{"id":132710,"date":"2024-11-17T19:00:46","date_gmt":"2024-11-17T17:00:46","guid":{"rendered":"https:\/\/bas-tv.md\/?p=132710"},"modified":"2024-11-17T17:27:01","modified_gmt":"2024-11-17T15:27:01","slug":"eugenia-bogatu-doctor-in-filosofie-educatia-filosofica-ar-fi-una-dintre-conditiile-de-baza-ca-o-societate-sa-devina-cat-mai-empatica-si-mai-incluziva","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bas-tv.md\/ro\/eugenia-bogatu-doctor-in-filosofie-educatia-filosofica-ar-fi-una-dintre-conditiile-de-baza-ca-o-societate-sa-devina-cat-mai-empatica-si-mai-incluziva\/","title":{"rendered":"Eugenia Bogatu, doctor \u00een filosofie: Educa\u021bia filosofic\u0103 ar fi una dintre condi\u021biile de baz\u0103 ca o societate s\u0103 devin\u0103 c\u00e2t mai empatic\u0103 \u0219i mai incluziv\u0103"},"content":{"rendered":"

Protagonista acestui dialog duminical, prin str\u0103lucirea Sa academic\u0103, sfideaz\u0103 orice \u00eentuneric al necunoa\u0219terii. Cu mult\u0103 pasiune se dedic\u0103 dezvolt\u0103rii studiilor din sfera filosofiei – o \u0219tiin\u021b\u0103 cu r\u0103d\u0103cini antice, de la care porne\u0219te \u00eentregul univers al cunoa\u0219terii lumii \u0219i vie\u021bii. Prin echilibrul armonios dintre ra\u021biunea clar\u0103 \u0219i profunzimea emo\u021bional\u0103, prin \u00eenalta moralitate \u0219i prin simpla bun\u0103tate care-i define\u0219te ac\u021biunile, Eugenia Bogatu, conferen\u021biar universitar, doctor \u00een filosofie, cercet\u0103toare, director de proiecte \u0219i autoare a peste 30 de articole publicate \u00een \u021bar\u0103 \u0219i peste hotare, \u00een exclusivitate, ne vorbe\u0219te despre rolul \u0219i importan\u021ba filosofiei, ca o necesitate uman\u0103 fundamental\u0103, la nivel de suflet \u0219i de minte.<\/strong><\/p>\n

Eugenia Bogatu<\/em><\/strong>: Sunt profesoar\u0103 de filosofie \u0219i cercet\u0103toare \u00een acest domeniu. Activitatea mea profesional\u0103 \u0219i pasiunea mea pentru filosofie \u00eemi define\u0219te, \u00een mare m\u0103sur\u0103, esen\u021ba mea uman\u0103 \u0219i este unul din sensurile vie\u021bii mele.<\/em><\/p>\n

– Cum filosofia promoveaz\u0103 o societate mai empatic\u0103 \u0219i mai incluziv\u0103?<\/strong><\/p>\n

– Filosofia \u00eenva\u021b\u0103 \u0219i promoveaz\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura despre virtu\u021bi, prin modul ei de a fi \u0219i prin modelele unor filosofi \u0219i paradigme filosofice. Oamenii care sunt educa\u021bi prin recurs la virtu\u021bile de baz\u0103 \u2013 Binele, Adev\u0103rul, Frumosul, Dreptatea constituie una dintre p\u0103r\u021bile cele mai empatice \u0219i mai incluzive. Deci, educa\u021bia filosofic\u0103 ar fi una dintre condi\u021biile de baz\u0103 ca o societate s\u0103 devin\u0103 c\u00e2t mai empatic\u0103 \u0219i mai incluziv\u0103.<\/p>\n

– Filosofia poate s\u0103 ne \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 rela\u021biile interumane \u0219i s\u0103 construiasc\u0103 o lume mai pa\u0219nic\u0103?<\/strong><\/p>\n

