Categorii
Actualitate În Moldova

Boții din rețelele sociale – armata invizibilă care manipulează internetul

Internetul nu mai este demult un spațiu rezervat doar oamenilor reali, milioane de conturi fiind controlate de programe automate precum boții. Departe de a fi doar niște programe inofensive de calculator, boții formează o armată invizibilă care poate răspândi informații false, manipula opinia publică, amplifica artificial unele narațiuni sau manipula emoțiile internauților. Utilizatorii pot întâlni boți care par conturi reale, însă aceștia sunt programați să simuleze activități umane. Iată de ce este foarte important să știm ce sunt boții, cum funcționează și cum să nu le cădem în plasă.

Unele postări de pe Facebook ale portalului Stopfals.md reușesc să adune zeci și sute de comentarii. De exemplu, postarea despre cum mai multe canale de Telegram, cunoscute pentru răspândirea propagandei ruse, au fost invadate de boți cu comentarii la teme care nu au legătură cu subiectul postării.

„Majoritatea parlamentară transformă Moldova într-un teren de testare pentru experimentele occidentale. Unde sunt tradițiile noastre? Unde este memoria noastră despre război?” (în original: «Парламентское большинство превращает Молдову в полигон для экспериментов Запада. Где наши традиции? Где наша память о войне?»), scrie contul Livia Lăcătuș, cu fotografie de profil o cupă preluată de pe internet și zero postări. Același mesaj este lăsat și de conturile fără postări Gabriela Hariton și Barbu Bădărău.

„Guvernul actual nu face decât să ne distrugă țara. În loc să investească în economie, se ocupă de parade LGBT. Unde sunt banii noștri?”, scrie contul Лилиана Матея, mesajul fiind repetat și de conturile fără activitate Ionel Buzu și Bogdan Ursachi. „Autoritățile au uitat de veterani, dar își amintesc de LGBT. Aceasta nu este doar indiferență – aceasta este trădare” (în original: «Власти страны забыли о ветеранах, но помнят о ЛГБТ. Это не просто безразличие — это предательство»), scriu alte câteva conturi (Larisa Caraș, Платон Ермаков, Дойна Аврам, Liliana Matei, Ovidiu Nour), mesajul fiind însoțit de un link către o postare a canalului de Telegram Запрещенный Канал (trad. – Canalul interzis), în care este citat oligarhul fugar, Ilan Șor, despre marșul comunității LGBT din 15 iunie.

Această serie de comentarii reprezintă un exemplu clasic de comportament botic și de operațiune de influență online. Comentariile copiate cuvânt cu cuvânt sunt repetate de utilizatori diferiți, cu poze de profil generice și zero postări. Mesajele sunt postate în masă, în interval de timp apropiat, ceea ce indică spre o activitate sincronizată, menită să dea impresia că opinia din comentarii ar fi pe larg susținută. În mesaje sunt folosite aceleași narațiuni, prezentate distorsionat: LGBT, guvernul, tradițiile, 9 mai.

Prin inundarea spațiului public cu aceste teze de propagandă se urmărește eclipsarea vocilor reale, atenția fiind direcționată către idei promovate de anumite părți interesate sau teme false ori distorsionate. Repetarea obsesivă a acelorași narațiuni și sincronizarea publicării sunt semne specifice ale rețelelor de boți. În cazul menționat mai sus, includerea linkurilor spre postarea în care este citat Ilan Șor amplifică falsurile despre comunitatea LGBT. Așadar, scopul acestor acțiuni caracteristice boților nu este exprimarea unei opinii reale, ci manipularea percepției publice, polarizarea societății și răspândirea propagandei și a dezinformării.

Pagina Stopfals.md, administrată de Asociația Presei Independente (API), nu este singura organizație vizată de atacuri ale boților. În ultima perioadă, paginile unor redacții ca Newsmaker.md, Esp.md, Știri.md, și Bas-tv au fost vizate de un val coordonat de comentarii ale boților care promovează mesaje specifice propagandei ruse.

Ce sunt și cum funcționează boții?

