că numărul acestora s-a mărit de patru ori: 72 % dintre chișinăuieni obișnuiesc să sorteze gunoiul, 24 % o fac cu fiecare tip de gunoi și 48 % – parțial (unele sticle, cutii etc.). Mai mult de o treime continuă să nu sorteze gunoiul.
„Numărul este foarte mare deja, dar această dorință nu este exploatată pe deplin de autorități”, consideră Andrei Teaca, director pe cercetare la compania Magenta Consulting.
„Am fost surprinși de ponderea mare a celor care spun că sortează parțial gunoiul și este o explicație aici – doar sticlele și unele cutii. Există o obișnuință, deocamdată destul de mică, de a sorta și asta indică în primul rând faptul că oamenii ar putea adopta comportamentul de a sorta gunoiul”, a spus Andrei Teacă.
Totuși, asta este vestea bună. O veste mai puțin bună este că, cel mai probabil, oamenii care spun în sondaj că sortează parțial nu o fac tocmai după standardele recomandate de specialiști.
Astfel, Andrei Teacă spune că, de exemplu, atunci când cineva aruncă un PET separat, asta nu e sortare. El susține, de asemenea, că infrastructura ghidează comportamentul locuitorilor. Astfel, dacă oamenii văd în jurul lor tomberoane marcate special pentru colectare separată, ei sunt mult mai dispuși să le folosească.
Iuliana Cantaragiu, fostă secretară de stat responsabilă de mediu la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului în guvernul condus de Maia Sandu, spune că autoritățile au făcut investiția pentru un sistem de colectare separată, și anume mai multe tomberoane de diferite culori, pentru diferite materiale.
„Când le-am văzut, m-am bucurat și am zis că voi arunca deșeurile acolo, ca să aibă de câștigat municipalitatea, ca ei să-și extindă ulterior sistemul. Orice astfel de investiție trebuie susținută și de o campanie de informare. Nu pot să zic că nu a existat, dar dacă ea a existat, a fost foarte slabă, într-o perioadă foarte scurtă și, din această cauză, cunoscând datele, după trei ani de investiții (cam 900 000 de lei), suma nu a fost recuperată.”
Cine ne ia gunoaiele din oraș?
La nivel de țară, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2018, moldovenii au produs 1 597,3 mii (adică peste 1 milion și jumătate) de tone de deșeuri, dintre care doar 44 la sută au fost reciclate. În municipiul Chișinău, s-au produs 166 000 de tone de deșeuri, potrivit acelorași date.
Totodată, alte date, de această dată citate de NewsMaker, arată că 1,2 milioane de metri cubi de deșeuri revin Chișinăului. În această cantitate intră și deșeurile toxice: baterii, tehnică, substanțe medicale, termometre.
În Chișinău, de colectarea gunoiului de pe străzi se ocupă trei întreprinderi, potrivit Iulianei Cantaragiu.
„Este vorba despre Întreprinderea municipală de gestionare a fondului locativ (ÎMGFL), întreprinderea «Spații Verzi» și «Autosalubritate». Totodată, unii agenți economici privați au instalat tomberoane speciale pentru colectarea separată, de exemplu, a plasticului”, a spus aceasta.
Problema este că aceste întreprinderi nu comunică între ele în acel proces, iar, de exemplu, dacă cei de la „Autosalubritate” scapă niște gunoi din tomberon, nu sunt obligați să îl măture.
Întreprinderile municipale de gestionare a fondului locativ au grijă de tot ce e în jurul blocurilor și, teoretic, ele ar trebui să aibă grijă și de tot ce se întâmplă în jurul platformelor de colectare. „Spațiile Verzi” strâng deșeuri vegetale și salubrizează parcurile, iar „Autosalubritate” are un rol foarte strict, îngust – să ia deșeurile din container –, dar că alături sunt o mulțime de gunoaie nu este treaba lor.
Tomberoane în Chișinău are și compania „ABS recycling”. Aceasta deține o rețea de containere pentru colectarea selectivă, în special a sticlelor din plastic. Colectarea separată, de fapt, pornită de către autorități, cel mai probabil inspirate de capitalele europene, a fost într-un final implementată doar pe jumătate. Cel mai des, materialele colectate separat, dacă nu ajungeau la ABS Recycling, prin parteneriatul lor cu primăria, ajungeau în același loc – sfânta groapă.
Sortarea deșeurilor mixte menajere este un proces anevoios și costisitor.
