Primarul satului Carabetovca, Sergiu Răcilă, și-a depus declarația de avere și interese personale pentru anul 2024, document publicat pe pagina oficială a Autorității Naționale de Integritate (ANI). Potrivit declarației, în anul precedent, familia Răcilă a obținut două terenuri agricole, un imobil cu suprafața de peste 500 m² și un autoturism în valoare de aproape jumătate de milion de lei. De asemenea, au fost contractate două credite bancare în sumă totală de 1,25 milioane lei.
În calitate de primar, Sergiu Răcilă a declarat pentru anul 2024 un venit salarial în sumă de 234 341,63 lei. Suplimentar, familia Răcilă a înregistrat și alte venituri din activități desfășurate în cadrul Gospodăriei Țărănești „Răcilă Natalia Gheorghe” și Întreprinderii Individuale „Răcilă Natalia”.
Astfel, venitul salarial al unui membru al familiei, obținut în cadrul gospodăriei țărănești, a fost de 48 304,75 lei. Activitatea economică anuală a celor două entități a generat venituri cumulate de aproximativ 171 mii lei – 91 047 lei din activitatea gospodăriei și 79 949 lei din activitatea întreprinderii individuale.
O componentă importantă a declarației o reprezintă bunurile imobile, în special terenurile agricole. În total, primarul a declarat 48 de terenuri cu destinație agricolă, precum și un teren intravilan de 0,04 ha, dobândit în anul 2011 pentru suma de 1 009 lei.
În anul 2018, Sergiu Răcilă a obținut patru terenuri agricole în baza unor încheieri judecătorești, cu o suprafață cumulată de 1,32 ha. Valoarea estimată a acestor terenuri este de aproximativ 20 mii lei.
În perioada 2018–2019, familia Răcilă a mai achiziționat 29 de terenuri agricole în baza unor contracte de vânzare-cumpărare. Acestea însumează 8,19 hectare, cu o valoare totală estimată la aproximativ 104 mii lei.
În perioada 2005–2017, familia a dobândit alte 10 terenuri agricole, cu o suprafață totală de 3,98 ha. Valoarea estimativă a acestora este de peste 48 mii lei, însă în declarație nu sunt specificate documentele care atestă modul de dobândire a dreptului de proprietate asupra acestora.
În anul 2024, familia Răcilă a mai obținut cu drept de proprietate două terenuri, în baza unui proces-verbal de transmitere. Suprafața acestor loturi este de 0,26 ha și 0,14 ha, iar valoarea lor a fost declarată împreună cu alte bunuri imobile, ajungând la 97 245 lei.
În ceea ce privește calitatea de titular și beneficiar efectiv, primarul cumulează aceste două calități doar pentru trei terenuri, achiziționate în perioada 2019–2022. Valoarea totală a acestor loturi depășește 16 mii lei.
La categoria „Clădiri și construcții”, primarul a declarat două bunuri imobile. Primul este o casă de locuit cu o suprafață de 80 m², dobândită în anul 2011 printr-un contract de donație, având o valoare estimată la 28 384 lei. Cel de-al doilea imobil este o avere imobilă cu suprafața de 532,3 m², obținută în anul 2024, în baza unui proces-verbal de transmitere. Valoarea acesteia a fost estimată tot la 97 245 lei, sumă calculată împreună cu alte bunuri imobile.
În declarația de avere sunt incluse și bunurile mobile aflate în proprietatea familiei primarului, fără ca Sergiu Răcilă să dețină calitatea de beneficiar efectiv asupra acestora:
o remorcă AL-KO, fabricată în 2008 și dobândită în anul 2023, cu valoarea estimată la 40 000 lei;
un autoturism Opel Astra, fabricat în 2002, achiziționat în anul 2017 pentru suma de 30 000 lei, al cărui titular este Sergiu Răcilă;
un autoturism Hyundai SantaFe, fabricat în 2018 și dobândit în anul 2024, cu drept de proprietate, pentru suma de 499 000 lei.
Sergiu Răcilă a mai declarat trei datorii în lei moldovenești, contractate atât de el personal, cât și de Gospodăria Țărănească „Răcilă Natalia Gheorghe”.
Prima datorie, în sumă de 200 000 lei, a fost contractată în anul 2022 de către gospodăria țărănească și este scadentă în anul 2025. Aceasta nu presupune dobândă, iar în calitate de creditor este indicată cet. Rotari Veronica.
