Astăzi, 10 septembrie, este marcată Ziua Mondială de Prevenire a Suicidului. În raioanele Basarabeasca și Cimișlia, la fel ca în restul țării, această zi aduce în prim-plan o realitate dureroasă, dar și posibilitatea de a găsi soluții: recunoașterea semnelor de risc, colectarea corectă a datelor statistice și dezvoltarea serviciilor de sprijin pentru persoanele aflate în dificultate.
Suicidul – o provocare globală pentru sănătatea publică
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), anual, suicidul provoacă peste 720 000 de decese la nivel global. În anul 2021, acesta a fost a treia cauză principală de deces în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani. Fenomenul afectează toate regiunile lumii și este mai pronunțat în statele cu venituri mici și medii, categorie din care face parte și Republica Moldova.
Tema trienală a campaniei mondiale pentru perioada 2024–2026 – „Changing the Narrative on Suicide” îndeamnă la schimbarea discursului despre suicid: de la stigmat și tăcere la empatie, sprijin și deschidere. Prevenirea înseamnă nu doar conștientizare, ci și crearea unor comunități în care cei aflați în dificultate pot vorbi deschis despre propria suferință și pot cere ajutor, înseamnă politici publice solide, acces la servicii de calitate și implicarea comunităților.
Republica Moldova: date statistice și tendințe
Cel mai recent raport al Organizației Mondiale a Sănătății, publicat în mai 2025 (Suicide worldwide in 2021: global health estimates), arată că Republica Moldova se confruntă cu o situație îngrijorătoare privind fenomenul suicidului. În anul 2021, au fost raportate 428 de cazuri, iar diferențele de gen și vârstă conturează o realitate alarmantă: bărbații sunt de aproape cinci ori mai vulnerabili decât femeile, iar riscul crește odată cu înaintarea în vârstă.
Din totalul deceselor, 82 au fost înregistrate în rândul femeilor (rată brută de 5,0/100 000), în timp ce bărbații au înregistrat 346 de cazuri (rată brută de 24,8/100 000). Disproporția este vădită: cifrele confirmă tendințele internaționale, unde suicidul afectează în special populația masculină.
Statisticile OMS evidențiază o creștere progresivă a riscului odată cu vârsta: de la 10,5/100 000 în rândul tinerilor (15–29 ani), până la 27,1/100 000 în rândul persoanelor peste 70 de ani. Diferențele între sexe se amplifică la vârstnici: rata bărbaților peste 70 de ani ajunge la 52/100 000, de peste trei ori mai mare decât cea a femeilor din aceeași categorie.
Pentru perioada 2021–2023, datele oficiale arată o tendință de descreștere a numărului de cazuri de suicid în Republica Moldova. Totuși, specialiștii atenționează că aceste statistici sunt adesea incomplete și nu surprind în totalitate realitatea fenomenului.
Semne de alarmă – când să ne îngrijorăm
Specialiștii recomandă vigilență față de comportamente și schimbări care pot indica un risc crescut de suicid. Printre semnele de alarmă se numără:
Izolarea și retragerea din relațiile sociale: evitarea contactului cu prietenii, familia sau colegii, însoțită de tendința de a petrece mult timp singur;
Exprimarea ideilor de lipsă de speranță sau inutilitate: fraze precum „nu mai are rost” sau „nimic nu se va schimba”, repetate frecvent;
Schimbări bruște de dispoziție sau comportament: trecerea rapidă de la tristețe la iritabilitate, ori calm aparent după o perioadă de agitație, care ar putea, în unele cazuri, ascunde decizia de a recurge la un gest extrem;
Consum excesiv de alcool sau alte substanțe, folosite adesea ca mecanism de evitare sau de amorțire a durerii emoționale;
Pierderea interesului pentru activitățile cotidiene care în trecut aduceau plăcere: renunțarea la hobby-uri, activități preferate sau neglijarea responsabilităților zilnice;
Antecedente de tentative de suicid sau autovătămare: cel mai puternic factor de risc, care impune intervenție imediată.
Identificarea acestor semne și reacția promptă, prin ascultare empatică, sprijin și încurajarea apelării la ajutor specializat, pot face diferența între viață și moarte. Este întotdeauna mai bine să inițiezi o discuție caldă și prietenoasă decât să eviți dialogul. Chiar dacă alarma se dovedește falsă, gestul poate aduce sprijin real unei persoane care traversează o perioadă dificilă.
De la conștientizarea riscurilor la acțiuni concrete
Unul dintre obstacolele majore în înțelegerea reală a fenomenului suicidului în Republica Moldova îl constituie lipsa unei baze de date unice și transparente. Statisticile oficiale sunt colectate de mai multe instituții și, uneori, diferă între ele. Acest lucru îngreunează atât monitorizarea exactă a fenomenului, cât și compararea situației din Moldova cu alte state sau regiuni.
În absența unor date centralizate și complete, politicile publice de prevenire se bazează pe estimări și pot neglija anumiți factori de risc. Experiența internațională arată că acolo unde există sisteme solide de colectare și raportare a datelor, guvernele și comunitățile pot reacționa mai eficient, prin programe de prevenire țintite și intervenții rapide.
Pe acest fundal, devine cu atât mai important accesul populației la servicii specializate de sprijin psihologic și medical. În Republica Moldova funcționează 40 de Centre Comunitare de Sănătate Mintală, inclusiv în Basarabeasca și Cimișlia.
Aceste centre oferă gratuit și confidențial consultații psihiatrice și psihologice, tratament farmacologic, intervenții psihosociale, vizite la domiciliu și grupuri de suport. Echipele multidisciplinare sunt instruite să identifice și să trateze problemele de sănătate mintală conform prevederilor protocoalelor clinice naționale.
Pentru locuitorii din raioanele Basarabeasca și Cimișlia, Centrele Comunitare de Sănătate Mintală pot fi contactate la adresele și numerele de telefon indicate mai jos:
Basarabeasca: str. Muncii 55, tel. 0297 20525, [email protected]
Cimișlia: str. Alexandru cel Bun 135A, tel. 0241 22454, [email protected]
Cum te poți adresa pentru ajutor?
Accesul la aceste servicii este simplu și se poate face în două moduri:
Prin intermediul medicului de familie, care, în urma unei consultații, poate prescrie tratament sau, dacă este cazul, oferă o îndreptare către un Centru Comunitar de Sănătate Mintală.
Direct, printr-o programare telefonică la CCSM din localitatea de reședință.
Pentru situații de criză, cetățenii pot apela 112 sau Linia Verde pentru Prevenirea Suicidului, unde consilierii oferă sprijin emoțional în română, rusă și engleză.
Ziua Mondială de Prevenire a Suicidului nu este doar un moment simbolic. Ea ne reamintește că fiecare viață contează și că prevenirea înseamnă acțiune: colectarea de date corecte, acces la servicii de sprijin, politici publice coerente și implicarea comunităților locale.
Autor: Virineia Carapirea
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt.
