Categorii
Bani În esență

Finanțări aproape „impecabile” pe hârtie, donații „fictive” în culise: ce a ratat CEC în supravegherea finanțării campaniei electorale

Comisia Electorală Centrală a verificat minuțios rapoartele concurenților electorali în campania pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie și a găsit în mare parte doar abateri minore, tehnice sau corectate ulterior. Totuși, mecanismele oficiale nu au reușit să depisteze cel mai grav fenomen: donațiile fictive. În timp ce membrii CEC aplicau atenționări pentru rapoarte întârziate sau rubrici incomplete, unele interceptări din dosare pornite pe finanțarea ilegală a partidelor, publicate de autorități, arată cum unii candidați își finanțau campania prin persoane interpuse, ocolind cu ușurință filtrele de control.

Încălcări minore și „atenționări” aplicate de CEC

Comisia Electorală Centrală (CEC), în calitate de organ independent de supraveghere, colectează și verifică rapoartele de finanțare ale concurenților electorali prin sistemul „Control Financiar”, adoptând ulterior hotărâri executorii privind legalitatea cheltuielilor din campanie. În cazul unor încălcări, CEC ia act și aplică sancțiuni – de la atenționări și avertismente, până la solicitarea de informații suplimentare sau dispunerea unor controale.

După prima săptămână de campanie electorală, CEC a aplicat doar măsura atenționării pentru toate neregulile constatate. Cele mai multe abateri au vizat fie utilizarea incorectă a fondurilor electorale, fie raportări incomplete sau întârziate, fie omisiuni privind activitatea voluntarilor și a reprezentanților în organele electorale.

Abateri privind gestionarea și declararea fondurilor electorale, pe partide

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a fost atenționat în două situații distincte. În primul caz, CEC a constatat că formațiunea a efectuat plăți de campanie dintr-un cont de card interconectat, și nu exclusiv din contul „Fond electoral”, așa cum cere legea. Pentru această primă abatere, Comisia a aplicat o atenționare privind respectarea cadrului legal.

Ulterior, PAS a fost atenționat și pentru raportarea incompletă și incorectă a cheltuielilor din perioadele 29–31 august și 1–7 septembrie 2025. Mai exact, cheltuielile pentru publicitatea online nu au fost divizate pe categorii conform regulamentului, iar sumele declarate nu corespundeau integral cu datele din biblioteca de reclame „Meta”. CEC a solicitat formațiunii să prezinte rapoarte corectate.

Partidul Național Moldovenesc (PNM) a primit două atenționări pentru abateri diferite, dar similare ca natură. În primul caz, deși formațiunea anunțase pe 19 august că a deschis contul „Fond electoral”, în realitate opera doar printr-un cont de card obișnuit, în care colectase donații și din care achitase cheltuieli de campanie în valoare de 10 mii 589 lei. CEC a stabilit încălcarea mai multor prevederi ale Codului electoral, însă a aplicat doar o atenționare, fiind prima abatere.

Cea de-a doua atenționare a venit după ce CEC a constatat că în registrul de voluntariat al formațiunii nu era raportată activitatea reprezentantului confirmat de CEC, Iulian Muntean. Deși registrul era completat cu „zero”, regulamentul obligă partidele să evalueze și să declare activitatea reprezentanților ca voluntariat. Absența acestor informații a dus la o nouă atenționare.

Blocul electoral „Împreună” a fost sancționat inițial cu o atenționare pentru două abateri: raportarea tardivă a veniturilor și utilizarea unor fonduri fără declarare prealabilă la CEC. „Deși formațiunea a raportat cheltuieli de peste 39 mii de lei pentru publicitate pe rețele sociale, în biblioteca Meta apare o sumă mai mare, de peste 50 mii de lei”, se arată în Hotărârea CEC, iar pentru abaterea constatată – prima din această campanie – CEC a aplicat o atenționare. Ulterior, după o abatere similară, având în vedere caracterul repetat și grav al încălcării, Comisia a aplicat sancțiunea avertismentului.

Partidul Politic „Democrația Acasă” și Partidul Politic Liga Orașelor și Comunelor (LOC) au fost atenționate pentru că au utilizat mijloace din „Fondul electoral” fără a le declara în prealabil la Comisie, contrar prevederilor legale. Ambele formațiuni au raportat ulterior sumele respective și se aflau la prima abatere.

 Întârzieri în depunerea rapoartelor

CEC a aplicat atenționări mai multor concurenți electorali care au depus tardiv rapoartele privind finanțarea campaniei sau au raportat cu întârziere deschiderea contului „Fond electoral”.

PAS și Blocul „Împreună” au primit atenționări pentru depunerea cu întârziere a rapoartelor din motive tehnice sau administrative. Candidata independentă Tatiana Crețu a fost atenționată pentru că nu a informat Comisia la termen despre deschiderea contului „Fond electoral”. Partidul Politic „Noua Opțiune Istorică” a prezentat cu întârziere al treilea raport financiar, omițând totodată cheltuielile pentru publicitate online. CEC a aplicat o atenționare, tratând cazul ca primă abatere. Într-un alt caz, Partidul Politic „Uniunea Creștin-Socială din Moldova” a depus raportul final cu întârziere și nu a transferat în termen soldul contului „Fond electoral”. Trezorierul formațiunii, Maria Sorbală, a invocat reținerea președintelui partidului. CEC a dispus închiderea contului și transferul sumei rămase în bugetul de stat, limitându-se totodată la o atenționare, întrucât raportul fusese transmis prin sistemul electronic.

Nereguli privind închiderea contului „Fond electoral”

Candidata independentă Tatiana Crețu a comis și o abatere suplimentară: a transferat ilegal soldul de 24 de mii 600 de lei din contul „Fond electoral” în propriul cont personal și a închis contul. Pentru că era prima abatere și suma era declarată, CEC a aplicat doar o atenționare și i-a cerut să restituie suma în bugetul de stat.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a fost atenționată pentru că nu a transferat soldul contului electoral în bugetul de stat și nu a suspendat sau închis contul conform procedurii. Abaterea a fost considerată minoră, suma fiind corect indicată în raport.

Abaterile mai grave, sancționate mai dur

Pe parcursul examinării rapoartelor privind finanțarea campaniei electorale, CEC a aplicat și avertismente sau sancțiuni mai dure în cazul unor abateri repetate, neglijențe sau omisiuni grave.

Partidul „Democrația Acasă”: promovare online masivă, neraportată

Unul dintre cele mai problematice cazuri este cel al Partidului „Democrația Acasă” (PPDA), condus de Vasile Costiuc. În a patra săptămână de campanie, partidul a raportat venituri și cheltuieli modeste, indicate doar la materiale promoționale, protocol, birotică, comisioane bancare și carburanți. Nu apare însă nicio cheltuială pentru publicitate online, deși activitatea digitală a fost intensă.

CEC subliniază că nici în bibliotecile de reclame Meta și Google nu au fost identificate anunțuri plătite, însă o analiză a Asociației Expert Forum din România arată contrariul:
– pe TikTok, o rețea de 17 conturi coordonate a publicat peste 400 de clipuri și a acumulat peste un milion de vizualizări în favoarea lui Vasile Costiuc;
– rețeaua ar fi sprijinită de aproape o mie de conturi suspecte, prezentând indicii de comportament inautentic coordonat. „Sistemele electorale sunt vulnerabile la manipularea prin publicitate politică mascată […] și este nevoie de măsuri sistemice pentru a asigura transparență reală”, avertizează Expert Forum.

Acest profil este realizat în cadrul proiectului „Promovarea integrității și combaterea dezinformării în alegerile parlamentare 2025 și post-alegeri”, implementat de Asociația Presei Independente (API), cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova.

Pe TikTok a fost identificat și contul „Politica fără idioți”, creat în România, unde, între 14–18 septembrie, au apărut zeci de clipuri cu mesaje din diaspora, filmate în Italia și Germania, prin care oamenii îndemnau la vot pentru partid. Acest tip de sprijin, venit din partea unor persoane sau entități nerezidente, este interzis de lege.

CEC concluzionează că promovarea intensă online nu ar fi fost posibilă fără resurse financiare, însă acestea nu apar în raport. Pentru că formațiunea mai fusese atenționată pentru nereguli similare, Comisia i-a aplicat avertisment și a obligat-o să prezinte un raport corectat.

Ulterior, în ultima săptămână de campanie, PPDA nu a raportat din nou cheltuielile pentru publicitatea online. Printr-o Hotărâre din 5 octombrie, CEC a dispus inițierea unui proces contravențional pentru prezentarea de informații denaturate.

Neregulile nu s-au oprit aici. Deși în Registrul voluntarilor partidul indica doar 3 persoane (evaluate la 37.300 lei), în realitate 91 de reprezentanți au fost confirmați de consiliile electorale, dar cheltuielile aferente, inclusiv transport internațional, nu au fost raportate. Totodată, partidul nu a raportat cheltuielile pentru publicitatea difuzată pe rețelele sociale (Facebook, Instagram, X, TikTok etc.) și pe alte pagini web, deși acestea au fost realizate pe întreaga durată a campaniei. În contextul acestor abateri și al comportamentului neglijent repetat, Comisia a considerat justificată lipsirea formațiunii de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, pentru o perioadă de 12 luni, începând cu luna noiembrie 2026.

După expunerea constatărilor EFOR privind rețelele de conturi coordonate, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale Pavel Postică a oferit o explicație tehnică despre dificultatea detectării acestor operațiuni. El afirmă că fenomenul descoperit la acest partid reprezintă „o combinație periculoasă”, în special din cauza utilizării conturilor neautentice, telefoanelor sau adreselor electronice fictive.

„O bună parte din ceea ce s-a promovat a fost creat de persoane cu ajutorul inteligenței artificiale, dar acest lucru nu a fost indicat în raportul financiar. Noi suntem conștienți de faptul că este una când faci un live pur și simplu, fără niciun fel de cost, și este cu totul altceva când este vorba de clipuri video care au sonarizare, care au implicarea diferitelor părți, care conțin elemente redacționale, mesaje video de la diferite evenimente, unite într-un singur spot. Deci, asta este un lucru destul de responsabil. Nu fiecare persoană se poate ocupa de editarea, montarea spoturilor pentru a crea un mesaj video unic, care să poată fi urmărit și promovat în continuare”, explică Pavel Postică.

I-am solicitat lui Vasile Costiuc un comentariu în legătură cu sancțiunile care au fost aplicate partidului pe care îl conduce, acesta însă nu ne-a răspuns până la publicarea articolului.

Mișcarea „Respect Moldova”: publicitate neraportată și finanțare indirectă

Formațiunea fondată de Eugeniu Nichiforciuc, dar condusă de curând de Marian Lupu a fost avertizată pentru:

  • utilizarea mijloacelor financiare pentru publicitate pe rețele sociale și platforma Google, fără a le raporta;
  • acceptarea unei forme de finanțare indirectă prin servicii de publicitate oferite de persoane și entități nerezidente, interzisă de Codul electoral.

În plus, CEC a inițiat un proces contravențional pentru denaturarea sau prezentarea incompletă a raportului financiar.

Blocul Electoral „Aternativa”: nereguli privind voluntarii și publicitatea online

Blocul a fost atenționat, apoi avertizat pentru:

  • neraportarea serviciilor prestate gratuit de un angajat al Întreprinderii Municipale pentru Servicii Locative Ciocana;
  • neprezentarea cheltuielilor pentru publicitate online în săptămâna a doua de campanie.

Blocul a fost obligat să corecteze raportul.

O altă hotărâre CEC notează nereguli grave în raportarea voluntarilor. Deși blocul a raportat 1 123 voluntari și reprezentanți, CEC și consiliile electorale au confirmat 2 171 de reprezentanți, ceea ce înseamnă că datele despre 1 458 persoane lipsesc, iar alte patru au fost înregistrate de două ori.

Având în vedere caracterul repetat al abaterilor, Blocul „Alternativa” a primit avertisment, considerat proporțional cu gravitatea situației.

Partidul „Moldova Mare”: raportare incompletă și utilizarea unor spații publice nedeclarate

După cel de-al patrulea raport, partidul a declarat doar donații în bunuri și servicii, fără nicio cheltuială online. CEC a constatat:

  • omisiuni repetate,
  • neraportarea utilizării unei săli publice pentru o întâlnire electorală.

