Fenomenul migrației în Republica Moldova rămâne încă unul actual. Cel mai des, oamenii pleacă peste hotare în căutarea unui trai mai bun, lăsând în urmă sate tot mai pustii și comunități îmbătrânite. Totuși, o parte dintre cei plecați nu rămân indiferenți față de localitatea de baștină și contribuie, de la distanță, la realizarea unor proiecte importante. Primarii unor localități din raionul Basarabeasca și reprezentanți ai diasporei ne-au povestit despre impactul migrației asupra localităților lor, dar și despre implicarea diasporei. Redacția BAStv a decis să afle cum anume migrația afectează comunitățile locale și cum oamenii plecați continuă să sprijine dezvoltarea satelor natale.
Potrivit rezultatelor oficiale ale Recensământului Populației și Locuințelor 2024, raionul Basarabeasca numără în prezent 14.914 locuitori, în scădere semnificativă față de recensământul precedent din 2014, când populația raionului era de 19.950 de persoane.
În doar un deceniu, raionul a pierdut 5.036 de locuitori, ceea ce reprezintă o diminuare de aproximativ 25%. Aceste cifre reflectă realitatea dură a depopulării și îmbătrânirii demografice, un fenomen strâns legat de migrația masivă a tinerilor.
Discutând cu primarul satului Carabetovca, Sergiu Răcilă, acesta ne-a mărturisit că oamenii pleacă din Carabetovca nu doar peste hotare, dar și spre alte localități ale țării.
„În primul rând, migrația trebuie împărțită în două: migrația cetățenilor în afara țării și în interiorul țării. Din păcate, noi nu ducem o evidență strictă a persoanelor care migrează, dar în general se simte migrația cetățenilor atât în orașele mari, cât și peste hotarele țării.”
Întrebat de diaspora din localitate, primarul a ținut să menționeze implicarea acestora în comunitate, chiar dacă sunt stabiliți deja cu traiul peste hotare. De asemenea, există și persoane care se întorc înapoi la baștină, după o perioadă lungă de migrație.
„Avem deja cetățeni care se întorc de peste hotare, din Europa, și se stabilesc cu traiul aici. Într-adevăr, avem norocul de cetățenii plecați, cei din diasporă, împreună cu care am implementat un proiect și anume «Construcția parcului din satul Carabetovca». A fost un proiect finanțat de Guvernul Republicii Moldova, unde ca o condiție era contribuția diasporei. Vreau să vă spun că din ceea ce am planificat, s-au strâns bani de două ori mai mult decât a fost stabilit inițial. Asta dovedește că cei plecați nu sunt indiferenți de dezvoltarea localității de baștină.”
Pe lângă acest proiect de amploare, localnicii plecați în străinătate se implică periodic în inițiative mai mici, la solicitarea primăriei sau venind chiar ei cu idei.
În Sadaclia, situația demografică este la fel de dificilă.
„Din păcate, oamenii pleacă la fel ca înainte, tot mai mulți pleacă. Pot să spun că practic 40% sunt plecați. Mortalitatea este pe primul loc, iar nașterile pe locul doi. Copii nu prea sunt. La moment avem două grădinițe, dar, cu părere de rău, vom fi nevoiți să lichidăm una din cauza lipsei copiilor. Tinerii pleacă, își stabilesc familiile peste hotare și asta afectează tabloul demografic”, explică primarul Ion Galeru.
Chiar dacă numărul celor din diasporă activi scade, ei continuă să contribuie. În fiecare vară, diaspora revine acasă, participă la competiții sportive și întâlniri cu autoritățile locale.
„Cu sprijinul diasporei am implementat proiectul «Viața Sănătoasă», în cadrul căruia a fost procurat echipament sportiv pentru tineri și vârstnici. Au fost create alee în fața liceului și azilului de bătrâni, procurate urne și bănci. Avem în plan iluminarea stradală la intrarea în localitate și instalarea unei inscripții cu numele satului”, adaugă edilul.
De asemenea, diaspora contribuie cu pachete sociale pentru bătrâni la sărbătorile de Paște sau Crăciun.
Plecarea oamenilor peste hotare nu este o excepție nici pentru satul Abaclia. Majoritatea locuitorilor acestui sat sunt plecați în Italia, unde formează comunități întregi de abaclieni. Totuși, aceștia se regăsesc și în Germania, Franța sau Marea Britanie. Diaspora de aici are o dragoste aparte pentru localitatea natală și se implică în diferite proiecte sau înaintează diferite inițiative.
