Categorii
Actualitate În Moldova

Escrocheriile online: cum să te ferești de ele

Indiferent de felul lor, escrocheriile online au devenit o amenințare constantă pentru utilizatorii de internet cu vârste și nivele diferite de experiență. De la mesaje înșelătoare trimise din numele băncii și oferte ademenitoare de muncă, până la apeluri frauduloase sau scheme de phishing, pericolele se ascund la fiecare colț. În acest articol, îți oferim informații utile și recomandări practice pentru a te feri de escrocheriile digitale.

Cum funcționează o escrocherie online și cine poate fi vizat?

Specialiștii în securitate cibernetică spun că cea mai mare problemă de securitate este… omul. Indiferent de câți bani ai avea în cont, undeva pe internet poate fi un escroc care vrea să ți-i ia. Răufăcătorii online acționează diferit. Fie au un mesaj care pare trimis de banca ta, o ofertă de muncă excelentă sau o poveste emoționantă spusă de un necunoscut pe o rețea de socializare. Indiferent de metoda folosită, scopul urmărit este același – să-ți obțină banii sau informațiile personale, adesea prin manipulare emoțională sau prin crearea de situații de urgență.

„Ai câștigat un iPhone!” – dar pentru a-l obține trebuie să plătești o taxă de expediere.
„Contul tău este în pericol!” și ți se cere să accesezi un link unde să introduci parola.
„Investiție cu profit garantat” – dar după ce trimiți banii, persoana dispare.

Aceste mesaje sunt tipice escrocheriilor online în plasa cărora poate cădea oricine, de la adolescenți activi pe social media până la pensionari care rareori verifică e-mailul sau rețelele sociale.

Cele mai frecvente tipuri de escrocherii online

Conform informațiilor furnizate de Inspectoratul General al Poliției și experți în securitate cibernetică, cele mai frecvente tipuri de escrocherii digitale întâlnite sunt phishing, vishing, smishing, escrocherii pe site-uri de anunțuri, fraude de tip „investiții/trading”, dar și escrocherii romantice, cu moșteniri sau premii false.

Cum te protejezi de escrocheriile online?

Este esențial să înțelegi că nu există nicio investiție miraculoasă sau moștenire generoasă de la vreun unchi îndepărtat, așa cum nu există nicio necesitate pentru a transfera banii rapid într-un cont pentru a profita de o anumită ofertă. Pentru a nu cădea în plasa escrocilor, ține cont de următoarele recomandări:

Pune la îndoială orice mesaj care promite câștiguri. Dacă ți se pare că o ofertă e prea bună ca să fie adevărată, probabil nu este. Dacă ești presat să oferi date personale imediat sau să iei o decizie rapidă, fii precaut și investighează.

Nu accesa link-uri sau atașamente nesolicitate. Reclamele cu oportunități de investiții sau mesajele pe care le primești într-o aplicație pot include link-uri către pagini false, construite să obțină datele tale bancare.

Verifică autenticitatea apelurilor/mesajelor. Dacă-ți sunt solicitate date confidențiale precum parole, coduri personale sau datele bancare, e un semnal că ceva nu este în regulă. Fii atent(ă) la fișierele atașate la link-urile și fișierele atașate la e-mailuri și verifică adresa expeditorului.

Folosește antivirus actualizat și autentificarea cu doi factori. Mai mult, fii atent la site-uri și nu introduce niciun fel de date personale pe cele care nu sunt securizate.

Ce faci dacă ai fost înșelat?

Dacă ai devenit victima escrocilor, este foarte important să acționezi rapid. Fiecare minut contează în limitarea pagubelor și în protejarea identității tale. Ține cont de câteva recomandări:

Contactează banca. Dacă ai trimis bani sau date bancare, contactează imediat banca sau instituția financiară, solicitând blocarea cardului sau anularea plății.

Schimbă parolele. Dacă ai introdus o parolă pe un link suspect, schimbă imediat parola acelui cont și activează autentificarea în doi pași, dacă este disponibilă. Dacă folosești aceeași parolă pe alte site-uri, schimbă-le și acolo, pentru că escrocii pot testa parolele furate pe platforme populare.

Adună dovezi. Salvează și păstrează toate materialele legate de escrocherie precum mesaje, e-mailuri, capturi de ecran, link-uri, conturi sau numere de telefon folosite de escroci. Acestea pot fi utile autorităților în investigarea cazului.