Formațiunea a fost avertizată, sancțiunea fiind aplicată oficial după anularea înregistrării sale în cursa electorală.

Blocul Electoral „Blocul Unirea Națiunii”: întârzieri repetate și discrepanțe financiare

În unele cazuri, CEC a aplicat sancțiuni mai dure. Bunăoară, Blocul Electoral „Blocul Unirea Națiunii” a intrat în vizorul Comisiei, după ce, în repetate rânduri, nu a respectat regulile de transparență privind finanțarea campaniei electorale. Prima abatere a fost înregistrată la începutul lunii septembrie, când formațiunea nu a prezentat la timp raportul financiar obligatoriu. Documentul a fost depus mai întâi pe hârtie, iar abia o săptămână mai târziu a fost încărcat în sistemul informatic „Control Financiar”, ceea ce contravine procedurilor legale. În explicațiile transmise către CEC, conducerea blocului a invocat refuzul trezorierului de a presta servicii la acel moment.

Ulterior, situația s-a repetat. Blocul a depășit din nou termenul legal de raportare, deși fusese deja atenționat anterior. Copreședintele Valentin Dolganiuc a transmis raportul corectat tot pe suport de hârtie, motivând că trezorierul se află în străinătate pentru tratament și că documentele vor fi încărcate în sistem la revenirea acestuia. CEC a notat însă că aceeași justificare fusese invocată și la raportările precedente, conturând un comportament repetat și neglijent față de obligațiile legale.

Pe lângă întârzieri, Comisia a identificat și discrepanțe între cheltuielile declarate pentru promovarea online și cele reflectate în biblioteca de reclame Meta, unde figurau sume mai mari decât cele raportate oficial.

În urma acestor abateri succesive, CEC a aplicat mai întâi o atenționare, obligând blocul să transmită în 48 de ore raportul corectat prin sistemul informatic. Formațiunea s-a conformat. Dar, văzând caracterul repetat al încălcărilor, Comisia a decis să aplice o sancțiune mai severă: suspendarea, pentru șase luni, a alocațiilor de la bugetul de stat pentru cele două partide componente ale blocului – Partidul Național Liberal și Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă”. Pentru că încălcările au continuat și ulterior, CEC a mai aplicat o sancțiune, într-un final, celor două partide fiindu-le suspendate alocațiile de la bugetul de stat pentru un an întreg.

PAS: donații primite după termen și sold netransferat

CEC a constatat că formațiunea a încălcat regulile privind finanțarea campaniei electorale, deoarece a primit două donații în ziua de 29 septembrie 2025, adică mai târziu decât termenul permis de lege – ultima zi pentru încasarea donațiilor este întotdeauna ziua dinaintea alegerilor. Este vorba despre 865 de lei, sumă care a fost cheltuită în aceeași zi. Totodată, PAS nu a putut transfera în contul curent al partidului un sold de 189,81 lei de pe cardul fondului electoral, deoarece această sumă a fost reținută de bancă drept comision. La 3 octombrie 2025, PAS a transferat benevol cei 865 de lei în bugetul de stat. Totuși, având în vedere că formațiunea fusese atenționată anterior pentru abateri similare, CEC a considerat necesar să aplice avertisment, apreciind că este o sancțiune proporțională cu gravitatea încălcării.

Candidatul independent Andrei Năstase: omisiuni grave și plăți ilegale

Candidatul independent Andrei Năstase a fost sancționat de CEC pe baza mai multor abateri constatate în raportul final privind finanțarea campaniei electorale. Prima abatere: raportul financiar nu a inclus date despre cei 216 reprezentanți confirmați de consiliile electorale de circumscripție în diverse sectoare și în străinătate. Comisia a calificat această omisiune drept gravă și a aplicat avertisment candidatului pentru neîndeplinirea obligațiilor de raportare privind reprezentanții electorali.

A doua abatere: candidatul a efectuat, pe 30 septembrie 2025, o plată de 5.926,95 lei din contul cu mențiunea „Fond electoral” către firma „Glasul Națiunii” S.R.L., contrar prevederilor din Codul electoral, care stabilește că ultimele achitări din contul electoral se fac în ziua de luni imediat următoare alegerilor, iar băncile suspendă operațiunile contului ulterior. Această plată a fost făcută înainte de termen, încălcând disciplina financiară electorală. În trecut, Andrei Năstase mai fusese avertizat pentru nerespectarea regulamentului, iar CEC a considerat că este justificat să mențină sancțiunea avertismentului, proporțională cu gravitatea și caracterul continuu al abaterilor. În plus, CEC a somat candidatul să vireze suma de 5.926,95 lei în bugetul de stat, corespunzător sumei plătite ilegal. Andrei Năstase a ignorat solicitarea noastră privind un comentariu vizavi de sancțiunile CEC.

Deciziile CEC privind donațiile care depășesc plafonul stabilit de lege

Potrivit Codului electoral, persoanele fizice pot dona în campanii cel mult echivalentul a șase salarii medii pe economie (96.600 lei), dar suma nu trebuie să constituie mai mult de 30% din venitul lor anual. Persoanele cu funcții publice – doar până la 10% din venit, în limitele aceluiași plafon. Dacă aceste limite sunt depășite sau donația ridică suspiciuni, CEC solicită justificări, iar sumele neconforme sunt transferate în bugetul de stat, așa cum s-a întâmplat și la alegerile prezidențiale și referendumul de anul trecut.

În afară de cazurile de donații mai mari decât permite legea, depistate în primele săptămâni de campanie, și despre care am scris într-un articol publicat la sfârșitul lunii septembrie, în ultima săptămână de campanie s-au mai constatat câteva. Potrivit unei Hotărâri CEC, Comisia a constatat mai multe abateri în finanțarea campaniei electorale a PAS, în urma verificării unor persoane juridice care au făcut donații prin platforma MConnect, care permite schimbul de date între sectorul public și cel privat. Potrivit răspunsului Serviciului Fiscal de Stat, un număr de 11 firme aveau restanțe față de bugetul public la momentul efectuării donațiilor, totalizând 132.000 de lei, la care se adaugă donații în bunuri și servicii evaluate la 4.000 de lei.