În anul 2024, au fost contractate alte două credite bancare de la BC „MAIB” SA. Unul dintre acestea a fost contractat personal de către primar, în valoare de 650 000 lei, cu o rată a dobânzii de 10,07% și termen de rambursare până în anul 2026. Celălalt, în sumă de 600 000 lei, a fost contractat de gospodăria țărănească și este scadent în anul 2027, cu o dobândă de 9,67%.
Conform secțiunii privind interesele personale, primarul Sergiu Răcilă a declarat calitatea de fondator atât în cadrul Gospodăriei Țărănești „Răcilă Natalia Gheorghe”, cât și al Întreprinderii Individuale „Răcilă Natalia”. Aceste informații sunt susținute prin declarațiile de constituire ale entităților respective.
Primara satului Iordanovca, Viorica Scobioală, și-a făcut publică declarația de avere și interese personale pentru anul 2024. Documentul, publicat pe site-ul Autorității Naționale de Integritate (ANI), oferă o imagine detaliată asupra veniturilor, bunurilor și datoriilor familiei Scobioală.
Potrivit declarației, Viorica Scobioală a obținut în anul precedent un salariu de 208 mii de lei din activitatea sa de bază în cadrul primăriei satului Iordanovca. Totodată, primara a raportat și un venit suplimentar de 48 000 de lei, obținut în baza unui contract de prestări servicii cu Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).
În același document este indicat și un venit salarial de 96 668,62 de lei al unui membru al familiei Scobioală, obținut la Gospodăria Țărănească „V. Scobioala”.
La capitolul bunuri imobile, Viorica Scobioală a declarat șapte terenuri agricole, dobândite între anii 2002 și 2020. Pentru două dintre acestea, primara este indicată atât în calitate de beneficiară efectivă, cât și ca titulară a bunurilor.
Suprafața totală a terenurilor depășește 11 hectare, incluzând trei loturi de 3,54 ha, 0,03 ha și 1,14 ha, și patru loturi a câte 1,76 ha fiecare. Valoarea totală pentru șase dintre acestea, dobândite în temeiul unor contracte de vânzare-cumpărare, este de circa 30 mii de lei. Cel mai valoros teren însă este cel dobândit printr-un contract de donație, în anul 2020, evaluat la aproape 35 mii de lei.
În declarație figurează și două bunuri imobile la secțiunea „Clădiri și construcții”. Unul dintre acestea este o casă de locuit cu o suprafață de 0,13 ha, aflată în proprietatea familiei Scobioală, cumpărată în 2001 pentru suma de 18 000 de lei. Al doilea bun este o altă avere imobilă, așa cum este specificat în declarație, cu suprafața de 139,5 m², aflată în proprietatea Vioricăi Scobioală. Bunul a fost achizionat în anul 2008 pentru suma de 30 400 de lei.
La capitolul mijloace de transport, familia primarei deține o colecție auto formată din mai multe vehicule, inclusiv autoturisme, camioane, remorci și utilaje agricole. Printre acestea se numără:
un Mitsubishi L200, fabricat în 2006, dobândit în 2023 printr-un contract translativ de posesie și folosință, estimat la 5 000 de euro;
un autoturism LADA, fabricat în 2009, dobândit în 2021, evaluat la 40 000 de lei;
un FORD Mondeo, fabricat în 2015, dobândit în 2022 printr-un contract translativ de posesie și folosință, care valorează 155 000 de lei;
un camion FORD Transit, fabricat în 1998, cumpărat în 2008 pentru 2 700 de dolari;
un Mercedes Sprinter 313 CDI, fabricat în 2004 și dobândit în 2019, în valoare de 40 000 de lei;
două remorci RAS 2-200, fabricate și dobândite în 2021, achizionate la același preț, cu o valoare totală declarată de 93 000 de lei;
o remorcă APICOLA, fabricată și dobândită în 2020, evaluată la 38 000 de lei;
o remorcă fabricată în 1978, dobândită în 2016, pentru care nu este indicată valoarea;
două mașini agricole de tip T-40, fabricate în anii 1984 și 1990, dobândite în 2008 și, respectiv, 2015 – fără valoare declarată;
un mijloc de transport de model ALPHA, fabricat în 2021 și dobândit în 2023 cu drept de proprietate, în valoare de 13 000 de lei.
