Categorii
Actualitate În Moldova

Boții din rețelele sociale – armata invizibilă care manipulează internetul

Internetul nu mai este demult un spațiu rezervat doar oamenilor reali, milioane de conturi fiind controlate de programe automate precum boții. Departe de a fi doar niște programe inofensive de calculator, boții formează o armată invizibilă care poate răspândi informații false, manipula opinia publică, amplifica artificial unele narațiuni sau manipula emoțiile internauților. Utilizatorii pot întâlni boți care par conturi reale, însă aceștia sunt programați să simuleze activități umane. Iată de ce este foarte important să știm ce sunt boții, cum funcționează și cum să nu le cădem în plasă.

Unele postări de pe Facebook ale portalului Stopfals.md reușesc să adune zeci și sute de comentarii. De exemplu, postarea despre cum mai multe canale de Telegram, cunoscute pentru răspândirea propagandei ruse, au fost invadate de boți cu comentarii la teme care nu au legătură cu subiectul postării.

„Majoritatea parlamentară transformă Moldova într-un teren de testare pentru experimentele occidentale. Unde sunt tradițiile noastre? Unde este memoria noastră despre război?” (în original: «Парламентское большинство превращает Молдову в полигон для экспериментов Запада. Где наши традиции? Где наша память о войне?»), scrie contul Livia Lăcătuș, cu fotografie de profil o cupă preluată de pe internet și zero postări. Același mesaj este lăsat și de conturile fără postări Gabriela Hariton și Barbu Bădărău.

„Guvernul actual nu face decât să ne distrugă țara. În loc să investească în economie, se ocupă de parade LGBT. Unde sunt banii noștri?”, scrie contul Лилиана Матея, mesajul fiind repetat și de conturile fără activitate Ionel Buzu și Bogdan Ursachi. „Autoritățile au uitat de veterani, dar își amintesc de LGBT. Aceasta nu este doar indiferență – aceasta este trădare” (în original: «Власти страны забыли о ветеранах, но помнят о ЛГБТ. Это не просто безразличие — это предательство»), scriu alte câteva conturi (Larisa Caraș, Платон Ермаков, Дойна Аврам, Liliana Matei, Ovidiu Nour), mesajul fiind însoțit de un link către o postare a canalului de Telegram Запрещенный Канал (trad. – Canalul interzis), în care este citat oligarhul fugar, Ilan Șor, despre marșul comunității LGBT din 15 iunie.

Această serie de comentarii reprezintă un exemplu clasic de comportament botic și de operațiune de influență online. Comentariile copiate cuvânt cu cuvânt sunt repetate de utilizatori diferiți, cu poze de profil generice și zero postări. Mesajele sunt postate în masă, în interval de timp apropiat, ceea ce indică spre o activitate sincronizată, menită să dea impresia că opinia din comentarii ar fi pe larg susținută. În mesaje sunt folosite aceleași narațiuni, prezentate distorsionat: LGBT, guvernul, tradițiile, 9 mai.

Prin inundarea spațiului public cu aceste teze de propagandă se urmărește eclipsarea vocilor reale, atenția fiind direcționată către idei promovate de anumite părți interesate sau teme false ori distorsionate. Repetarea obsesivă a acelorași narațiuni și sincronizarea publicării sunt semne specifice ale rețelelor de boți. În cazul menționat mai sus, includerea linkurilor spre postarea în care este citat Ilan Șor amplifică falsurile despre comunitatea LGBT. Așadar, scopul acestor acțiuni caracteristice boților nu este exprimarea unei opinii reale, ci manipularea percepției publice, polarizarea societății și răspândirea propagandei și a dezinformării.

Pagina Stopfals.md, administrată de Asociația Presei Independente (API), nu este singura organizație vizată de atacuri ale boților. În ultima perioadă, paginile unor redacții ca Newsmaker.md, Esp.md, Știri.md, și Bas-tv au fost vizate de un val coordonat de comentarii ale boților care promovează mesaje specifice propagandei ruse.

Ce sunt și cum funcționează boții?

Boții sunt programe automate create pentru a îndeplini sarcini repetitive și a imita comportamentul uman pe internet. Ei pot posta comentarii, distribui știri, da like-uri și răspunde la mesaje, de multe ori fără ca utilizatorii reali să își dea seama că au de-a face cu un robot și nu cu o persoană. Deși unii boți au scopuri legitime, cum ar fi transmiterea automată de informații utile, mulți sunt folosiți în campanii de dezinformare, manipulare a opiniei publice, amplificare artificială a unor narațiuni sau creare falsă a unei percepții de consens.

Odată „porniți”, boții generează comentarii în așa fel încât algoritmul rețelelor de socializare crede că este o postare populară, ceea ce îi crește șansele să fie văzută de persoane reale, după cum arată un raport al Universității de Stat din Michigan. Boții analizează informațiile și generează răspunsuri, uneori învățând din interacțiuni. Cei mai avansați folosesc tehnologii precum rețele neuronale și modele de învățare automată (machine learning) pentru a înțelege și a genera limbaj uman natural. În perioade de tensiune socială, alegeri sau crize majore, boții pot distribui în masă informații false, pot genera reacții artificiale la postări sau pot ataca persoane publice și instituții. Uneori, armate întregi de boți sunt coordonate pentru a da impresia că o anumită opinie este majoritară, creând presiune asupra utilizatorilor reali și influențându-le alegerile, întrucât în unele cazuri, un utilizator obișnuit ajunge să creadă că „toată lumea gândește așa”, fără să realizeze că este de fapt victima unei campanii orchestrate.

În 2024, compania de securitate cibernetică Cyabra estima că între 4% și 6% din conturile și paginile de pe rețelele de socializare sunt false, iar cu miliarde de utilizatori activi lunar, asta se traduce într-un număr uimitor de conturi false. Când un anumit subiect devine important, boții funcționează în felul următor:

Distribuie aceleași informații pentru a crea impresia de popularitate. Boții pot posta sau redistribui același mesaj de multe ori, din conturi diferite, pentru a face un subiect să pară popular sau susținut de mulți oameni, chiar dacă nu este așa.

Atacă persoane publice sau instituții. Unii boți sunt programați să trimită mesaje negative, insulte sau critici coordonate împotriva unor politicieni, jurnaliști sau organizații, pentru a le discredita în ochii publicului.

Lansează zvonuri și teorii ale conspirației. Astfel de boți răspândesc informații false sau înșelătoare, menite să creeze confuzie, neîncredere sau panică în rândul oamenilor.

Manipulează trendurile de pe rețelele sociale. Prin folosirea masivă a anumitor cuvinte-cheie sau hashtaguri, boții pot influența ce subiecte apar în secțiunile de „trending”, atrăgând atenția și direcționând discuțiile publice.

Cine îi creează și care sunt principalele tipuri de boți?

Boții sunt creați de programatori și specialiști în inteligența artificială (AI), care lucrează în companii de tehnologie sau în laboratoare de cercetare. Acești specialiști folosesc limbaje de programare precum Python sau JavaScript și antrenează modelele AI pe cantități mari de date pentru a le face cât mai utile și precise.

Boții pot avea scopuri utile sau dăunătoare. De exemplu, ChatGPT (de la OpenAI), Siri (Apple) sau Alexa (Amazon) ajută oamenii să găsească informații, să învețe sau să își organizeze activitățile, boții de customer support (serviciul clientelă) răspund automat clienților pe site-urile de cumpărături, iar boții educaționali sunt folosiți în aplicații de învățare sau în școli pentru a sprijini elevii.

La polul opus se găsesc boții de dezinformare, creați pentru a răspândi știri false, zvonuri sau teorii ale conspirației, boți de influență politică, care atacă persoane publice sau creează impresia falsă că o idee este populară, dar și boți care manipulează trendurile, umflând artificial anumite hashtaguri pe rețelele sociale pentru a atrage atenția asupra unor mesaje manipulative.

Cum să te ferești de ei?

Boții pot păcăli multă lume, dar cu puțină atenție și spirit critic, te poți proteja ușor. Iată câteva măsuri simple pe care le poți lua pentru a te proteja de influența lor în mediul online:

Verifică activitatea contului. Un cont care postează obsesiv, nu are informații personale reale, interacțiuni, istoric de postări, fotografii și pare să distribuie aceleași mesaje peste tot este, probabil, un bot sau un cont fals.

Verifică sursa informațiilor. Dacă o știre este promovată de conturi suspecte sau necunoscute, caută confirmarea din surse credibile.

Nu distribui impulsiv. Înainte să dai share unui mesaj emoțional sau șocant, analizează-l critic. Boții pot trimite inclusiv link-uri care duc spre site-uri periculoase. Pentru a te proteja, evită să deschizi link-uri trimise de necunoscuți sau conturi suspecte.