Autoritățile municipale au încercat o schemă de colectare separată a mai multor materiale, cumpărând mai multe tomberoane pentru colectarea aparte a hârtiei, plasticului și metalului, montându-le chiar și în spații publice. Dar cel mai probabil vor face un pas înapoi către o etapă de tranziție, când vor îndemna oamenii să colecteze doar două fracții – umedă (organică, menajeră) și uscată (plastic, hârtie, sticlă etc.) –, idee menționată în cadrul dezbaterilor publice de la primărie cu privire la acel proiect menționat mai sus, referitor la scoaterea tuburilor de colectare din blocuri.
Exemplul Adrianei de a produce cât mai puțin gunoi nu este urmat de toată lumea, iar când nu este urmat de toată lumea, este important ca și autoritățile să intervină acolo unde trebuie pentru a diminua cantitatea de deșeuri rămase pe străzi sau în zonele verzi, indiferent cine este responsabil de ea – „Spații verzi”, „Autosalubritate” sau întreprinderile pentru gestionarea fondului locativ. Când toate aceste politici eșuează, ajungem la necesitatea de a interveni voluntar. Nadejda Cebotari de la Organizația „Hai, Moldova!” spune că din anul 2011, de când se organizează acțiuni de protecție a mediului, inclusiv de curățare a unor terenuri, s-au implicat aproape 300 000 de voluntari.
„Bineînțeles, acești oameni care s-au dus o dată și au strâns gunoiul aruncat de cineva nu vor mai arunca ei înșiși altădată. Bineînțeles, se vor enerva pe alții pe care îi văd că-și lasă deșeurile prin păduri și le vor zice să-și strângă gunoiul pentru că nu suntem aici niște nesimțiți”, a spus Nadejda Cebotari.
Procesarea deșeurilor
Legislația din Republica Moldova cu privire la deșeuri este bună, potrivit tuturor experților pe care i-am abordat. Mai mult, este stabilită și o piramidă clară de priorități, care ar trebui să ajute autoritățile să-și stabilească accentele pe care ar trebui să le pună atunci când se apucă de strâns și depozitat gunoiul.
Autoritățile pun accentul întâi pe prevenire, ulterior mergând pregătirea pentru reutilizare (orice operaţiune de valorificare prin care deşeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanţe pentru a-şi îndeplini funcţia lor iniţială sau pentru alte scopuri), valorificare energetică și, la final, eliminare.
Pentru municipiul Chișinău, principala formă de procesare a deșeurilor rămâne simpla evacuare a gunoaielor la Țânțăreni.
Chiar dacă nu e cea mai bună, gunoiștea de la Țânțăreni rămâne o soluție pentru deșeurile din Capitală, mai ales dacă ne raportăm la situațiile din alte localități, spune Iuliana Cantaragiu. Potrivit ei, peste tot are loc acest proces de „depozitare”. În unele locuri, depozitarea se face autorizat și corect, în timp ce în altele – procesul șchiopătează, ca să nu spunem că e total dezastruos.
Ultimul acord al guvernării PD+PSRM conține un punct care se numește „Implementarea unui Program naţional de gestionare a deşeurilor solide”.
Tehnologic, ce înseamnă acest proces de „depozitare” despre care vorbesc experții?
Depozitarea este una dintre cele mai simple metode de gestionare a deșeurilor din zonele urbane. În funcție de tipul deșeurilor acceptate, depozitele se clasifică astfel:
— pentru deșeuri periculoase (clasa A);
— pentru deșeuri nepericuloase (clasa B);
— pentru materiale inerte (clasa C);
— pentru un singur fel de deșeuri (monodeponie).
Depozitele trebuie să dispună de sisteme de pază, echipamente de cântărire, laboratoare de analiză, instalații de recuperare a gazului de depozit și de tratare a levigatului. Acesta este un lichid care dizolvă straturile de deșeuri depozitate deja și acoperite.
Eliminarea deșeurilor prin depozitare în rampe (gropi) de gunoi fără vreo măsură ulterioară este o practică încă aplicată în prezent, dar care nu mai este acceptată în UE. De obicei, depozitarea în rampe de gunoi presupune la sfârșit închiderea depozitului prin acoperire cu pământ (îngropare). Este o practică curentă în multe țări.
Astfel de rampe se amenajează în cariere în care exploatarea de minereu s-a încheiat sau în mine abandonate. O rampă de gunoi realizată și exploatată corect este o metodă relativ ieftină și care satisface criteriile ecologice de eliminare a deșeurilor.
Totodată, este nevoie să existe o izolare foarte bună a acestor depozite cu straturi de argilă, care trebuie să fie mai mari de 1 metru pentru deșeuri inerte sau nepericuloase și mai mare de 5 metri pentru deșeuri periculoase.