Boții sunt programe automate create pentru a îndeplini sarcini repetitive și a imita comportamentul uman pe internet. Ei pot posta comentarii, distribui știri, da like-uri și răspunde la mesaje, de multe ori fără ca utilizatorii reali să își dea seama că au de-a face cu un robot și nu cu o persoană. Deși unii boți au scopuri legitime, cum ar fi transmiterea automată de informații utile, mulți sunt folosiți în campanii de dezinformare, manipulare a opiniei publice, amplificare artificială a unor narațiuni sau creare falsă a unei percepții de consens.

Odată „porniți”, boții generează comentarii în așa fel încât algoritmul rețelelor de socializare crede că este o postare populară, ceea ce îi crește șansele să fie văzută de persoane reale, după cum arată un raport al Universității de Stat din Michigan. Boții analizează informațiile și generează răspunsuri, uneori învățând din interacțiuni. Cei mai avansați folosesc tehnologii precum rețele neuronale și modele de învățare automată (machine learning) pentru a înțelege și a genera limbaj uman natural. În perioade de tensiune socială, alegeri sau crize majore, boții pot distribui în masă informații false, pot genera reacții artificiale la postări sau pot ataca persoane publice și instituții. Uneori, armate întregi de boți sunt coordonate pentru a da impresia că o anumită opinie este majoritară, creând presiune asupra utilizatorilor reali și influențându-le alegerile, întrucât în unele cazuri, un utilizator obișnuit ajunge să creadă că „toată lumea gândește așa”, fără să realizeze că este de fapt victima unei campanii orchestrate.

În 2024, compania de securitate cibernetică Cyabra estima că între 4% și 6% din conturile și paginile de pe rețelele de socializare sunt false, iar cu miliarde de utilizatori activi lunar, asta se traduce într-un număr uimitor de conturi false. Când un anumit subiect devine important, boții funcționează în felul următor:

Distribuie aceleași informații pentru a crea impresia de popularitate. Boții pot posta sau redistribui același mesaj de multe ori, din conturi diferite, pentru a face un subiect să pară popular sau susținut de mulți oameni, chiar dacă nu este așa.

Atacă persoane publice sau instituții. Unii boți sunt programați să trimită mesaje negative, insulte sau critici coordonate împotriva unor politicieni, jurnaliști sau organizații, pentru a le discredita în ochii publicului.

Lansează zvonuri și teorii ale conspirației. Astfel de boți răspândesc informații false sau înșelătoare, menite să creeze confuzie, neîncredere sau panică în rândul oamenilor.

Manipulează trendurile de pe rețelele sociale. Prin folosirea masivă a anumitor cuvinte-cheie sau hashtaguri, boții pot influența ce subiecte apar în secțiunile de „trending”, atrăgând atenția și direcționând discuțiile publice.

Cine îi creează și care sunt principalele tipuri de boți?

Boții sunt creați de programatori și specialiști în inteligența artificială (AI), care lucrează în companii de tehnologie sau în laboratoare de cercetare. Acești specialiști folosesc limbaje de programare precum Python sau JavaScript și antrenează modelele AI pe cantități mari de date pentru a le face cât mai utile și precise.

Boții pot avea scopuri utile sau dăunătoare. De exemplu, ChatGPT (de la OpenAI), Siri (Apple) sau Alexa (Amazon) ajută oamenii să găsească informații, să învețe sau să își organizeze activitățile, boții de customer support (serviciul clientelă) răspund automat clienților pe site-urile de cumpărături, iar boții educaționali sunt folosiți în aplicații de învățare sau în școli pentru a sprijini elevii.

La polul opus se găsesc boții de dezinformare, creați pentru a răspândi știri false, zvonuri sau teorii ale conspirației, boți de influență politică, care atacă persoane publice sau creează impresia falsă că o idee este populară, dar și boți care manipulează trendurile, umflând artificial anumite hashtaguri pe rețelele sociale pentru a atrage atenția asupra unor mesaje manipulative.

Cum să te ferești de ei?