Folosește instrumente de detectare. Există platforme și extensii care pot analiza conturi și identifica probabilitatea ca acestea să fie boți.

Raportează conturile suspecte. Rețelele sociale au opțiuni de raportare a conturilor false sau abuzive, astfel poți bloca și raporta conturile suspecte, în acest fel ajuți și alte persoane să fie protejate.

În fața unei armate invizibile precum boții, vigilența este singura noastră apărare, iată de ce fiecare utilizator trebuie să învețe să fie atent, critic și responsabil.

Autor: Victoria Borodin

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram.  Aici publicăm știri pe scurt!

Categorii
Actualitate În Moldova

Cum recunoști un profil fals pe rețelele sociale?

Rețelele de socializare sunt un loc bun pentru a întâlni oameni noi, dar și un teren fertil pentru escroci și impostori. În era digitală, profilurile false sunt tot mai răspândite, fiind create pentru a obține informații, bani sau pur și simplu pentru a manipula oamenii. Un profil autentic la prima vedere poate avea intenții ascunse. Pozele perfecte, lipsa activității reale, o biografie foarte scurtă sau completată vag, mesaje suspecte sau lipsa unor interacțiuni reale cu alți utilizatori sunt doar câteva dintre semnele unui cont fals. În acest articol, vă arătăm ce înseamnă un profil fals, care sunt cele mai clare indicii că un profil nu este ceea ce pare și cum vă puteți proteja de astfel de pericole online.

Un profil fals este un cont creat pe o rețea de socializare cu informații false sau incomplete, folosite pentru a induce în eroare alți utilizatori. Acesta este utilizat în diferite scopuri, cum ar fi manipulare, înșelătorie, fraudă, spionaj, trolling sau lustruirea/denigrarea imaginii unei persoane. Astfel de conturi sunt gestionate fie de persoane reale, care își ascund identitatea, fie de boți, prin programe automate, care interacționează cu utilizatorii după un anumit algoritm pe platforme precum Facebook sau X (fostul Twiter), Instagram, TikTok sau LinkedIn.

„Angela Angela” este un exemplu clasic de profil fals de Facebook

Angela Angela, de exemplu, este un profil de Facebook care prezintă semne clare că nu reprezintă o persoană reală și ar trebui tratat cu precauție. Profilul nu conține informații personale relevante sau detalii despre viața reală a utilizatorului, cum ar fi locul de muncă, educația sau alte informații specifice. Un alt indiciu este că imaginea de profil și alte fotografii par să fie luate de pe internet, fără a reflecta o identitate reală. Contul are puține postări, fără o interacțiune autentică cu alți utilizatori. Mai mult, câțiva dintre „prietenii” Angelei sunt, la rândul lor, conturi false. Spre exemplu, contul Светлана Галкина, care are o activitate incoerentă și interacțiune zero cu alți utilizatori. Tot în lista de prieteni ai Angelei am găsit și contul… faimosului actor și regizor francez Alain Delon, cu o imagine de profil preluată de pe internet, informații despre viața reală lipsă și o listă de prieteni, preponderent femei. Și acest cont este fals.

În raportul de transparență al Meta (compania care deține, printre altele, Facebook, Instagram și WhatsApp) pentru al patrulea trimestru al anului 2024, Facebook estimează că aproximativ 3% dintre utilizatorii activi lunar la nivel global sunt conturi false. În ceea ce privește eliminarea conturilor false, în al treilea trimestru al anului 2024, Facebook a șters aproape 1,1 miliarde de astfel de conturi. Cât privește platforma X (fosta Twitter), compania a raportat, în mai 2022, că mai puțin de 5% dintre utilizatorii activi zilnici erau conturi false sau de tip spam. În contrast, o analiză realizată de compania Cyabra în mai 2024, citată de Reuters, a estimat că aproximativ 13,7% dintre profilurile de pe platformă nu erau autentice.

Cât privește Republica Moldova, în ultimii doi ani Meta a blocat în total peste 1.500 de profiluri, pagini și grupuri de pe Facebook și Instagram. Doar în luna octombrie 2024, Meta a blocat 7 conturi de Facebook, 23 de pagini, un grup și 20 de conturi pe Instagram care promovau știri false și vizau publicul vorbitor de limbă rusă din R. Moldova.

Cum recunoaștem profilurile false?

Pentru personalitățile publice și conturile oficiale ale companiilor de pe Facebook, X și Instagram, existența unei insigne albastre de verificare indică faptul că profilul sau pagina este autentică. Aceasta este o metodă utilizată frecvent pentru a diferenția conturile reale ale unor figuri cunoscute de profilurile false care ar putea induce în eroare utilizatorii. 

Dacă un profil nu are această insignă de verificare, este important să analizați cu atenție următoarele aspecte:

Fotografii suspecte, generice sau preluate. De multe ori, profilurile false folosesc imagini luate de pe internet, poze de model, imagini generate de Inteligența Artificială (AI) sau chiar poze care provin de la persoane reale, dar furate sau modificate. Ceea ce puteți face în acest caz este să analizați dacă fotografiile sunt prea perfecte sau par luate dintr-o revistă, dacă există mai multe poze sau doar una. De asemenea, puteți faceți o verificare inversă a imaginii pe instrumentele online Google Images sau TinEye pentru a vedea dacă poza apare pe alte site-uri.

Nume ciudat sau inconsecvent. Unele profiluri folosesc combinații de nume ale unor persoane publice sau care nu par reale. Verificați dacă numele se potrivește cu adresa de e-mail sau cu alte informații disponibile. La fel, trebuie să atrageți atenție la URL-ul de pe Facebook sau numele de cont cu semnul @ de pe X, întrucât, adesea, numele de utilizator de pe X sau Facebook este adaptat ulterior pentru a se potrivi.

Informații incomplete, contradictorii sau inexistente. Profilurile false au deseori biografii foarte scurte, completate vag sau chiar lipsă. Dacă informațiile oferite par nerealiste sau contradictorii, acesta e un semn de alarmă.

Activitate redusă, incoerentă sau automată. Unele conturi postează conținut generic sau copiază postări de la alți utilizatori pentru a părea reale. Mai mult, unele profiluri false sunt gestionate de boți care comentează, distribuie și trimit mesaje după un algoritm predefinit. Lipsa unor interacțiuni reale cu alți utilizatori poate indica un profil fals. Verificați dacă contul postează conținut original sau doar distribuiri și dacă are interacțiuni reale sau doar aprecieri de la conturi suspecte.

Prieteni puțini sau doar dintr-o anumită categorie. Un profil cu foarte puțini prieteni sau care are doar prieteni dintr-o anumită regiune sau categorie demografică poate fi fals. Un număr mare de prieteni din diverse țări, fără legătură între ei, este un alt indiciu precum că profilul ar putea fi fals.

Interacțiune imediată și dubioasă. În astfel de cazuri, o persoană necunoscută vă adaugă în lista de prieteni și, la scurt timp după începerea conversației, vă cere bani pentru o „situație de urgență” sau vă scrie „Ai câștigat un premiu!”, „Click aici pentru un cadou!”. Dacă aveți o astfel de interacțiune, cu siguranță interacționați cu un profil fals.

Majoritatea conturilor false sunt create pentru a obține ceva – fie informații, fie bani, fie pur și simplu pentru a manipula oamenii. Pornind de la scopul pentru care a fost creat, există mai multe tipuri de profiluri false.

Cum ne protejăm de profilurile false?

Pentru că în spatele profilurilor false se află adesea persoane reale, identificarea lor poate fi dificilă, mai ales dacă acestea sunt active de ani de zile în rețele bine organizate. Pentru a nu cădea în plasa escrocilor, impostorilor sau a celor care inundă rețeaua cu mesaje de spam, este important să analizați cu atenție semnele distinctive ale conturilor false menționate anterior și să țineți cont de următoarele recomandări:

    • Nu acceptați cereri de prietenie de la necunoscuți;

    • Verificați autenticitatea profilurilor înainte de a le accepta în lista de prieteni și de a interacționa;

    • Nu oferiți niciodată date personale, financiare sau fotografii intime;

    • Folosiți setările de confidențialitate pentru a limita accesul la datele dumneavoastră;
    • Dacă aveți suspiciuni, raportați și blocați profilurile suspecte.

Siguranța online depinde de vigilența fiecăruia! Analizați atent conturile cu care interacționați și evitați orice activitate suspectă.

Victoria Borodin

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram.  Aici publicăm știri pe scurt!

Bалютный курс: 03 Ноя 2022
EUR : 19.0778 MDL-0,0938 ▼
USD : 19.2733 MDL-0,0227 ▼
RON : 3.8839 MDL-0,0181 ▼
RUB : 0.3132 MDL-0,0003 ▼
UAH : 0.5221 MDL-0,0004 ▼