În ceea ce privește datoriile, primara a indicat un credit contractat în 2023 de la Moldindconbank, în valoare de 147 000 de lei, scadent în anul 2028. În declarație nu este menționată dobânda acestuia.
Primarul satului Sadaclia, Ion Galeru, a declarat pentru anul 2024 venituri de aproximativ 305 mii de lei și patru mijloace de transport. Potrivit declarației, acesta nu deține terenuri, construcții sau alte bunuri imobile, nici pe teritoriul Republicii Moldova, nici peste hotare.
Conform declarației de avere și interese personale, publicată pe site-ul Autorității Naționale de Integritate (ANI), Ion Galeru a obținut un venit salarial în sumă de 300 000 de lei din activitatea desfășurată în cadrul Primăriei Sadaclia. În plus, acesta a declarat venituri suplimentare de 4 335 de lei, provenite din încheierea unui contract de arendă cu SRL Sadac-Agro.
Primarul nu declară drepturi de proprietate asupra vreunui teren, clădiri sau alte construcții. Totodată, acesta indică în declarație patru mijloace de transport aflate în proprietatea membrilor familiei.
Cel mai valoros bun mobil declarat este un autoturism marca Skoda, fabricat în 2017 și achiziționat în anul 2023 pentru suma de 250 000 de lei. În declarația de avere, valoarea de piață a autoturismului este estimată la 200 000 de lei, în urma uzurii bunului.
În anul 2024, Ion Galeru a efectuat o nouă achiziție, consemnată în declarația de avere: un autoturism Moskvich, fabricat în 1988, cumpărat pentru suma de 10 000 de lei. De asemenea, primarul declară un alt autoturism, un Moskvich 2140, fabricat în 1987 și dobândit în anul 2010 pentru suma de 1 000 de lei.
Familia primarului mai deține un mijloc de transport de tip Honda SH 153, fabricat în 2008 și achiziționat în anul 2021. Bunul a fost cumpărat pentru 3 000 de lei, după ce vânzătorul a acordat o reducere de preț, iar valoarea de piață actuală este estimată la 4 000 de lei.
Două dintre aceste vehicule, potrivit declarației, se află în posesia lui Ion Galeru. Cu toate acestea, pentru niciun mijloc de transport nu este indicată calitatea sa de beneficiar efectiv.
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
Primarul satului Bașcalia, Ilie Cernăuțan, și-a declarat oficial veniturile și proprietățile pentru anul 2024. Potrivit declarației publicate pe site-ul Autorității Naționale de Integritate (ANI), Cernăuțan deține mai multe terenuri, două imobile cu destinație locativă și comercială, precum și un automobil.
Conform declarației de avere și interese personale pentru anul 2024, Ilie Cernăuțan a obținut un venit de 276 de mii de lei din funcția de primar al satului Bașcalia. Pe lângă salariul său, acesta a raportat un venit suplimentar de 6 000 de euro, provenit din munca peste hotare a unui membru de familie.
La capitolul bunuri imobile, familia primarului deține șapte terenuri: cinci terenuri agricole și două terenuri intravilane. Terenurile agricole au suprafețele de 0,10 ha, 1,54 ha, 0,31 ha, 1,34 ha și 0,12 ha, fiind dobândite în perioada 1993 – 2022. Pentru unul dintre terenuri, obținut în 1993, Ilie Cernăuțan nu este indicat ca beneficiar efectiv. Două dintre terenurile agricole au fost primite în baza unor contracte de donație în anul 2022, cu o valoare totală de aproximativ 36 de mii de lei.
În ceea ce privește terenurile intravilane, acestea au suprafețele de 0,20 ha și 0,14 ha. Pentru terenul de 0,20 ha, dobândit în anul 2003 printr-un contract de vânzare-cumpărare, este indicată suma de 22 203 lei, însă și în acest caz primarul nu este beneficiarul efectiv al bunului.
De asemenea, în declarație este indicată o casă de locuit cu o suprafață de 168 m², dobândită în anul 1993. Valoarea locuinței nu este specificată, însă documentul menționează existența unui titlu de autentificare a dreptului de proprietate. Familia primarului mai deține și un spațiu comercial/de producție de 175,5 m², achiziționat în anul 2003 în baza unui contract de vânzare-cumpărare, evaluat la 155 de mii de lei.
