Încă o rundă de alegeri a avut loc, la care puțini tineri cu vârste cuprinse între 18-25 de ani au preferat să participe. Nu au întârziat nici știrile în care tinerii au fost numiți pasivi, leneși sau indiferenți de a-și decide viitorul.
Însă, lucrurile nu sunt mereu așa.
Irina Iacoban, o tânără activă din Chișinău, nu a mers să voteze, pentru că, spune ea, nu are din ce alege. „Dacă pe masă ai mai multe mere stricate, tu pe care-l alegi? De obicei, așa sună întrebarea, dar eu nu vreau să-mi aleg niciun măr. La ce bun să-mi stric sănătatea?”, se întreabă tânăra.
„Dominat de pesimism și nemulțumire, reproducând prejudecățile și intoleranța generațiilor anterioare”. Acesta este portretul tânărului din Republica Moldova, potrivit unui studiu realizat la inițiativa Fundației Soros-Moldova, în anul 2017.
Experții au constatat că tinerii din Republica Moldova au o percepție negativă față de politică și o consideră „murdară”.
„Nu poți să faci nimic din interior dacă nu te mânjești și tu”, consideră mai mulți tineri intervievați la realizarea studiului. Politica devine, deci, o cale de schimbare refuzată. Desigur, la această stare de fapt contribuie și modul de funcționare a partidelor politice. Dar refuzul politicii nu este o soluție fezabilă pentru o democrație, ci se transformă într-o abandonare a democrației în sine, constată autorii studiului.
„Instituțiile de stat neutralizează activismul”
Mulți sunt cei care spun că rata scăzută de participare la alegeri a tinerilor este cauzată de faptul că sunt indiferenți sau neinformați, sau mai rău – sunt prea leneși ca să meargă la vot duminică. Aceste afirmații, însă, sunt negate de Irina Iacoban, o tânără activă și implicată în viața socială din țară. Cu părul de un verde de smarald, care se deschide spre vârfuri și cu ochii de un verde senin, privește spre geam cum se mișcă grăbite automobilele și se pregătește să se întâlnească cu trei englezi care au venit să vadă cum se trăiește în Moldova. Mai are 20 de minute până la ora 12.00. Respiră adânc și încearcă să-și facă ordine în gânduri. Este o nouă duminică în care face excursii gratuite prin centrul Chișinăului.
Irina lucrează la o companie de IT din Chișinău. Este responsabilă de comunicare. Asta îi ocupă cea mai mare parte a zilei, după care seara merge să se întâlnească cu prietenii sau să citească o carte. „Când am câteva clipe libere, transmit mesaje și discut cu turiștii cu care urmează să mă întâlnesc în weekend”, spune tânăra. Se împlinesc deja doi ani de când, împreună cu niște prieteni, a decis să organizeze tururi gratuite pentru turiștii care vin în Moldova. Astfel, încearcă să-i facă pe străini să descopere puținele locuri frumoase de la noi. Pe lângă aceasta, tânăra mai colaborează cu o organizație non-guvernamentală, care își propune să încurajeze femeile rome să se implice în politică și să se facă auzite.
Irina mărturisește că este o sarcină dificilă și extenuantă să fii un tânăr activ. Te implici, lucrezi în timpul tău liber, visezi să schimbi spre bine viața oamenilor din comunitatea ta, iar, uneori, drept răspuns primești un „ești ciudat” sau te întreabă dacă faci asta pentru că nu ai alte ocupații. „Numărul tinerilor activi se reduce în fiecare an. Mulți au plecat deja din țară, iar mulți dintre cei care au rămas s-au angajat la instituțiile de stat, care le-au neutralizat activismul”, constată Irina.
„Iluzia că alegi”
Prin fiecare acțiune, Irina încearcă să-i facă pe oamenii din jur să înțeleagă cât de frumos este acest „petic de pământ”. Totuși, este dezamăgită că lucrurile frumoase care s-ar putea petrece aici sunt umbrite de către politicieni. Și acest lucru alungă de acasă tot mai mulți tineri, care nu vor vrea să revină nici măcar dacă ar exista mai multe locuri de muncă bine plătite, constată ea. „Politicienii îndepărtează potențialul viitorului nostru”.
Când este întrebată dacă s-a gândit cândva să plece din țară, Irina Iacoban își întoarce privirea pe-o secundă și zâmbește cu colțul buzelor. „M-am gândit de foarte multe ori să plec și am fost plecată, dar pe perioade scurte. Până la urmă, mereu mă întorc”, spune ea. Asta în pofida faptului că zilnic se ciocnește cu realitățile sumbre din țară. Pășește prin gropile pline cu apă și noroiul ce pornește de la construcțiile și reparațiile care nu mai au un sfârșit. Trece pe lângă boschetarii care stau cu mâna întinsă și bătrânii care vând tot ce mai au prin casă pentru a-și cumpăra o pâine.