Un exemplu este Eugenia Leu, stabilită în Italia de 18 ani, care a creat în 2020 grupul de binefacere „Abaclienii cu inimă mare”. Împreună cu alți reprezentanți ai diasporei, ea colectează pachete cu alimente, cu produse de igienă și multe altele pentru locuitorii vulnerabili social din satul Abaclia. De asemenea, cu sprijinul soțului ei, Eugenia a căutat modalități de a ajuta și de a susține copiii cu nevoi speciale. Startul activității sale a fost îmbunătățirea condițiilor secției de pediatrie al spitalului raional Basarabeasca, și anume donarea paturilor de terapie, astfel aducând schimbări pozitive.
Din acel moment, femeia a continuat să se implice activ în acțiuni solidare și caritabile, devenind o voce puternică pentru drepturile și bunăstarea copiilor speciali din comunitatea ei. Cu devotament și încredere, ea a înființat proiecte și inițiative pentru a promova incluziunea și acceptarea în societatea din Moldova.
„Fericirea înseamnă să faci bine. Binele nu se măsoară în bani, ci în dorința sinceră de a ajuta. Știu că cineva de sus vede și le așează pe toate. Sper ca prin gesturile mele să inspir și alți oameni să se implice. Cel mai important este că pot fi de folos comunității mele. Simt o bucurie imensă atunci când văd zâmbetul celor pe care i-am ajutat,” spune ea.
Pe lângă aceste acțiuni, Eugenia este cea care se implică în organizarea diferitor evenimente, precum Hramul satului, Ziua Copilului, Ziua Independenței și altele. Pentru a aduce oferi bucurii copiilor, a procurat un aparat pentru vată de zahăr și, mai recent, unul pentru popcorn, iar la evenimentele organizate în sat vinde aceste delicii la preț simbolic. Banii strânși sunt folosiți pentru a recompensa voluntarii care i se alătură, iar restul este direcționat către cazuri sociale, persoane cu probleme de sănătate sau în dificultate materială.
O inițiativă asemănătoare există și în satul Bașcalia, unde activează Comunitatea voluntarilor. Această comunitate și-a început activitatea din anul 2021, ideea pornind de la mai multe femei din localitate, stabilite peste hotare, printre care și Zinaida Vornic, care gestionează și promovează acțiunile grupului. Inițial, femeile duceau pachete alimentare cu produse de bază, însă, ulterior, pachetele au fost înlocuite cu mese calde. Ideea a fost inspirată de cuscra Zinaidei, venită din Grecia, care a preferat să ajute nevoiașii în loc să facă pomeni la cimitir.
„De Paște toată lumea se duce la cimitir. Dar oamenilor sărmani cine le v-a da de mâncare? Acolo atâta mâncare se aruncă… Mormane întregi de colaci, dar lor nimeni nu le duce nimic. Lăsați că fac eu o pomană așa”, relata femeia.
Potrivit Zinaidei Vornic, donațiile vin atât din sat, cât și de la oamenii plecați peste hotare.
„Eu mă strădui și eu să arunc câte o vorbă aici, unde lucrez. Chiar anul trecut, niște americani au închiriat o vilă și mă gândeam cum să fac să le arăt cu ce mă ocup. Am aflat de la ei că se ocupă cu voluntariatul și le-am arătat și eu lor cum ajutăm împreună cu oamenii din sat pe cei nevoiași. Și înainte de a pleca ei înapoi, mi-au dat 200 de euro și-au zis „Asta pentru ceea ce faci tu”. Clar, mi-au dat lacrimile de bucurie” mărturisește Zinaida.
De atunci, timp de 4 ani, circa 25 de beneficiari primesc săptămânal un prânz cald, pâine, suc și fructe.
Comunitatea voluntarilor din s. Bașcalia nu doar că ajută oamenii nevoiași cu câte un prânz cald în fiecare săptămână, ci și, în limita posibilităților, ajută familiile cu mulți copii sau cu dizabilități, oferindu-le lunar câte un pachet de produse alimentare sau câte o donație bănească, pentru a-și acoperi singuri nevoile.
Chiar dacă raionul Basarabeasca pierde locuitori într-un ritm alarmant, iar multe sate riscă să se depopuleze complet în câteva decenii, diaspora rămâne un sprijin vital.
Prin proiecte comunitare, donații și implicare directă, cei plecați peste hotare încearcă să păstreze vie legătura cu locul de baștină și să ofere un viitor mai bun celor rămași acasă.
Autor: Lilia Zabolotnîi
Acest material a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „TRIMEDIA – Jurnalism de încredere, media de impact, comunități implicate”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ). Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.
Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt!