Vinerea Mare, cunoscută și sub denumirile de Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă, este una dintre cele mai importante și mai încărcate spiritual zile din calendarul creștin-ortodox. Aceasta este ultima vineri din Postul Mare și precede duminica Învierii Domnului, fiind ziua în care, potrivit credinței, Iisus Hristos a fost răstignit pe cruce și a murit pentru mântuirea neamului omenesc.
În tradiția ortodoxă, Vinerea Mare este o zi de profundă reculegere, tăcere și post sever. Mulți credincioși aleg să țină post negru, fără mâncare și apă, ca semn de pocăință și respect față de jertfa Mântuitorului. Este, de asemenea, o zi în care nu se oficiază Sfânta Liturghie, ci se citesc slujbe speciale, care refac parcursul suferințelor lui Hristos, de la prinderea Sa în Grădina Ghetsimani până la răstignirea pe Golgota.
Slujbele dedicate acestei zile încep încă de joi seara, cu Denia celor 12 Evanghelii, în cadrul căreia sunt citite fragmentele care descriu Pătimirile Mântuitorului.
În seara Vinerii Mari are loc Prohodul Domnului – o slujbă de “înmormântare” a lui Hristos, cu o puternică încărcătură simbolică. Este scos Sfântul Epitaf, o pânză pictată care Îl înfățișează pe Iisus întins în mormânt, ce mai apoi este pus pe o masă în mijlocul bisericii, simbolizând Mormântul Domnului, fiind înconjurat de credincioși și preoți reconstituind simbolic drumul spre locul îngropării.
Epitaful rămâne în altar până la sărbătoarea Înălțării Domnului, marcând o continuitate spirituală între Patimi și Înviere iar scoaterea lui simbolizează coborârea de pe Cruce a lui Iisus și pregătirea pentru îngropare.
Vinerea Mare este numită în popor și „Viderea Mare” de la ideea că „se vede” cum va fi anul.
Dincolo de dimensiunea sa liturgică, Vinerea Mare este o zi puternic ancorată în tradițiile și credințele populare ca:
- Aprinderea lumânărilor la mormintele celor adormiți și pomenirea morților;
- Afumarea caselor cu tămâie dis-de-dimineață, uneori înconjurându-se locuința de trei ori pentru protecție;
- În unele zone, pomii erau afumați pentru a rodi mai bine;
- Se alerga desculț prin rouă sau se făceau scufundări de trei ori în apă rece, ca mijloc de purificare și pentru a atrage sănătatea;
- În trecut, era considerat benefic să mergi la frizer în această zi, în scop profilactic.
Se spune, de asemenea, că dacă plouă în Vinerea Mare, anul va fi unul bogat și roditor.
Totodată, Vinerea Mare impune o serie de interdicții populare, izvorâte din respectul față de Patimile Mântuitorului:
- Nu se coace pâine sau cozonac, considerându-se că astfel se „ard mâinile Maicii Domnului”;
- Nu se mănâncă urzici, întrucât, conform tradiției, cu acestea ar fi fost bătut Hristos;
- Oțetul este evitat, deoarece simbolizează suferința de pe cruce;
- Se interzic activități precum cusutul, spălatul, gătitul sau muncile câmpului;
- Nu se roșesc ouă și nu se sacrifică animale.
Vinerea Mare este, în esență, o zi de doliu profund, dar și de meditație. Este momentul în care creștinul este chemat să contemple Jertfa lui Hristos nu doar ca fapt istoric, ci ca o realitate care se repetă simbolic în fiecare an – o chemare la introspecție, la smerenie și la înnoirea vieții lăuntrice.
Abonați-vă la noi pe rețele sociale: Telegram, YouTube, Facebook și Instagram. Aici publicăm știri pe scurt!