– Filosofia este \u0219i despre \u00een\u021belegerea \u0219i func\u021bionarea mai eficient\u0103 a rela\u021biilor interumane. Bunele rela\u021bii cu ceilal\u021bi semeni sunt despre chibzuin\u021b\u0103, cump\u0103tare, echilibru, armonie, bun\u0103tate. Toate acestea pot fi reg\u0103site doar \u00een societatea alc\u0103tuit\u0103 de oameni care au nivel \u00eenalt de educa\u021bie, implicit filosofic\u0103. Cunoa\u0219terea de sine contribuie \u0219i la \u00een\u021belegerea celuilalt, iar acest fapt reprezint\u0103 o condi\u021bie important\u0103 pentru rela\u021bii interumane de calitate \u0219i pentru cea mai bun\u0103 lume dintre lumile posibile.<\/p>\n

– Ce rol are filosofia \u00een educa\u021bia tinerilor \u0219i \u00een formarea lor ca indivizi \u0219i, la ce nivel este integrat\u0103 \u00een sistemul educa\u021bional?<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>– Filosofia are un rol foarte important \u00een formarea tinerei genera\u021bii. Astfel, este o condi\u021bie major\u0103 \u0219i decisiv\u0103 ca filosofia s\u0103 fie studiat\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu \u0219coala primar\u0103. Ar fi foarte util pentru elevii din \u0219coala primar\u0103 \u0219i gimnaziu s\u0103 fac\u0103 m\u0103car o or\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de filosofie pentru copii, iar elevii din liceu s\u0103 fac\u0103 filosofia pentru adolescen\u021bi. Astfel, la finalizarea liceului, elevii ar avea nu doar cuno\u0219tin\u021be fundamentale \u00een special la disciplinele la care sus\u021bin bacalaureatul, dar cel mai important ar fi c\u0103 ar avea cuno\u0219tin\u021be temeinice \u0219i la capitolele care \u021bin de educa\u021bie etic\u0103, educa\u021bie estetic\u0103, retoric\u0103, logic\u0103. Cel mai bine este integrat\u0103 filosofia la nivel de ciclu universitar. \u00cen colegii, universit\u0103\u021bi \u0219i academii, studen\u021bii au posibilitatea s\u0103 studieze filosofia, respectiv s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 cuno\u0219tin\u021be filosofice, implicit s\u0103 fie educa\u021bi filosofic.<\/p>\n

– Care sunt beneficiile studiului filosofiei \u00een formarea unui lider?<\/strong><\/p>\n

– Beneficiile studierii filosofiei sunt foarte mari pentru to\u021bi cei care fac acest lucru, indiferent c\u0103 sunt sau vor deveni \u00een viitor lideri sau subalterni. Important ca at\u00e2t liderii, c\u00e2t \u0219i subalternii s\u0103 aib\u0103 acea manifestare la nivel de atitudine \u0219i ac\u021biune, c\u00e2t mai autentic\u0103. Studiind filosofia, oamenii \u00eenva\u021b\u0103 despre empatie, toleran\u021b\u0103, bun\u0103tate necondi\u021bionat\u0103, autenticitate, sens, virtute, con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i despre multe alte aspecte interesante \u0219i utile pentru via\u021ba uman\u0103.<\/p>\n

– Cum putem reconcilia ra\u021bionalitatea cu emo\u021biile \u00een luarea deciziilor importante?<\/strong><\/p>\n