Boții pot păcăli multă lume, dar cu puțină atenție și spirit critic, te poți proteja ușor. Iată câteva măsuri simple pe care le poți lua pentru a te proteja de influența lor în mediul online:

Verifică activitatea contului. Un cont care postează obsesiv, nu are informații personale reale, interacțiuni, istoric de postări, fotografii și pare să distribuie aceleași mesaje peste tot este, probabil, un bot sau un cont fals.

Verifică sursa informațiilor. Dacă o știre este promovată de conturi suspecte sau necunoscute, caută confirmarea din surse credibile.

Nu distribui impulsiv. Înainte să dai share unui mesaj emoțional sau șocant, analizează-l critic. Boții pot trimite inclusiv link-uri care duc spre site-uri periculoase. Pentru a te proteja, evită să deschizi link-uri trimise de necunoscuți sau conturi suspecte.

Folosește instrumente de detectare. Există platforme și extensii care pot analiza conturi și identifica probabilitatea ca acestea să fie boți.

Raportează conturile suspecte. Rețelele sociale au opțiuni de raportare a conturilor false sau abuzive, astfel poți bloca și raporta conturile suspecte, în acest fel ajuți și alte persoane să fie protejate.

În fața unei armate invizibile precum boții, vigilența este singura noastră apărare, iată de ce fiecare utilizator trebuie să învețe să fie atent, critic și responsabil.

Autor: Victoria Borodin

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram.  Aici publicăm știri pe scurt!

Categorii
În esență Social

Trollii de pe internet – ce fac, cum să-i recunoști și să nu le cazi în plasă

Un troll nu caută răspunsuri, nu caută adevărul, ci vrea să manipuleze și să dezinformeze opinia publică. El provoacă deliberat conflicte, postează comentarii provocatoare, agresive sau absurde pentru propriul amuzament sau pentru a destabiliza comunități. Pe lângă trollii care acționează singuri, există și „ferme de trolli”, care reprezintă grupuri organizate specializate în desfășurarea activităților de propagandă și dezinformare pe internet. Trollii pot fi enervanți, dar nu trebuie să le permiți să îți strice experiența online. Recunoașterea tacticilor lor și evitarea interacțiunii directe sunt cele mai eficiente metode de a-i combate. În acest articol îți explicăm cum funcționează la modul practic și ce riscuri prezintă trollii.

„O mamă nu își poate îmbrățișa copiii, ce se întâmplă? Criminalii recidiviști sunt eliberați, dar oamenii aleși legal sunt băgați la pușcărie”; „În ciuda faptului că Guțul a fost închisă, ea este în continuare bașcana noastră a Găgăuziei și mamă a 2 copii”; „Ca mamă, ca lider, ca simbol al luptei pentru dreptate, ea merită libertate, nu o celulă de închisoare” – sunt câteva dintre zecile de reacții în limba rusă la postarea „Bașcana Găgăuziei Evghenia Guțul rămâne în arest preventiv în penitenciarul nr.13, dar sora ei speră că va fi eliberată curând”, distribuită pe Facebook de redacția NewsMaker.

Comentariile emotive care au invadat postarea despre menținerea în arest preventiv a bașcanei Găgăuziei par să nu fie autentice. Deși majoritatea mesajelor sunt scrise în limba rusă și o susțin cu înflăcărare pe Guțul, un detaliu curios iese în evidență: multe dintre conturile din spatele acestor comentarii au fost create recent, cu poze generice și nume românești. Această discrepanță între numele de profil și limba în care sunt scrise comentariile, precum și faptul că respectivele conturi sunt proaspăt create, indică o posibilă activitate coordonată, specifică conturilor de tip troll, care încearcă să creeze impresia unei susțineri populare masive, repetând aceleași mesaje emoționale, bine calibrate pentru a stârni reacții. Astfel de practici sunt frecvent utilizate de trolli pentru manipularea percepției publice, mai ales în contexte politice sensibile.