„De parcă trăim într-o gaură care nu mai are capăt”, adaugă ea. Oamenii, în special din zonele rurale, sunt la limita sărăciei, iar când te uiți la televizor și când televiziunile afiliate politic îți prezintă o idilă unde „toți frumoșii aceștia (politicienii) merg și fac fotografii cum taie unui om niște lemne sau aduc o căldare de apă. E așa un circ, că îți vine să plângi de jale”, înghite în sec, încercând să-și stăpânească nemulțumirea.
Constată cu tristețe că „democrația” este ceva efemer și nedefinit în Moldova și nu doar. Cea mai recentă dovadă a acestui fapt, spune Irina, au fost alegerile locale din 2018, când rezultatele alegerilor locale din Capitală nu au fost validate și „cei care au interese au făcut tot ce au dorit, aruncând la gunoi decizia poporului. Cred că acest proces a arătat ce fel de democrație avem în țară și cât de corupte sunt instituțiile care ar trebui să fie cumva neutre față de puterea politică”, spune ea. Acest lucru o face să creadă că ideea că noi alegem viitorul, în acest moment, nu este decât o iluzie.
„Ce m-ar face să merg la alegeri? Cred că atunci când arena noastră politică va fi mai curată, nu inocentă, dar mai curată; când nu se vor cheltui milioane de lei pentru campaniile electorale…”, așa răspunde Irina Iacoban la întrebarea dacă va vota, totuși, vreodată. Și ține să precizeze că deocamdată nu merge la alegeri nu pentru că nu-i pasă sau pentru că nu este bine informată, ci pentru că nu-i place să răscolească prin „mizeria politică” și să aleagă „răul mai mic”.
„Am constatat pe parcurs că, de fapt, persistă o decepție generală față de decidenții politici care de cele mai multe ori evită sau pur și simplu nu atrag o atenție foarte mare politicilor pentru tineret. Tinerii sunt abordați doar în campaniile electorale sau în apropierea campaniilor electorale… Aș evita, în general, să-i consider leneși. Pentru că în opinia mea, a fi leneș și a fi dezinteresat sunt, totuși, două lucruri total diferite. Pot să fie foarte bine informați, dar să nu participe la alegeri și prin aceasta să vrea să dea un semn de alarmă pentru decidenții politici. Sau pot să fie foarte bine informați, dar neregăsindu-și o opțiune pe care ar considera-o potrivită, iarăși, evită să facă acest efort să meargă să pună ștampila pe buletinul de vot”, susține Irina Corobcenco, manager de programe educaționale la Asociația Promo-LEX.
La 15 februarie curent, cu nouă zile înainte de alegeri, 21 de tineri și tinere s-au ales cu titlul de Super Erou al Moldovei, acordat, în cadrul unei Gale organizate de Centrul Internațional AntiDrog și Centrul Național al Tineretului iYoung. Moldova.org a profitat de ocazie și i-a întrebat pe unii dintre premianți care este, în opinia lor, rolul tinerilor în viața unei țări și dacă vor merge la vot pe 24 februarie.
Citate cu tineri:
„Votul tânărului contează. Noi suntem majoritatea și anume noi, tinerii, ne alegem viitorul.” – Eugen Nicov, actor
„Trebuie să avem grijă de acest petic de pământ și să luăm deciziile corecte, care să ne placă.” – Veaceslav Șaramet, secretar de stat
„Acest drept îl are fiecare cetățean al Republicii Moldova și acest drept trebuie folosit, pentru că așa ne facem vocile auzite.” – Pavel Obreja, sculptor
„Votul contează pentru mine și pentru țară. Trebuie să votăm pentru a-i înlătura de la putere pe cei care nu fac nimic.” – Nadejda Canțîr, sportivă
„Rolul tânărului e de a dezvolta țara prin faptul că se dezvoltă ca o personalitate și ulterior să poată aduce schimbarea.” – Vlad Andreev, fotograf
„Trebuie să facem alegerea. Dacă noi vom lucra, și deputații vor fi nevoiți să lucreze pentru noi, poporul.” – Ștefan Nahaba, producător video
Începând cu 2014, nu a trecut niciun an în care moldovenii să nu fie chemați la alegeri, fie acestea locale sau generale. Până la sfârșitul lui 2019, cetățenii Republicii Moldova vor fi din nou supuși testului de a alege, doar că de această dată – primarii. Ei vor trebui să decidă căror promisiuni să dea crezare și pentru care dintre „merele” din politică să voteze. Vor reuși sau nu alegerile locale să-i mobilizeze pe tineri, urmează să vedem…
Autor: Tatiana Beghiu, Moldova.org