În plus, alte trei firme au încălcat interdicția de finanțare a campaniilor electorale de către firme care au încheiat contracte publice sau au beneficiat de ajutoare de stat în ultimii trei ani, făcând donații de peste 193.000 de lei și bunuri evaluate la 500 de lei fiecare. Ca urmare, sumele primite în mod ilegal au fost restituite sau virate în bugetul de stat, iar Comisia a inițiat procese contravenționale împotriva firmelor implicate pentru nerespectarea normelor privind finanțarea concurenților electorali.

Totodată, Comisia a constatat că în săptămâna a treia de raportare mai mulți donatori persoane fizice ai Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” au depășit limitele legale de donație stabilite în Codul electoral. Astfel, donațiile oferite de 10 persoane au totalizat 81 753,31 lei și au depășit plafonul de 10% sau 30% din venitul fiecăruia înregistrat pentru anul precedent.

„Mijloacele financiare primite cu depășirea limitelor legale urmează a fi vărsate în bugetul de stat, iar Blocul Electoral urmează să informeze Comisia despre măsurile întreprinse și să prezinte documentele ce confirmă virarea sumei menționate”, se arată în Hotărâre.

Comisia a verificat, prin platforma MConnect, și veniturile tuturor donatorilor Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” din a patra săptămână și a descoperit mai multe donații care depășeau limitele legale. Unul dintre cazurile constatate este cel al lui A. T., ale cărui donații cumulate au depășit plafonul admis de 96 de mii de lei. În hotărâre se menționează: „resursele financiare urmează a fi vărsate de către concurentul electoral în bugetul de stat, cu informarea ulterioară a Comisiei”.

Verificările extinse au arătat că alți cinci donatori au oferit aceluiași bloc contribuții care erau mai mari decât și-ar fi putut permite din venituri. În total, blocul electoral a fost obligat să transfere la buget peste 28 de mii de lei pentru depășirile identificate doar în a patra săptămână de campanie. În final, blocul electoral a virat în bugetul de stat 110 719,98 lei, bani proveniți din toate donațiile care au depășit plafoanele legale în a treia și a patra săptămână de raportare. În paralel, Comisia a inițiat procese contravenționale împotriva tuturor persoanelor fizice care au făcut donații peste limita admisă de lege.

Investigațiile oamenilor legii: Finanțarea opacă a campaniei lui Gabriel Călin prin donații „fictive” și zboruri ascunse în baza de date

La două zile după scrutinul parlamentar, propagandistul și fostul jurnalist Gabriel Călin, lider al Uniunii Creștin-Sociale din Moldova (UCSM) și candidat la alegerile din 28 septembrie, a fost reținut pentru 72 de ore într-un dosar de finanțare ilegală a partidelor și spălare de bani. Dosarul deschis de PCCOCS și INI conturează nu doar o campanie finanțată ilegal, ci o infrastructură întreagă de influență susținută din exterior, care s-a clădit pe bani ascunși, intermediari și donații fictive. Potrivit oamenilor legii, în ultimii patru ani Gabriel Călin ar fi gestionat peste 150.000 de dolari proveniți din Federația Rusă, convertiți printr-o platformă internațională folosită pentru ocolirea sancțiunilor impuse Moscovei după invazia în Ucraina. O parte din bani ar fi fost direcționați către campania electorală a UCSM și către promovarea online, în timp ce rapoartele oficiale ale partidului indicau venituri modeste și donații minore.

În timpul perchezițiilor, anchetatorii au găsit 36.000 de dolari și 5.750 de euro ascunși într-un geamantan, tehnică uzuală în schemele de finanțare cash, dar și documente ce ar confirma legătura lui Călin cu tranzacții din Rusia. Discrepanța între veniturile declarate și cheltuielile reale ar fi depășit, potrivit procurorilor, 4,8 milioane de lei.

Interceptările publicate de poliție dezvăluie un mecanism în care finanțarea ilegală merge mână în mână cu eforturi deliberate de a ascunde urmele. Într-o discuție, Călin cere ajutor pentru a găsi rute aeriene spre Rusia care să nu lase „legătură” în bazele de date oficiale, optând pentru segmente operate de companii rusești pentru a fragmenta traseul. În alte înregistrări, acesta discută despre achiziția unei mașini înregistrate pe numele unui „moș” și solicită găsirea „a doi care să doneze”, indiciu despre posibile donații fictive menite să cosmetizeze originea reală a fondurilor utilizate în campania UCSM.

Ancheta îl vizează și pe Vitalie Florea, numărul doi pe lista partidului, care declară venituri zero în 2024, dar conduce automobile scumpe. Și la domiciliul său au fost efectuate percheziții, însă acesta susținea într-o postare pe Facebook că nu i-ar fi fost clarificat statutul în dosar.

În ciuda fluxului de bani nedeclarați și a investițiilor în publicitate digitală, formațiunea lui Călin a obținut doar 0,12% la scrutin, adică 1 837 de voturi.

În acest context, vicepreședintele CEC, Pavel Postică menționează că, odată ce organele de drept au intervenit și au declanșat urmărirea penală, „intervenția Comisiei practic nu mai este necesară, pentru că autoritățile au reacționat”. Totuși, el notează că fenomenul donațiilor fictive reflectă o realitate dură:

„Dacă se confirmă cele menționate în înregistrările audio, asta arată că este foarte complicat pentru partidele mici să colecteze resurse financiare de la donatori de bună credință. Dacă tu nu ești un partid vizibil, cu un anumit număr de membri, simpatizanți, este complicat să colectezi resursele financiare. Atunci când tu ești un partid cu o istorie, cu un anumit grad de susținere financiară, simpatizanți, număr de membri mari, e mai simplu să colectezi resursele financiare, pentru că lumea are încredere în tine, în numele tău”.

Cum verifică CEC donațiile: prezumția de bună-credință și filtrele reale de control

Pavel Postică afirmă că instituția pornește de la ideea că participanții la alegeri respectă legea și raportează corect toate donațiile și cheltuielile.

„CEC pornește de la prezumția de bună credință, că ceea ce se prezintă în rapoarte, fiind contrasemnat și asumat de către președintele și trezorierul partidului, corespunde realității. Asta ar însemna că pornim de la ideea că toate donațiile sunt corecte și conforme legii”, explică el.