Potrivit unui document NATO din 2020, un troll este o persoană care se folosește de o identitate falsă, dar care dă senzația de autenticitate pe rețelele sociale pentru a posta comentarii provocatoare, jignitoare sau absurde cu scopul de a stârni reacții negative și de a crea conflicte în mediul online. Totodată, „fermele de trolli” este definită ca o entitate care desfășoară activități de propagandă și de dezinformare pe internet, pentru a influența opinia publică. Acestea pot fi folosite în scopuri politice, economice sau sociale și acționează sub acoperirea unor denumiri neutre, precum „agenții de relații publice” sau „centre de cercetare online”. Potrivit informațiilor NATO, fabricile de trolli au apărut în 2015, imediat după anexarea Crimeei de către Federația Rusă. Circa 300 de persoane ar fi fost angajate la prima „fermă de trolli” descoperită la Sankt Petersburg și care era administrată de oligarhul și mercenarul Evgheni Prigojin.

Cum recunoști un troll și care este scopul „activității” lui?

Unii trolli urmăresc să provoace, să enerveze sau să atragă reacții emoționale puternice de la alți utilizatori. Alții însă au drept scop manipularea și dezinformarea opiniei publice, prin distribuirea știrilor false sau informațiilor neadevărate. Pe de altă parte, mulți trollii sunt persoane care caută atenție sau care își descarcă frustrările în mediul online. De obicei, trollii nu sunt interesați de un dialog real sau constructiv, ci au drept scop să atragă atenția sau să manipuleze emoțiile celorlalți. Recunoașterea unui troll implică identificarea unor comportamente tipice, cum ar fi:

Au mesaje provocatoare. Trollii postează adesea pe rețele de sociale, bloguri și alte forumuri online comentarii incendiare, opinii extreme sau insultătoare pentru a enerva ceilalți utilizatori. Ei se concentrează pe subiecte încărcate emoțional, precum politica sau aspectele identitare.

Lipsesc  argumentele logice. În scopul de a manipula și dezinforma, trollii vor folosi insulte, atacuri personale sau generalizări fără a aduce dovezi solide.

Schimbă subiectul și postează repetitiv. De multe ori, trollii deturnează conversațiile prin mesaje care nu au legătură cu subiectul. Ei revin constant cu aceleași idei, indiferent de contraargumente. La fel, ei răspândesc meme-uri, dezinformări și link-uri înșelătoare pentru a amplifica anumite mesaje.

Nu au o identitate reală. De obicei, trollii se ascund sub pseudonime pentru a evita consecințele. De asemenea, folosesc conturi anonime sau false.

„Fermele de trolli”: ce sunt și cum funcționează?

Alături de trolli, în mediul online funcționează și „ferme de trolli”, care în ultimul deceniu au devenit o adevărată unealtă de influență digitală, folosită de organizații și entități cu interese politice, economice sau sociale pentru a manipula opinia publică. Aceste structuri operează de regulă centralizat, iar mesajele transmise și temele abordate sunt dirijate. „Fermele de trolli” gestionează numeroase conturi fictive, menite să creeze impresia unei susțineri larg răspândite sau a unei opoziții puternice față de anumite idei, evenimente sau persoane publice. Ele generează rapid volume mari de materiale, incluzând deseori meme-uri, informații eronate sau linkuri capcană, cu scopul de a atrage atenția și de a amplifica anumite narațiuni, precum și de a exploata emoții puternice.

Un exemplu notoriu de „fermă de trolli” este Agenția de Cercetare pe Internet (IRA), o organizație rusă implicată în campanii de dezinformare la scară globală. Aceasta a fost acuzată că a influențat alegeri, a creat diviziuni sociale și a promovat narațiuni favorabile anumitor guverne sau grupuri de interese. Organizația rusească a fost investigată în SUA pentru eforturile sale ample de a interveni în alegerile prezidențiale americane din 2016. În 2018, Departamentul de Justiție al SUA a pus sub acuzare 13 cetățeni ruși și trei entități, inclusiv IRA, pentru conspirație în vederea ingerinței în alegeri. Deși inculpații nu au fost extrădați sau condamnați în SUA, cazul a atras o atenție semnificativă asupra utilizării „fermelor de trolli” în alegeri.