Raportează incidentul. Dacă ai căzut în plasa escrocilor, adresează-te Inspectoratului General al Poliției sau apelează 112. Dacă este un incident cibernetic, te poți adresa Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC). Iar dacă ai fost înșelat pe o platformă globală precum eBay, Facebook, Instagram sau Amazon, raportează și direct în aplicație sau pe site.

Escrocheriile online sunt tot mai frecvente și mai bine mascate și devin mai eficiente concomitent cu dezvoltarea tehnologiilor digitale informaționale. Fii atent la mesajele primite, nu oferi date personale și verifică mereu sursa informațiilor. Și nu uita – prevenția este cea mai sigură formă de protecție în mediul digital.

Autor: Victoria Borodin

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt!

Categorii
Actualitate În Moldova

Boții din rețelele sociale – armata invizibilă care manipulează internetul

Internetul nu mai este demult un spațiu rezervat doar oamenilor reali, milioane de conturi fiind controlate de programe automate precum boții. Departe de a fi doar niște programe inofensive de calculator, boții formează o armată invizibilă care poate răspândi informații false, manipula opinia publică, amplifica artificial unele narațiuni sau manipula emoțiile internauților. Utilizatorii pot întâlni boți care par conturi reale, însă aceștia sunt programați să simuleze activități umane. Iată de ce este foarte important să știm ce sunt boții, cum funcționează și cum să nu le cădem în plasă.

Unele postări de pe Facebook ale portalului Stopfals.md reușesc să adune zeci și sute de comentarii. De exemplu, postarea despre cum mai multe canale de Telegram, cunoscute pentru răspândirea propagandei ruse, au fost invadate de boți cu comentarii la teme care nu au legătură cu subiectul postării.

„Majoritatea parlamentară transformă Moldova într-un teren de testare pentru experimentele occidentale. Unde sunt tradițiile noastre? Unde este memoria noastră despre război?” (în original: «Парламентское большинство превращает Молдову в полигон для экспериментов Запада. Где наши традиции? Где наша память о войне?»), scrie contul Livia Lăcătuș, cu fotografie de profil o cupă preluată de pe internet și zero postări. Același mesaj este lăsat și de conturile fără postări Gabriela Hariton și Barbu Bădărău.

„Guvernul actual nu face decât să ne distrugă țara. În loc să investească în economie, se ocupă de parade LGBT. Unde sunt banii noștri?”, scrie contul Лилиана Матея, mesajul fiind repetat și de conturile fără activitate Ionel Buzu și Bogdan Ursachi. „Autoritățile au uitat de veterani, dar își amintesc de LGBT. Aceasta nu este doar indiferență – aceasta este trădare” (în original: «Власти страны забыли о ветеранах, но помнят о ЛГБТ. Это не просто безразличие — это предательство»), scriu alte câteva conturi (Larisa Caraș, Платон Ермаков, Дойна Аврам, Liliana Matei, Ovidiu Nour), mesajul fiind însoțit de un link către o postare a canalului de Telegram Запрещенный Канал (trad. – Canalul interzis), în care este citat oligarhul fugar, Ilan Șor, despre marșul comunității LGBT din 15 iunie.

Această serie de comentarii reprezintă un exemplu clasic de comportament botic și de operațiune de influență online. Comentariile copiate cuvânt cu cuvânt sunt repetate de utilizatori diferiți, cu poze de profil generice și zero postări. Mesajele sunt postate în masă, în interval de timp apropiat, ceea ce indică spre o activitate sincronizată, menită să dea impresia că opinia din comentarii ar fi pe larg susținută. În mesaje sunt folosite aceleași narațiuni, prezentate distorsionat: LGBT, guvernul, tradițiile, 9 mai.

Prin inundarea spațiului public cu aceste teze de propagandă se urmărește eclipsarea vocilor reale, atenția fiind direcționată către idei promovate de anumite părți interesate sau teme false ori distorsionate. Repetarea obsesivă a acelorași narațiuni și sincronizarea publicării sunt semne specifice ale rețelelor de boți. În cazul menționat mai sus, includerea linkurilor spre postarea în care este citat Ilan Șor amplifică falsurile despre comunitatea LGBT. Așadar, scopul acestor acțiuni caracteristice boților nu este exprimarea unei opinii reale, ci manipularea percepției publice, polarizarea societății și răspândirea propagandei și a dezinformării.