Postică precizează că verificarea donatorilor este limitată de pragurile legale.

„Tot ceea ce depășește trei salarii medii pe economie este verificat de Comisia Electorală Centrală. Ceea ce este până la trei salarii medii pe economie nu verificăm, decât dacă avem suspiciuni”, spune vicepreședintele.

Există situații în care CEC apelează la un control extins:

„În cazul partidelor constituente ale Blocului Comuniștilor, Socialiștilor, Inima și Viitorul Moldovei, am avut suspiciuni în debutul campaniei și am verificat absolut toate donațiile, de la primul leu”.

Chiar dacă, „în mare parte, rapoartele au fost prezentate relativ în termen”, Postică avertizează că numărul mai mic de sancțiuni aplicate nu trebuie interpretat ca un semn că totul a funcționat impecabil.

„Sancțiunile aplicate nu au fost mai multe comparativ cu scrutinele precedente, dar asta nu înseamnă că totul este foarte bine. Pentru că noi am aplicat inclusiv sancțiuni dure, legate de anularea înregistrării. Asta înseamnă că anumite partide și concurenți electorali sunt încă tentați să utilizeze resurse financiare nedeclarate în campanii”.

Autor: Mariana Colun

Această investigație este realizată în cadrul proiectului „Promovarea integrității și combaterea dezinformării în alegerile parlamentare 2025 și post-alegeri”, implementat de Asociația Presei Independente (API), cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram.  Aici publicăm știri pe scurt!

Categorii
Electorala 2025 În esență Politică

Primele două săptămâni de campanie electorală pe Facebook: narațiuni identitare, strategii de polarizare, conspirații și victimizare colectivă

În primele două săptămâni de campanie electorală pentru parlamentarele din Republica Moldova, am identificat în spațiul informațional de pe Facebook atât narațiuni identitare și conspiraționiste, cât și exploatarea unor episoade punctuale, pentru a proiecta imaginea unei guvernări arogante și abuzive. Totodată, figuri externe precum George Soros au fost utilizate în discursul politic și mediatic, consolidând mesaje vechi bazate pe frică și polarizare.

  • Narațiunile identificate pe 117 de pagini și grupuri publice de Facebook în perioada 29 august – 14 septembrie arată că nu există o preferință pentru anumite tematici: orice subiect cu potențial de polarizare este exploatat la maximum, indiferent de natura sa.
  • În toate cazurile se observă tehnici similare – victimizare colectivă, apel la frică, conspirații, falsuri documentare sau audio, ridiculizare și manipulare identitară.
  • În perioada analizată au fost identificate 1.783 de postări problematice, care au generat un impact considerabil în online: peste 388.000 de vizualizări, 47.000 de comentarii și peste 200.000 de aprecieri și redistribuiri.
CE AM MONITORIZAT

Am avut în vizor conținutul distribuit pe 117 pagini publice de Facebook, care aparțin mai multor partide și lideri de partide, surse media și influenceri, precum și grupuri publice tematice cu audiențe de la 1.000 la peste 88.000 de membri.

Cele mai populare pagini publice: Democrația Acasă (peste 529.000 de urmăritori) Renato Usatîi (peste 338.000 de urmăritori), Point.md (219.000 de urmăritori), Igor Dodon (cu peste 192.000 de urmăritori), Типичная Молдова (190.000 de urmăritori), TV6 (174.000 de urmăritori), Unimedia (137.000 de urmăritori), Morari.live (130.000 de urmăritori), Primul în Moldova (125.000 de urmăritori).

Cele mai populare grupuri publiceMoldova, trezeşte-te! (circa 89.800 de membri), Свежие новости из Республики Молдова / Stiri din Republica Moldova (88.500 de membri), ADOPTĂ UN VOT! (aproape 80.000 de membri), Știri din Moldova (37.000 de membri).

PRINCIPALELE NARAȚIUNI IDENTIFICATE

1. O dezbatere fără sfârșit: limba română vs cea moldovenească 

Perioada de debut a campaniei electorale a coincis în acest an cu weekendul în care s-a marcat Ziua Limbii Române. A fost un prilej cât se poate de „potrivit” pe o „întrecere” în narațiuni la tema „limbii moldovenești”, teză pe care se tot insistă într-o formă sau alta încă de la începuturile secolului trecut. Pe paginile și grupurile monitorizate am identificat cel puțin 75 de postări și 44 de redistribuiri la acest subiect, care au acumulat peste 40.000 de vizualizări, 3.500 de comentarii și peste 18.000 de aprecieri.

Chiar pe 31 august, pagina Moldova 1359, afiliată organizației conduse de Nicolae Pascaru, menționa că „31 AUGUST 1989 este ZIUA LIMBII MOLDOVENEȘTI! Nu aberația așa-zisă romînă. Pe 31 august 1989 a fost votată Limba moldovenească! Limba moldovenească nu este limbă șerbească! Moldovenii nu sînt șerbii iobagii nimănui! Unde romîn, conform DEX, înseamnă șerb, iobag, sclav”. Prilejul acestei zile a fost folosit și de activistul Blocului Electoral Patriotic (BEP) Maxim Iordan ca să atace partidul de guvernare. Într-o postare pe grupul Moldova News, el face referiri la sărbătoarea Limba Noastră și precizează că „totuși, mai există un alt «limbaj» care prea des se încearcă a fi impus societății — limbajul forței. El este folosit de guvernarea PAS atunci când, în locul dialogului, alege presiunea. Acest limbaj îi sperie pe oameni. Este important să ne amintim: limbajul forței al PAS trebuie uitat, iar limba moldovenească a culturii, memoriei și demnității umane trebuie păstrată și transmisă urmașilor noștri”.