În Republica Moldova, fenomenul „fermelor de trolli” este asociat cu numele oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc și al Partidului Democrat din Moldova (PDM). În lupta cu minciunile și manipulările lansate prin intermediul platformelor online pentru promovarea lui Plahotniuc și PDM, în 2018 a fost lansată campania „Adoptă un trol”. Autorii și-au propus atunci să colecteze bani pentru a plăti persoane care să vorbească despre „fermele de trolli” din Moldova. În iulie 2021, ofițerii Serviciului de Informații și Securitate (SIS) au deconspirat o „fermă de trolli”, întreținută financiar de controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. Trollii îi spălau imaginea lui Platon pe Facebook, dar și participau activ la denigrarea concurenților electorali ai acestuia. Descoperirea a avut loc în cadrul unor percheziții privind schema de filaj a magistratei Curții de Apel Chișinău, Angela Bostan. Deși nu se cunoaște dacă oficial există cazuri documentate despre ferme de trolli ale partidelor politice din R. Moldova, jurnaliștii de investigație au identificat și armate de trolli ale fostului Partid Șor și PSRM. Spre exemplu, în 2022, TV8 a arătat într-o investigație cum profiluri false, grupuri de Facebook și canale de Telegram conectate la PSRM au lansat o operațiune propagandistică de susținere a agresiunii ruse în Ucraina.

Cum să nu le cazi în plasă? 

Pentru a nu îți strica experiența online și a nu cădea în plasă trollilor, este bine să ții cont de următoarele recomandări: 

Impactul trollilor asupra societății

Prin acțiuni concertate, trollii pot submina democrația. Aceștia pot influența în mod semnificativ procesele democratice, cum ar fi alegerile sau referendumurile, prin manipularea opiniei publice și răspândirea dezinformării.

Trollii mai pot contribui la polarizarea și radicalizarea societății, la creșterea urii și a neîncrederii între diferitele grupuri ale populației, alimentând conflicte sociale și politice. Acest lucru poate provoca instabilitate socială și poate perturba coeziunea socială.

Informațiile false răspândite de trolli pot duce la decizii greșite, panică nejustificată sau scăderea încrederii în sursele oficiale

Trollii pot avea drept ținte persoane care exprimă opinii contrare lor. Acestea din urmă pot deveni victime ale campaniilor de hărțuire și intimidare.

Recunoașterea tacticilor trollilor și evitarea interacțiunii directe sunt cele mai eficiente metode pentru a-i combate. Iar atunci când vine vorba de „fermele de trolli”, este esențial să verifici sursele informațiilor, să nu cazi în capcana manipulării și să promovezi un mediu online mai curat.

Victoria Borodin

Подписывайтесь на наши социальные сети: TelegramYouTubeFacebook и Instagram. Здесь мы публикуем новости кратко и наглядно!

Categorii
Actualitate În Moldova

Zilele Libertății Presei: A fost lansat Memoriul privind libertatea presei în perioada 3 mai 2024 – 3 mai 2025

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), alături de alte opt organizații neguvernamentale de media, a publicat Memoriul privind Libertatea Presei în Republica Moldova, o radiografie detaliată a domeniului mediatic în perioada 3 mai 2024 – 3 mai 2025. Documentul, lansat cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, proclamată de Adunarea Generală a ONU acum 32 de ani, atestă că mass-media continuă să se confrunte cu probleme grave.  

Memoriul scoate în evidență faptul că, în pofida unor inițiative legislative recente, condițiile de activitate din redacții au rămas neschimbate față de anul precedent. Problemele-cheie identificate se referă la intensificarea atacurilor și hărțuirii online a jurnaliștilor, în special în timpul campaniilor electorale, dar și la alte forme de presiune asupra reporterilor, exercitate în special în Găgăuzia și în stânga Nistrului. Documentul mai subliniază unele deficiențe în aplicarea legislației media, mai ales privind transparența proprietății mediatice, combaterea dezinformării, dar și accesul la informații de interes public. Multiplele probleme care subminează sustenabilitatea economică a presei independente, precum piața publicitară dominată de marile platformele digitale sau insuficiența banilor obținuți în urma implementării modelelor de diversificare a resurselor financiare, nu au soluționate.