La capitolul mijloace de transport, familia Cernăuțan declară un singur automobil, Toyota Corolla, fabricat în 2006 și achiziționat în 2019 pentru suma de 40 000 de lei. Primarul este titularul autoturismului, însă nu este indicat ca beneficiar efectiv.
Conform investigației realizate de Cu Sens, 17 dintre cei 32 de președinți de raioane din Republica Moldova, aleși în urma scrutinului din noiembrie 2023, sunt milionari. Printre aceștia, președintele raionului Cimișlia, Andrian Talmaci, se remarcă ocupând locul 4 în clasamentul celor mai bogați președinți de raioane, cu o avere de 3,3 milioane de lei.
În continuare, vom analiza declarațiile de avere pentru anul 2023 ale celor 5 președinți de raioane din top și vom dezvălui cine sunt aceștia, ce sume dețin împreună cu partenerii lor de viață și ce bunuri au declarat.
Cel mai bogat președinte de raion: Veaceslav Rusnac, raionul Soroca – 5,6 milioane lei
Sursa foto: Pagina Consiliului Raional Soroca
Veaceslav Rusnac, președintele raionului Soroca și membru al Partidului Socialiștilor, conduce clasamentul cu o avere estimată de 5,6 milioane de lei. Rusnac se află la al doilea mandat în această funcție, după o carieră de succes în poliție, unde a deținut mai multe funcții de conducere, culminând cu poziția de șef al Inspectoratului de Poliție Soroca între 2016 și 2019, înainte de a deveni președinte de raion.
O mare parte din averea lui Rusnac este rezultatul contribuțiilor financiare ale partenerii sale, Alla Pilipețcaia, deputată în Parlament din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor începând cu anul 2021. În 2023, cuplul Rusnac-Pilipețcaia a avut un venit anual de aproximativ 780 de mii de lei, majoritatea provenind din salariul și indemnizațiile Allei.
Alla Pilipețcaia este proprietara unei case impunătoare de 372 de metri pătrați în centrul orașului Soroca, evaluată la 1,4 milioane de lei, alături de alte cinci construcții accesorii, cu o suprafață totală de 181 de metri pătrați. În aceeași zonă, Pilipețcaia mai deține o casă de 78 de metri pătrați, cu un singur nivel și trei construcții anexe, declarată ca fiind „altă avere imobiliară.” Tot la Soroca, familia mai deține o casă de 100 de metri pătrați și un garaj, din care jumătate aparține partenerei de viață a președintelui de raion. Pilipețcaia mai deține și trei terenuri extravilane cu o suprafață totală de peste 47 de ari, dar și un apartament de lux în centrul Chișinăului, cumpărat în 2021 și evaluat la 1,3 milioane de lei, cu o suprafață de 94 metri pătrați.
Pe lângă acestea, Pilipețcaia deține o cotă de 50% în firma DEBUT-SOR SRL, specializată în producerea mezelurilor, cu o valoare declarată de 871 de mii de lei.
„Tot ce vedeți declarat de mine, ca deputată, este 99% moștenire de la părinți, începând de la imobile și terminând cu afacerea,” a declarat Pilipețcaia pentru Cu Sens.
Rusnac declară că deține în proprietate doar un teren agricol de 20 de ari, care are o valoare de aproximativ patru mii de lei și un autoturism Dacia Duster, dobândit în anul 2022.
Iurie Plopa, raionul Ocnița – 5,2 milioane lei
Sursa foto: Pagina Consiliului Raional Ocnița
Iurie Plopa, președintele raionului Ocnița, ocupă locul doi în clasament, cu o avere de 5,2 milioane de lei. Acesta se află la cel de-al doilea mandat, fiind reales în funcție cu 27 de voturi, în unanimitate.
Înainte de a se implica în administrația locală, Plopa, de profesie inginer-mecanic, a avut o carieră diversificată, lucrând atât în sectorul public, cât și în cel privat. După o scurtă perioadă în cadrul Ministerului de Interne (1990-1993), a activat în sectorul pomicol și a condus SRL „Nord-Expofruct” până în 2019. De asemenea, potrivit datelor din investigația Cu Sens, acesta a muncit și în calitate de șofer, mecanic și lăcătuș auto, ocupându-se, în paralel, de dezvoltarea propriilor afaceri.