Alți politicieni au amplificat mesajul moldovenist prin asocieri cu teme geopolitice și anti-românești. Fostul candidat la funcția de primar de Bălți din partea Partidului Socialiștilor, Maxim Moroșan, se exprima într-un mesaj exclusiv în rusă că „precum majoritatea cetățenilor țării, sunt convins că limba de stat este limba moldovenească. Toți strămoșii mei au vorbit despre asta, iar despre asta vorbesc și voi vorbi mereu. Din păcate, vedem încercări ale unor trădători și propagandiști de a impune o identitate străină copiilor noștri, înlocuind limba moldovenească cu limba română. Scopul lor este evident – să ne șteargă memoria și să apropie scenariul unificării cu România. Este semnificativ faptul că, așa cum notează mass-media, președintele României nici măcar nu a felicitat Moldova de Ziua Independenței. Nu este acesta un semnal al unor intenții reale?”. Iar primarul de la Orhei din partea grupului Șor menționa într-o înregistrare video de la festivitățile din oraș, difuzată de TV6, că „din păcate, actualul guvern a încercat să elimine limba moldovenească prin modificarea Constituției și specificarea termenului «limba română». Suntem moldoveni și vrem să educăm tânăra generație în limba noastră maternă, așa cum am primit-o de la strămoșii noștri. Moldova a existat înaintea României, iar primul dicționar a fost cel moldovenesc, așa că nu putem accepta impunerea românismului”.

În același registru, Victoria Furtună (Partidul Moldova Mare) a exploatat sărbătoarea pentru a ataca guvernarea și pentru a introduce narațiuni conspiraționiste despre „globaliști”:

„Prin mâna deputaților PAS și a Maiei Sandu, în 2023, limba română a fost fixată în locul limbii moldovenești. Și acesta este tot un act de trădare. Globaliștii și unioniștii de la putere ne spun: «Limba moldovenească nu există». Dar 56% dintre cetățeni, la recensământ, și-au declarat drept limbă maternă anume limba moldovenească. Și acesta este adevărul poporului, care nu poate fi redus la tăcere”.

2. Narațiunea despre votul diasporei și „frauda electorală”

Un alt filon de dezinformare, recurent în campaniile electorale, a vizat votul în diaspora, în special situația moldovenilor din Rusia. Narațiunea centrală: guvernarea PAS discriminează diaspora din Federația Rusă, subreprezentată la urne, și pregătește falsificarea alegerilor sau, deși este cea mai întinsă ca suprafață din lume, nu este inclusă în votul prin corespondență. Am identificat 52 de postări la subiect, care au fost redistribuite de cel puțin 969 de ori.

TV6 a relatat despre tipărirea buletinelor de vot pentru secțiile din diaspora că „acest mecanism nu este utilizat în Federația Rusă, unde trăiesc cel mai mare număr de compatrioți de-ai noștri. Diaspora moldovenească din această țară a strâns aproximativ 100.000 de semnături la o petiție adresată autorităților pentru creșterea numărului de secții de votare și introducerea votului prin corespondență, dar conducerea moldovenească a ignorat acest apel. În Rusia vor fi deschise doar două secții de votare – ambele la Moscova, în ciuda faptului că sute de mii de compatrioți ai noștri locuiesc la mare distanță de capitala rusă. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova explică acest lucru prin «considerații de securitate», deși Moscova nu a emis niciun avertisment oficial”.

Problema numărului secțiilor de vot din Rusia a fost reflectată și de Argumentî i Faktî v Moldove. Autorii nu au inclus explicațiile CEC legate de securitate în acest caz, menționând doar faptul că „75 de secții de votare vor fi deschise pentru cetățenii moldoveni în Italia pentru alegerile parlamentare. Acesta este cel mai mare număr de secții pentru diaspora și este de 37,5 ori mai mult decât numărul de secții din Rusia (doar 2)”.

Într-o postare despre întâlnirea fruntașilor PSRM, Vlad Batrîncea și Olga Cebotari, dar și comunistul Nicolae Fomov cu reprezentanții misiunii internaționale de observare a alegerilor ENEMO, socialiștii punctau că „în cadrul discuțiilor, au fost evidențiate mai multe derapaje grave, printre care: reducerea drastică a secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului; distribuția dezechilibrată a secțiilor de vot în diaspora; obstrucționarea opoziției în desemnarea membrilor birourilor electorale din străinătate; precum și utilizarea resurselor administrative în favoarea partidului de la guvernare”, cerând, totodată, observatorilor să „prevină abuzurile”.

Iar în cadrul unui miting în sprijinul bașcanei Găgăuziei, la Penitenciarul nr. 13, deputatul neafiliat Vadim Fotescu, parte a grupului Șor, Vadim Fotescu menționa, citat tot de același post de televiziune că „Vedem pregătiri pentru frauda electorală: deschiderea unui număr prea mic de secții de votare pentru diaspora și Transnistria, excluzându-i pe principalii concurenți, inclusiv Blocul Victorie. Sancțiunile canadiene despre care a vorbit Iuri confirmă interferența și orientarea politică: nu sunt incluse doar persoane fizice, ci și Blocul Viuctorie, care nu este o entitate juridică”.

Pe grupurile afiliate opoziției, activiști precum Serghei Tcaci au recurs la calcule conspiraționiste: PAS ar urmări obținerea a 750.000 de voturi, dintre care 250.000–280.000 ar fi falsificate în diaspora cu ajutorul „serviciilor speciale ale țărilor UE”.

„Așadar, va putea partidul de guvernământ să acumuleze din nou 250.000 de voturi în străinătate? Ținând cont de deschiderea de noi secții de votare și de «sprijinul» total al serviciilor speciale ale țărilor UE, 280.000 sunt posibile. Nu degeaba Macron, Merz și Tusk au zburat de Ziua Independenței, iar președintele României va sosi pe 31 august de Ziua Limbii Române! Nu este ușor să faci campanie pentru Sandu și PAS. Este mult mai important să discutăm despre cum să asigurăm o victorie electorală pentru regimul unei țări care a devenit o parte importantă a conflictului ruso-ucrainean și care planifică continuarea acestuia”. Menționând în acest context și numărul mic de secții în Rusia, el punctează că „acestea sunt cele mai fraudate alegeri din istorie”.

În același spațiu online au circulat și mesaje ostile diasporei occidentale, prezentată ca „ruptă de realitatea Moldovei” și vinovată pentru deciziile „nedrepte” impuse celor rămași acasă:

„Diaspora este din nou dornică să influențeze viitorul Moldovei. Dar să fim sinceri: cum puteți înțelege viața reală de aici dacă v-ați stabilit demult în străinătate și vedeți Moldova doar la știri și din vacanțe? Votați și a doua zi vă întoarceți în apartamentele voastre confortabile din Italia, Franța sau Germania. Și apoi va trebui să curățăm consecințele deciziilor voastre «corecte» timp de decenii”.