Astea de mai sus, sau…
Compania ABS Recycling și-a început activitatea în domeniul gestionării deșeurilor în anul 2006. Inițial, recicla doar plastic. Ulterior, în 2017, a investit într-o fabrică de sortare, apoi a deschis un centru de reciclare. Ambele procesează deșeuri din Chișinău și, practic, tot ce nu ajunge la ei este îngropat la Țânțăreni.
„La moment, conlucrarea noastră cu autoritățile constă într-un proiect-pilot de jumătate de an, termenul căruia a fost depășit deja în 2017. De atunci așteptăm sau invităm APL-urile să conlucrăm, să facem un parteneriat public-privat și să putem investi mai departe”, ne-a spus Vlada Balica, reprezentantă a ABS Recycling.
Stația de sortare se află în extravilanul unei suburbii din Chișinău, de unde se vede o bună parte din blocurile locative ale sectorului Botanica. Priveliștea este amețitoare, dacă facem abstracție de mirosul înțepător de gunoi caracteristic unor astfel de locuri. Stația arată cât se poate de bine – câteva zeci de muncitori, utilaje mari, secții, benzi pe care deșeul circulă și, ulterior, este sortat.
„Sortarea este prima etapă. Etapele de mai departe nu sunt realizate încă, iar pentru a investi trebuie să avem siguranța unui parteneriat”, a spus Vlada Balica. Totuși, compania a început a realiza o parte din reciclare, și anume, prin deschiderea unei fabrici de reciclare la Peresencina, sat aflat la 30 de kilometri de Chișinău, unde se „granulează” plasticul, adică efectiv plasticul colectat este transformat în granule care ulterior sunt vândute altor companii ca materii prime.
A doua viață?
Că există o a doua viață pentru deșeu este bine știut și aplicat în diverse țări occidentale. În Moldova, o a doua viață a deșeurilor există nu neapărat datorită autorităților, cât mai degrabă „în ciuda” autorităților.
Cei care vor să dea la reciclare deșeurile pe care le produc o pot face mai ușor decât poate și-ar imagina. Site-ul Reciclare.md (pe care îl recomandăm) oferă o sumedenie de sfaturi și indică, frumos, pe hartă, unde și ce se află pentru toți cei care vor să dea un obiect la reciclare, așa că nu ne vom opri mult aici.
Ce mai facem?
Pentru Adriana Bătrîncea, situația rămâne neschimbată. Ea continuă și va continua să sorteze hârtia și plasticul, așa cum poate ea, și va continua să-i sfătuiască pe toți să facă măcar acest minim.
„Statisticile de genul «200 de kilograme de deșeuri ajung în fiecare secundă în oceanele noastre» sau «jumătate dintre speciile sălbatice deja au dispărut într-o perioadă de 40 de ani» mă îngrozesc. Și nu as vrea cumva să contribui la înrăutățirea situației pe care o avem deja foarte rea”, ne-a spus Adriana.
„Dacă oamenii vor fi mai informați despre situația râurilor de la noi, despre consecințele asupra câmpurilor cărora li se mai spune «svalka», adică despre câmpurile pline cu gunoaie, unde în fiecare zi mașinile de gunoi vin să se descarce, cred că vor deveni mai prudenți și mai grijulii față de gunoiul pe care îl produc – ca el să ajungă la tomberoanele potrivite, nu în apa, aerul și pământurile noastre”, a punctat ea.
Spune că încearcă să ajute oamenii să conștientizeze, dar este greu, atât timp cât impactul deșeurilor asupra mediului nu este văzut ca o problemă gravă.
„Dacă în Chișinău se mai procesează cât de cât deșeurile, situația din sate ar trebui să ne îngrijoreze – acolo autoritățile chiar nu întreprind nicio măsură cu gunoiul care e produs de fiecare locuitor. În mare parte, gunoiul nu mai ajunge la centrele de colectare a deșeurilor, ci este descărcat pe câmpuri și în râurile din apropiere”, a spus Adriana.
Actualul primar al capitalei, Ion Ceban, promitea în cadrul campaniei electorale din anul trecut: „În baza unui parteneriat public-privat, va fi dată în exploatare o întreprindere pentru reciclarea completă a deșeurilor”.
Soluția pare potrivită din două motive: este o practică internațională și, în condițiile în care autoritățile din Chișinău nu au bani, una logică.
„Lipsa de progres în privința managementului deșeurilor din Moldova este inclusiv și din cauză că autoritățile, pe de o parte, vor să facă totul, dar pe de altă parte, nu fac. Când vine vorba de a face un parteneriat public-privat, întotdeauna există dubii sau interese și atunci… mai bine nu le faci”, spune Vlada Balica, reprezentanta companiei ABS Recycling.