Și în acest an au fost exprimate îngrijorări în legătură cu faptul că spațiul informațional a rămas vulnerabil în fața narațiunilor ostile intereselor țării.

Organizațiile semnatare salută inițiativele autorităților de a elabora politici pentru protejarea jurnaliștilor, dar subliniază că măsurile concrete și eficiente întârzie să apară, în timp ce fenomenele de intimidare și lipsa reacțiilor ferme din partea instituțiilor statului persistă.

Memoriul include un set de recomandări adresate Guvernului și Parlamentului, axate pe consolidarea cadrului juridic de reglementare a mass-mediei, crearea unor mecanisme eficiente de protecție a jurnaliștilor, întărirea securității informaționale în context mediatic, precum și pe sprijinirea sustenabilității economice și a calității jurnalismului

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram.  Aici publicăm știri pe scurt!

Categorii
Actualitate În Basarabeasca

(FOTO) Instruire pe tema dezinformării pentru angajații Consiliului Raional Basarabeasca și jurnaliști

Astăzi, 12 iunie, în clădirea Consiliului Raional Basarabeasca a avut loc o întâlnire cu jurnalista Lilia Zaharia, unde a fost discutată tema dezinformării în baza de gen. La eveniment au participat aproximativ 20 de persoane, inclusiv angajați ai consiliului raional, jurnaliști de la redacția BAStv și membri ai redacției de tineret.

Participanții au fost informați despre diferitele tipuri de dezinformare, metodele și scopurile manipulării. De asemenea, s-au discutat aspecte legate de pericolele răspândirii dezinformării în bază de gen, perpetuarea stereotipurilor, impactul economic și psihologic al acestor informații și modalitățile de combatere a acestora.

Trainingul a fost organizat cu sprijinul Institutului pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR) și al Ministerului Afacerilor Externe, organizației Commonwealth și Ministerului Dezvoltării din Marea Britanie (FCDO).

Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt!

Categorii
Cartierul Tineretului Proiectele noastre

(VIDEO) Training privind dezinformarea în studioul BAStv: ce au aflat tinerii

Recent, în studioul BAStv a avut loc un training informativ despre modul în care tinerii pot combate dezinformarea, care sunt aspectele ei și tehnicile de manipulare folosite în mediul online. La el au participat elevi din raionul Basarabeasca. Cum a avut loc instruirea și ce au aflat tinerii, aflați în acest material.

15 elevi din 5 școli din raionul Basarabeasca au participat recent la un training privind combaterea dezinformării. Evenimentul a avut loc în studioul BAStv. În calitate de trainer a fost Lilia Zaharia, jurnalistă și expertă media. Tinerii au aflat mai multe despre dezinformare, dar și aspectele lui.

Pe lângă noțiunile teoretice, elevii au putut învăța și prin practică. Ei au asociat dezinformarea cu un desen, pe care ulterior l-au prezentat colegilor.

De asemenea, tinerii au putut afla despre conceptul deepfake și au încercat să descopere singuri informațiile false, răspândite în mediul online. Totodată, adolescenții au avut posibilitatea să se încerce în rolul unui trainer.

Potrivit Liliei Zaharia, verificarea informațiilor pe rețelele de socializare e un lucru important, de aceea, fiecare persoană trebuie să aibă o gândire critică.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram.  Aici publicăm știri pe scurt!

Bалютный курс: 03 Ноя 2022
EUR : 19.0778 MDL-0,0938 ▼
USD : 19.2733 MDL-0,0227 ▼
RON : 3.8839 MDL-0,0181 ▼
RUB : 0.3132 MDL-0,0003 ▼
UAH : 0.5221 MDL-0,0004 ▼