Narațiunea a fost susținută și de figuri cu vizibilitate mediatică. Analistul Corneliu Ciurea, citat de proiectul Nataliei Morari, a acuzat PAS că pregătește „umplerea buletinelor de vot la secțiile de votare din străinătate. Tipărirea numărului necesar [adică prea mare, n.a.] de buletine de vot pentru diaspora va oferi autorităților suficient spațiu de manevră”. La rândul său, Dumitru Ciubașenco, prezentat ca analist politic la TV6 și Canal5, a susținut că guvernarea ignoră „diaspora reală” din Rusia, unde locuiesc peste 400.000 de moldoveni, oferindu-le doar „o secție de vot de facto”, deoarece cele două secții de la Moscova „sunt amplasate în aceeași clădire”.

Retorica a fost consolidată și de actori externi. O declarație din 10 septembrie a europarlamentarului Thierry Mariani, parte a formațiunii Frontul Național, a fost preluată de mai multe publicații din Republica Moldova.

„O jumătate de milion de moldoveni din Rusia au fost pur și simplu privați de posibilitatea de a vota, în ciuda faptului că manipulările în timpul votării sunt inacceptabile, iar sistemul trebuie să fie echitabil. Ce poți spune când un referendum este câștigat cu o marjă foarte mică datorită voturilor diasporei moldovenești din străinătate, în timp ce diaspora moldovenească din Rusia, unde locuiesc aproximativ 500.000 de moldoveni, nu a putut vota”, este citat europarlamentarul, inclusiv pe numeroase grupuri de Facebook.

3. Gafa electorală a a ministrului Alexei Buzu

În prima săptămână din septembrie, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a declarat la o întâlnire electorală din satul Pelinia, raionul Drochia, că alegerile parlamentare din septembrie vor arăta dacă „suntem popor sau suntem bîdle [provenit din rusescul быдло – vită, n. a.]”. Deși ulterior ministrul și-a cerut scuze public pentru exprimarea nefericită, episodul a fost rapid exploatat de contracandidați și de surse mediatice afiliate opoziției, ca o dovadă a disprețului guvernării față de cetățeni. În total, postările identificate la acest subiect au acumulat aproape 30.000 de vizualizări și peste 10.000 de reacții.

Înregistarea video a fost difuzată integral de către Telegraph Moldova, cu mențiunea că „cei care nu votează cu PAS sunt bîdle, explică Alexei Buzu, ministru în Guvernul criminalilor și narcomanilor”.

Narațiunea a fost amplificată prin comentarii virale pe grupurile de Facebook, unde indignarea a fost dublată de apeluri la sancționarea electorală a PAS. Un exemplu de retorică circulată:

„Așa are grijă guvernul de cetățenii săi: de la înălțimea scaunului, cu dinții încleștați și chiar cu insulte… Sandu și Recean probabil se vor preface că nu au auzit nimic. Așadar, de ce să reacționăm la ei dacă bîdlele, conform logicii lor, tot vor vota așa cum ar trebui?”.

Activistul Blocului Electoral Patriotic a PSRM, PCRM și partidele lui Vasile Tarlev și Irinei Vlah, Maxim Iordan, se arăta revoltat într-o postare distribuită pe mai multe grupuri că „PAS nici măcar nu se mai jenează să arunce astfel de insulte în public. Dar când asemenea cuvinte nu vin de la trolii de partid, ci din gura ministrului Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu — este de zeci de ori mai grav. Un ministru care ar trebui să apere cetățenii ajunge să-i umilească, arătând adevărata față a puterii”.

Reacții imediate au urmat și de la partide de opoziție, făcându-se legătura cu „propaganda unor mari realizări economice a guvernării PAS, când realitatea arată o creștere de doar 0,1%, una rușinoasă” sau recurgându-se la atacuri: „Să vezi tu, canalie pas-istă ce devii după 28 septembrie”.

Partidul Nostru, în schimb, a utilizat incidentul prezentându-l drept o „dovadă” a dublului standard al PAS și pentru a-și justifica propriile derapaje verbale, precum scandalul în care Renato Usatîi a fost acuzat că a insultat comunitatea romă, numindu-i „hoți”.

„În timp ce PAS a adus țara la sărăcie, a insultat oamenii și a divizat societatea, ministrul lor, Alexei Buzu, cel care face campanie electorală pentru PAS, i-a numit pe cetățeni bâdle. Atunci, partidul de guvernare a tăcut. (…) Adevărul este simplu: PAS nu are soluții, nu are idee cum să guverneze profesionist țara. Tot ce le-a rămas sunt minciunile, rostogolite zilnic prin Radu Marian și alți papagali de partid, ca să acopere eșecurile lor”.

4. Întoarcerea lui Vladimir Plahotniuc

În monitorizările anterioare, subiectul extrădării lui Vladimir Plahotniuc a fost folosit pentru a propulsa narațiunea că „guvernarea nu-i vrea extrădarea decât după alegerile parlamentare”. Mesajul a dominat și la începutul campaniei electorale:

„Există un sentiment puternic că autoritățile moldovene fac tot posibilul pentru a amâna întâlnirea cu Plahotniuc”, menționa Komsomolskaia Pravda într-o postare, în timp ce, potrivit TV6 și Canal 5 „critici susțin că guvernarea evită aducerea fostului lider democrat înainte de alegeri”.

Odată cu anunțul autorităților că, totuși, extrădarea ar putea avea loc pe 25 septembrie, deci cu câteva zile înainte de alegeri, accentul este schimbat – ar fi vorba, de fapt, de un cadou electoral. În seara zilei de 8 septembrie, fiind invitat la TV8, politicanul Renato Usatîi a dezvăluit data reîntoarcerii lui Plahotniuc. La scurt timp, Telegraph Moldova titra că „prin trafic de influență din partea lui Cernăuțeanu, Vlad Plahotniuc va ajunge la Chișinău în dimineața zilei de 25 septembrie 2025, iar evenimentul va fi folosit de PAS în scopuri electorale. Despre data întoarcerii fostului lider al PDM a anunțat Renato Usatîi”.