Hotărârea votată pe 20 februarie 2020 prevede câteva măsuri care ar veni să schimbe în bine situația din Chișinău. În primul rând, până pe 30 aprilie ar trebui să avem deja un studiu de fezabilitate despre amenajarea platformelor de colectare separată a deșeurilor. Totodată, până la finalul anului curent, în blocurile din Chișinău ar trebui să nu mai existe tuburi pentru aruncarea deșeurilor, pe care le-am menționat la începutul articolului. Totodată, se propune construcția platformelor pentru colectarea separată, și anume a doar două fracții: biodegradabile și reciclabile.
Totodată, ar urma să fie inițiată, începând cu 1 aprilie, o campanie de promovare a colectării separate a deșeurilor.
La scurt timp după dezbaterea acelei decizii în Consiliul Municipal Chișinău, Vlada Balica ne spunea că lucrurile se mișcă greu și inițiativele de parteneriate se mișcă destul de greu, chiar dacă autorităților li se pun practic multe lucruri pe masă.
„Am făcut acest proiect-pilot, asumându-ne toate cheltuielile investiționale și operaționale timp de doi ani și jumătate, pentru a demonstra că se poate face sortare, că putem obține aceste deșeuri, că pot fi reciclate. Am demonstrat morfologia deșeurilor, pentru că nici măcar asta nu se știa. Noi știam că avem deșeuri, dar nu știam cât la sută este plastic, cât la sută este sticlă. Practic am introdus evidența acestor deșeuri”, a spus Vlada Balica.
ABC Recycling rămâne singura companie din Chișinău care sortează deșeurile în baza parteneriatului cu primăria, iar de fapt, potrivit Iulianei Cantaragiu, nici nu e nevoie de mulți antreprenori de acest gen, mai ales că piața Republicii Moldova este destul de mică, iar multe companii riscă să producă fiecare aparte faliment din cauza existenței simultane pe piață. Situația actuală legată de depozitarea de la Țânțăreni însă nu mai poate continua.
„Dacă facem cum se procedează în momentul actual, adică ducem totul acolo, minus ce scoate ABS-ul din cantitate, pentru reciclare, ne ajunge să folosim poligonul maximum șapte-opt ani. Asta este «foaie verde». Trebuie de căutat alt loc. Abordarea pe care trebuie să o aibă municipalitatea este să îngropăm cât mai puțin și să valorificăm cât mai mult posibil”, a spus Iuliana Cantaragiu.
Viceprimarul capitalei, Ilie Ceban, ne-a spus că în prezent se lucrează la un Plan Municipal de Gestionare de Deșeurilor, în cadrul unui grup de lucru. Planul, potrivit lui, va statua priorități din domeniu precum metoda de colectare a deșeurilor menajere – fracția umedă și uscată –, sortarea și valorificarea la maximum, astfel ca să fie micșorată cantitatea de deșeuri ce ajunge la Țânțăreni și valorificarea deșeurilor biodegradabile în procesul de fermentare pentru a produce energie electrică și termică.
Totodată, despre parteneriatul viitor cu ABS acesta a spus că „Grupul de lucru creat prin dispoziția primarului general examinează și acest proiect din prisma Studiului de fezabilitate elaborat la comanda DGLCA cu privire la concesionarea sistemului de sortare a deșeurilor menajere și va înainta primarului general si Consiliului municipal Chișinău proiectul privind sortarea deșeurilor menajere în bază de parteneriat public-privat”.Cât despre Țânțăreni, acesta a citat un studiu de fezabilitate realizat de compania germană Fichter și a spus că
depozitul de acolo va fi modernizat conform standardelor europene. Totuși, pentru a fi luată decizia finală în ce privește implementarea proiectului, se procură stația de tratare a levigatului și se pune în funcțiune.
„În perspectivă, având în vedere că acest depozit are un termen de viață de până la 10-15 ani, este indispensabil de asigurat procesul de sortare și valorificare a deșeurilor astfel încât doar deșeurile inerte generate în urma valorificării deșeurilor să ajungă la acest depozit”, a mai spus acesta.
Și Adriana Bătrîncea speră în continuare la o schimbare.
„Aș vrea sa cred ca va fi mai bine, pentru că văd că tinerilor de vârsta mea le pasă, tineri care ulterior vorbesc și își conving părinții că un astfel de comportament față de natură e inacceptabil, iar impactul indiferenței noastre se va răsfrânge grav”, a mai punctat ea.