În declarația sa de avere pentru anul 2023, Plopa a dezvăluit o colecție impresionantă de bunuri, dintre care cel mai notabil este portofoliul său de terenuri agricole. Acesta deține nu mai puțin de 224 de terenuri agricole, acoperind o suprafață totală de 180 de hectare, ceea ce îl plasează printre cei mai mari proprietari de terenuri agricole din țară.
În ceea ce privește alte bunuri imobiliare, Plopa se află în posesia unei case de locuit cu o suprafață de 228,2 metri pătrați din anul 1997. Bunul care face obiectul dreptului de abitație are o valoare estimată la 34234 lei. Tot Plopa a devenit proprietarul unei case de locuit cu o suprafață de 80 metri patrați în 2001, în temeiul unui contract de vânzare-cumpărare. Valoarea bunului indicată în declarația de avere a peședintelui de raion este de 5000 lei.
De asemenea, în declarația sa de avere mai sunt indicate alte 12 averi imobiliare, suprafețe între 110,3 și 213,3 metri pătrați. Cele 12 bunuri imobiliare cu o valoare de 990000 lei au fost obținute în 2015, în temeiul unui/ unor contracte de vânzare-cumpărare.
Pe plan financiar, veniturile lui Plopa și ale soției sale pentru anul 2023 au însumat 242 de mii de lei, provenind din salarii, indemnizații și alocații de stat.
Adițional, Plopa a declarat șase autoturisme, cu valori cuprinse între 25.000 și 600.000 de lei, precum și trei camioane și două remorci, achiziționate între 2004 și 2019. În declarațiile sale, Plopa nu este indicat drept beneficiar efectiv al acestor bunuri mobile.
În contextul declarațiilor de avere prezentate de președintele raionului Ocnița, Iurie Plopa, se remarcă, totuși, o serie de omisiuni notabile. Conform investigației realizate de Cu Sens, Plopa nu a inclus în declarațiile sale de avere recente compania în care deține 100% din capitalul social. De asemenea, președintele raionului a omis să declare și alte două companii în care deține cote părți, respectiv gospodăria țărănească care îi poartă numele și firma Iurtrans-P SRL.
Vasile Cemortan, raionul Drochia – 3,5 milioane lei
Sursa foto: Pagina Consiliului Raional Drochia
Pe locul trei se află Vasile Cemortan, președintele raionului Drochia, cu o avere de 3,5 milioane de lei. Cemortan, președintele raionului Drochia și membru al Partidului Acțiune și Solidaritate, se află la primul său mandat. Înainte de 2023, acesta a ocupat diverse funcții, inclusiv în domeniul pedagogic și vamal, ca viceprimar în satul său de baștină, Chetrosu, precum și în rolul de jurist și șef al Biroului Vamal Nord.
În anul 2023, veniturile sale din activitatea desfășurată în cadrul Consiliului Raional Drochia și Primăria Chetrosu au fost de aproximativ 15 mii lei. Alte surse de venituri ale familiei Cemortan, totalizând 73 mii lei, au provenit din activitatea în cadrul SRL Disetincom, Arvi-Serprim SRL și Primăria Chetrosu.
Soția sa, Aliona Cemortan, deține o proporție semnificativă și predominantă din averea familiei, consolidându-se astfel ca principală deținătoare a resurselor și bunurilor. Astfel, în declarația de avere a lui Vasile Cemortan, au fost incluse 24 de terenuri agricole dobândite între 2015 și 2023, a căror beneficiar efectiv nu se află. În plus, Aliona Cemortan mai deține două extravilane, șase bunuri imobile clasificate în „alte categorii de terenuri aflate în circuitul civil”, precum și trei case de locuit cu suprafețe de 36 metri pătrați, 61 metri pătrați și 160 metri pătrați, ale căror valori nu sunt precizate. De asemenea, este proprietara unui apartament de 94 metri pătrați, cu o valoare de 366 mii lei și posesoarea unui autoturism Mercedes GL din 2017, cu o valoare declarată de 400 mii lei.
Într-un gest de transparență, Vasile Cemortan a acceptat să le prezinte reporterilor o parte din averea familiei, inclusiv parcul fotovoltaic situat pe un teren de 18 ari în satul Chetrosu. Acest parc, dedicat producției de energie electrică, este deținut de compania Arvi-Serprim SRL, care are un capital social de 2,3 milioane de lei. Soția demnitarului, Aliona Cemortan, este proprietara principală a acestei companii, dețînând o cotă de participare de 49,8118%.