„Ministerul de Interne al Republicii Moldova a confirmat că extrădarea lui Plahotniuc este planificată pentru 25 septembrie. Cu trei zile înainte de alegeri. O dată foarte oportună. Vor avea timp să arate arestarea oligarhului, dar, în același timp, acesta nu va avea timp să depună nicio mărturie. Convenabil”, a scris vloggerul Dumitru Buimistru de îndată ce această dată a fost confirmată și de autorități. Postarea sa include o imagine cu președintele american Donald Trump și mesajul „Dacă eu eram președintele Republicii Moldova, Plahotniuc ar fi fost extrădat în 24 de ore”.

Câteva zile mai târziu, tot el preciza că totuși „nu este clar de ce au întins acest proces”.

„Ori autoritățile fac asta ca să nu reușească Plahotniuc să dezvăluie anumite materiale comprimițătoare, fie Plahotniuc a vrut să-și prelungeasă singur șederea la Atena sau poate că autoritățile special au făcut asta ca numele Plahotniuc să sune zilnic în știri, pe toată durata campaniei”, specula vloggerul pus recent sub sancțiuni de mai multe state occidentale.

Subiectul extrădării le-a servit mai multor actori politici să speculeze despre „troc politic” între PAS și Plahotniuc, despre „eșecurile constante” ale guvernării și „dictatura care a paralizat toate ramurile puterii” sau că „extrădarea este tărăgănată intenționat, pentru că cei de la guvernare vor să capitalizeze cât mai mult pe seama acestui subiect”.

5. Figura lui Soros – sperietoare utilă pentru ambele extreme: prorușii și unioniștii

În prima etapă a monitorizării campaniei electorale s-a observat o convergență: atât actori din zona Blocului Electoral Patriotic (Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah, Vasile Tarlev) și din tabăra Victoriei Furtună, cât și formațiuni de pe partea opusă a eșichierului — precum AUR Moldova și Partidul Democrația Acasă al lui Vasile Costiuc — au invocat frecvent numele omului de afaceri George Soros. Temele recurente vizează etichetarea guvernării drept „sorosistă” și atribuirea unor agende externe sau interese oculte, iar postările la această tematică sunt deosebit de prolifice în comentarii ale utilizatorilor, fiind identificate cel puțin 11.000.

De exemplu, o știre despre inițiativa legislativă „Fondul Moldova” (propunere discutată în Parlamentul de la București de parlamentarii AUR) a fost redistribuită pe grupuri din R. Moldova cu comentariul:

„În loc ca România să transfere Republicii Moldova granturi nerambursabile — care ajung la guvernul sorosist al Maiei Sandu — propunem ca acești bani să devină investiții în acțiuni la companii din Republica Moldova”.

Această reformulare instrumentalizează discursul despre ajutor extern pentru a contura o narațiune a capturii economice și politice.

Vasile Costiuc a folosit în mod repetat sintagma „guvernarea sorosită” în postările sale publice, atribuind autorităților fapte contrare legii și poziționându-se ca un denunțător al acestei presupu­se influențe. Exemple: mesajele conform cărora „am obligat Poliția să scoată bannerul PAS instalat ilegal pe gard. Guvernarea sorosistă PAS încalcă demonstrativ legea electorală” (video din 12 septembrie) sau acuzațiile că „suntem filați și urmăriți de Poliția politică la ordinul guvernării sorosiste PAS”.

Pe flancul opus, Victoria Furtună și susținătorii ei reproșează, la rândul lor, influențele lui Soros în plan global, conectând retorica internațională la agenda domestică. În contextul atacului asupra activistului american Charlie Kirk, Furtună a afirmat că „violența politică este intens promovată de criminalii lui Soros, indiferent de locul unde se află — în Statele Unite, în Ucraina, în Georgia sau în Republica Moldova”. Tot ea a susținut, anterior, sprijinul pentru demersurile lui Donald Trump împotriva lui Soros, afirmând:

„Noi îl susținem pe Donald Trump — liderul care a avut curajul să spună lumii adevărul: Soros este o dictatură ascunsă sub masca ‘democrației’… George Soros trebuie mai întâi extrădat la Chișinău!”.

Același cadru retoric apare și în comunicările Blocului Electoral Patriotic. Igor Dodon a folosit exemple comparate (Georgia vs. Moldova) pentru a sugera că presiunile pro-europene și influențele „pro-Soros” ar submina suveranitatea și bunăstarea economică a țării. În plus, la protestele susținătorilor lui Ilan Șor, figuri ale blocului au lansat mesaje triumfaliste despre „clătinarea” rețelelor de influență europene:

„Nu a mai rămas mult și întreaga structură a lui Soros se clatină. Franța protestează, România protestează și toți partenerii criminali – Maiei Sandu – pleacă. Este un semnal prost pentru ei, dar unul foarte bun pentru noi, pentru că întreaga linie a corupților europeni va dispărea”.

Mesajele au fost tirajate insistent de surse afiliate acestor formațiuni politice.

CONCLUZIE

Temele identitare rămân un catalizator de polarizare. Disputa privind „limba română” versus „limba moldovenească” continuă să fie exploatată electoral. Pe de altă parte, votul diasporei este prezentat în continuare ca factor structural de fraudă, retorica fiind amplificată inclusiv de voci externe, cu scopul de a consolida percepția că diaspora ar fi o sursă de ingerință politică externă. Și episoadele de comunicare defectuoasă ale unor demnitari ori funcționari sunt instrumentalizate rapid. În plus, imaginea lui George Soros a fost reactivată în discursul public, servind drept „simbol” al unei influențe externe obscure.

Monitorizarea a fost desfășurată în cadrul proiectului „Presă rezilientă, alegători informați: protejarea alegerilor din Moldova împotriva dezinformării”, susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Moldova. Opiniile exprimate în analiză aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția donatorului.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt.

Bалютный курс: 03 Ноя 2022
EUR : 19.0778 MDL-0,0938 ▼
USD : 19.2733 MDL-0,0227 ▼
RON : 3.8839 MDL-0,0181 ▼
RUB : 0.3132 MDL-0,0003 ▼
UAH : 0.5221 MDL-0,0004 ▼