Pagina Stopfals.md, administrată de Asociația Presei Independente (API), nu este singura organizație vizată de atacuri ale boților. În ultima perioadă, paginile unor redacții ca Newsmaker.md, Esp.md, Știri.md, și Bas-tv au fost vizate de un val coordonat de comentarii ale boților care promovează mesaje specifice propagandei ruse.

Ce sunt și cum funcționează boții?

Boții sunt programe automate create pentru a îndeplini sarcini repetitive și a imita comportamentul uman pe internet. Ei pot posta comentarii, distribui știri, da like-uri și răspunde la mesaje, de multe ori fără ca utilizatorii reali să își dea seama că au de-a face cu un robot și nu cu o persoană. Deși unii boți au scopuri legitime, cum ar fi transmiterea automată de informații utile, mulți sunt folosiți în campanii de dezinformare, manipulare a opiniei publice, amplificare artificială a unor narațiuni sau creare falsă a unei percepții de consens.

Odată „porniți”, boții generează comentarii în așa fel încât algoritmul rețelelor de socializare crede că este o postare populară, ceea ce îi crește șansele să fie văzută de persoane reale, după cum arată un raport al Universității de Stat din Michigan. Boții analizează informațiile și generează răspunsuri, uneori învățând din interacțiuni. Cei mai avansați folosesc tehnologii precum rețele neuronale și modele de învățare automată (machine learning) pentru a înțelege și a genera limbaj uman natural. În perioade de tensiune socială, alegeri sau crize majore, boții pot distribui în masă informații false, pot genera reacții artificiale la postări sau pot ataca persoane publice și instituții. Uneori, armate întregi de boți sunt coordonate pentru a da impresia că o anumită opinie este majoritară, creând presiune asupra utilizatorilor reali și influențându-le alegerile, întrucât în unele cazuri, un utilizator obișnuit ajunge să creadă că „toată lumea gândește așa”, fără să realizeze că este de fapt victima unei campanii orchestrate.

În 2024, compania de securitate cibernetică Cyabra estima că între 4% și 6% din conturile și paginile de pe rețelele de socializare sunt false, iar cu miliarde de utilizatori activi lunar, asta se traduce într-un număr uimitor de conturi false. Când un anumit subiect devine important, boții funcționează în felul următor:

Distribuie aceleași informații pentru a crea impresia de popularitate. Boții pot posta sau redistribui același mesaj de multe ori, din conturi diferite, pentru a face un subiect să pară popular sau susținut de mulți oameni, chiar dacă nu este așa.

Atacă persoane publice sau instituții. Unii boți sunt programați să trimită mesaje negative, insulte sau critici coordonate împotriva unor politicieni, jurnaliști sau organizații, pentru a le discredita în ochii publicului.

Lansează zvonuri și teorii ale conspirației. Astfel de boți răspândesc informații false sau înșelătoare, menite să creeze confuzie, neîncredere sau panică în rândul oamenilor.

Manipulează trendurile de pe rețelele sociale. Prin folosirea masivă a anumitor cuvinte-cheie sau hashtaguri, boții pot influența ce subiecte apar în secțiunile de „trending”, atrăgând atenția și direcționând discuțiile publice.

Cine îi creează și care sunt principalele tipuri de boți?

Boții sunt creați de programatori și specialiști în inteligența artificială (AI), care lucrează în companii de tehnologie sau în laboratoare de cercetare. Acești specialiști folosesc limbaje de programare precum Python sau JavaScript și antrenează modelele AI pe cantități mari de date pentru a le face cât mai utile și precise.

Boții pot avea scopuri utile sau dăunătoare. De exemplu, ChatGPT (de la OpenAI), Siri (Apple) sau Alexa (Amazon) ajută oamenii să găsească informații, să învețe sau să își organizeze activitățile, boții de customer support (serviciul clientelă) răspund automat clienților pe site-urile de cumpărături, iar boții educaționali sunt folosiți în aplicații de învățare sau în școli pentru a sprijini elevii.