Vasile Cemortan, lângă parcul fotovoltaic, care aparține companiei Arvi-Serprim SRL Sursa foto: Cu Sens, Cei mai bogați președinți de raioane
Andrian Talmaci, raionul Cimișlia – 3,3 milioane lei
Sursa foto: Pagina Consiliului Raional Cimișlia
Raionul Cimișlia este condus de Andrian Talmaci, membru al Partidului Acțiune și Solidaritate, care se află pe locul patru în clasamentul celor mai bogați președinți de raion, cu o avere de 3,3 milioane de lei. După alegerile locale din toamna anului 2023, Talmaci a fost ales pentru a doua oară primar în satul Sagaidac, dar a ales să renunțe la acest mandat pentru a prelua funcția de președinte de raion.
În anul 2023, veniturile din salarii ale cuplului Talmaci au totalizat 240.000 lei, iar suma obținută din alocații de la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială a României a fost de 6144 RON. Aceste surse de venit se adaugă la rezultatele obținute din afacerea agricolă a lui Talmaci.
Înainte de a intra în politica locală, Talmaci a fost activ în domeniul agricol. În iulie 2017, AgroTV Moldova a realizat un material video în care Talmaci, atunci un antreprenor tânăr, gestiona 500 hectare de terenuri agricole. Astfel, în anul 2023, compania sa, Agrocimtal, în care este singurul asociat, i-a adus dividende de 250.000 lei, confirmând experiența și performanța sa în domeniul agricol.
În ceea ce privește proprietățile imobiliare, Talmaci deține cu drept de proprietate 48 de terenuri agricole, alături de o proprietate inclusă în categoria „alte terenuri în circuitul civil.” De asemenea, el este proprietarul unei case de locuit de 88,7 metri pătrați, evaluată la 825964 lei, situată în sectorul Centru din Chișinău. Având în vedere că lucrările de finisare a acestei case nu sunt complet finalizate, familia Talmaci locuiește, momentan, într-un apartament de 63,5 metri pătrați, achiziționat în 2012, cu o valoare de 640.000 lei.
În plus, în declarația sa de avere, Talmaci a indicat un autoturism Renault Kadjar, evaluat la 13000 EUR, pe care l-a achiziționat în anul 2022.
Alexandru Catan, raionul Căușeni – 3 milioane lei
Sursa foto: Pagina Consiliului Raional Căușeni
Alexandru Catan, președintele raionului Căușeni și reprezentant al Partidului Acțiune și Solidaritate, se află pe locul 5 în topul celor mai bogați președinți de raioane din Republica Moldova, închizând, astfel, clasamentul, cu o avere estimată la 3 milioane de lei.
Înainte de a ocupa funcția actuală, Catan a făcut carieră de succes în sectorul vitivinicol. După finalizarea studiilor de licență, a ocupat funcția de tehnolog-șef, ulterior activând în calitate de administrator și administrator-interimar al mai multor companii din domeniu. În august 2023, a fost numit director interimar al Î.S. Combinatul de vinuri de calitate „Mileștii Mici”.
De asemenea, Catan a ocupat funcția de președinte al raionului Căușeni timp de 7 luni în perioada 2022-2023 și a fost membru al Consiliului raional Căușeni. La sfârșitul anului 2023, într-un material ZDG, este menționată activitatea sa în rol de președinte al organizației teritoriale PAS din Căușeni.
În 2023, veniturile totale ale cuplului Catan au fost de 403 mii lei, provenind din salarii, depuneri la instituții financiare și încasări din chirii pentru două terenuri agricole. Catan deține cinci terenuri agricole și un apartament de 117,5 metri pătrați în centrul Chișinăului, achiziționat în 2017, evaluat la 84,980 EUR. De asemenea, el are în proprietate un garaj în valoare de 41436 lei și două alte bunuri imobiliare în valoare totală de 112 mii lei.
În declarația sa de avere, Catan a menționat și un automobil Skoda Kodiaq, evaluat la 865 mii lei, alături de un Ford Transit și o remorcă, cu o valoare totală de 22800 lei.
Autor: Virineia Carapirea
Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.