La polul opus se găsesc boții de dezinformare, creați pentru a răspândi știri false, zvonuri sau teorii ale conspirației, boți de influență politică, care atacă persoane publice sau creează impresia falsă că o idee este populară, dar și boți care manipulează trendurile, umflând artificial anumite hashtaguri pe rețelele sociale pentru a atrage atenția asupra unor mesaje manipulative.

Cum să te ferești de ei?

Boții pot păcăli multă lume, dar cu puțină atenție și spirit critic, te poți proteja ușor. Iată câteva măsuri simple pe care le poți lua pentru a te proteja de influența lor în mediul online:

Verifică activitatea contului. Un cont care postează obsesiv, nu are informații personale reale, interacțiuni, istoric de postări, fotografii și pare să distribuie aceleași mesaje peste tot este, probabil, un bot sau un cont fals.

Verifică sursa informațiilor. Dacă o știre este promovată de conturi suspecte sau necunoscute, caută confirmarea din surse credibile.

Nu distribui impulsiv. Înainte să dai share unui mesaj emoțional sau șocant, analizează-l critic. Boții pot trimite inclusiv link-uri care duc spre site-uri periculoase. Pentru a te proteja, evită să deschizi link-uri trimise de necunoscuți sau conturi suspecte.

Folosește instrumente de detectare. Există platforme și extensii care pot analiza conturi și identifica probabilitatea ca acestea să fie boți.

Raportează conturile suspecte. Rețelele sociale au opțiuni de raportare a conturilor false sau abuzive, astfel poți bloca și raporta conturile suspecte, în acest fel ajuți și alte persoane să fie protejate.

În fața unei armate invizibile precum boții, vigilența este singura noastră apărare, iată de ce fiecare utilizator trebuie să învețe să fie atent, critic și responsabil.

Autor: Victoria Borodin

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram.  Aici publicăm știri pe scurt!

Categorii
Instrucțiuni Util

Atenție: Anunțuri false pe rețelele de socializare. La ce trebuie să fiți atenți și care sunt sfaturile poliției

Inspectoratul General al Poliției atenționează cetățenii cu privire la existența anunțurilor frauduloase pe rețelele sociale, în special pe Facebook și Instagram. 

Escrocii se prezintă drept birouri de avocați sau reprezentanți ai organizațiilor de ocrotire a normelor de drept naționale sau internaționale, comunicând despre posibilitatea recuperării mijloacelor financiare pierdute în urma plasărilor de capital în platformele de investiții online false.

 Pentru a fi mai credibili, infractorii folosesc tehnologiile Deepfake cu ajutorul cărora generează secvențe video în care apar demnitari de stat sau alte persoane publice.

În context, poliția recomandă cetățenilor:

  • Nu accesați anunțurile publicitare cu conținut dubios care conțin cuvinte cheie precum: Restituirea mijloacelor bănești, Международный возврат средств, etc.
  • Evitați înregistrarea și completarea sondajelor online distribuite prin rețelele de socializare care promit câștiguri fabuloase.
  • Nu introduceți datele Dvs. personale și datele de contact, în anunțurile respective.
  • Nu oferiți persoanelor necunoscute acces de la distanță la dispozitivele dvs. prin aplicații specializate, de exemplu AnyDesk și TeamViewer, indiferent de promisiunile primite.
  • Nu comunicați nimănui datele cardului bancar (nici personalului băncii), inclusiv codul de securitate OTP primit prin SMS;
  • Nu transferați bani persoanelor necunoscute și nu transmiteți nimănui mijloace bănești prin intermediul persoanelor terțe necunoscute cu scopul de a investi în platformele investiționale false.

În cazul în care ați căzut în capcana infractorilor, informați imediat Poliția la numărul unic 112 și unitatea bancară.

Susțineți redacția BAStv, abonați-vă la noi pe platforma Patreon sau prin efectuarea contribuțiilor prin PayPal! Aceasta ne va ajuta să creăm conținut interesant și util pentru dvs., rămânând în continuare o platformă media independentă.

Abonați-vă la noi pe rețele sociale: TelegramYouTubeFacebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt!

Bалютный курс: 03 Ноя 2022
EUR : 19.0778 MDL-0,0938 ▼
USD : 19.2733 MDL-0,0227 ▼
RON : 3.8839 MDL-0,0181 ▼
RUB : 0.3132 MDL-0,0003 ▼
UAH : 0.5221 MDL-0,0004 ▼