– Ra\u021biunea \u0219i emo\u021bia reprezint\u0103 esen\u021ba \u0219i energia min\u021bii \u0219i sufletului uman. Ele nu trebuie percepute ca 2 factori care se afl\u0103 \u00een antagonism. De fapt, ra\u021biunea \u0219i emo\u021bia constituie un \u00eentreg care se individualizeaz\u0103, \u00een fiecare caz aparte, \u00een dependen\u021b\u0103 de caracterul, temperamentul, personalitatea, educa\u021bia omului. Deseori, afectivitatea determin\u0103 ra\u021biunea s\u0103 cunoasc\u0103 \u00eentr-un ritm mai dinamic realitatea din jur prin intermediul unor no\u021biuni, judec\u0103\u021bi, ra\u021bionamente. La r\u00e2ndul ei, ra\u021biunea influen\u021beaz\u0103 st\u0103rile de spirit generate de afectivitate, moder\u00e2ndu-le, dup\u0103 caz, intensitatea manifest\u0103rii lor. Emo\u021biile nu trebuie inhibate, blocate, dar folosite \u00eentr-un mod inteligent din perspectiva energiei generate de c\u0103tre ele \u0219i de care at\u00e2t de mare nevoie are fiin\u021ba uman\u0103. Deciziile importante pot fi luate \u00een contextul unei conlucr\u0103ri dintre ra\u021biune \u0219i emo\u021bii.<\/p>\n

– Din punct de vedere filosofic, cum s\u0103 g\u0103sim echilibru \u00eentre idealuri \u0219i realitate?<\/strong><\/p>\n

– Pe parcursul vie\u021bii oamenii au \u00eentruchipate \u00een minte anumite pattern-uri mentale care condi\u021bioneaz\u0103 \u0219i influen\u021beaz\u0103 propria lor via\u021b\u0103. \u00cen dependen\u021b\u0103 de aceste pattern-uri, care sunt, de fapt, figurile parentale ale contextului de via\u021b\u0103 \u00een care s-au format, se formeaz\u0103 \u0219i anumite n\u0103zuin\u021be, tendin\u021be, aspira\u021bii, speran\u021be. Toate acestea contureaz\u0103 \u00een ansamblu ceea ce numim ideal. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, mai intervin pe parcurs \u0219i alte caracteristici care intervin datorit\u0103 educa\u021biei, dezvolt\u0103rii personale. Realitatea \u021bine de acel imediat senzorial, care are nevoie de un \u0219ir de caracteristici idealiste. Echilibrul ar trebui s\u0103 survin\u0103 \u00een mod firesc, \u00een caz contrar, se ajunge la discrepan\u021b\u0103 \u0219i disonan\u021b\u0103 cognitiv\u0103.<\/p>\n

– Ne poate sau nu ajuta filosofia s\u0103 dep\u0103\u0219im prejudec\u0103\u021bile \u0219i stereotipurile?<\/strong><\/p>\n

– Exerci\u021biul filosofic, prin recurs la metoda hermeneutic\u0103, poate s\u0103 contribuie la faptul ca anumite prejudec\u0103\u021bi, at\u00e2t la nivel individual, dar \u0219i colectiv s\u0103 fie \u00een\u021belese \u0219i deconstruite, pentru ca, \u00eentr-un final, s\u0103 fie dep\u0103\u0219ite. Acest lucru este posibil, \u00een special, c\u00e2nd oamenii elaboreaz\u0103 propriile judec\u0103\u021bi \u0219i ra\u021bionamente \u00een procesul de cunoa\u0219tere. G\u00e2ndirea critic\u0103 ar fi principalul factor necesar s\u0103 fie prezent \u00een acest proces de elaborare a propriilor judec\u0103\u021bi.<\/p>\n

– Totu\u0219i, ce \u00eenseamn\u0103 filosofia? Este un lux intelectual sau o necesitate uman\u0103 fundamental\u0103?<\/strong><\/p>\n

– Filosofia \u00eenseamn\u0103, din punctul meu de vedere, triada constituit\u0103 din 3 concepte \u2013 argumentare + interpretare + alegere. Exerci\u021biul filosofic dezvolt\u0103 capacitatea de argumentare \u0219i convingere prin recurs la instrumentele de logic\u0103. La r\u00e2ndul ei, logica, \u00een calitate de atribut esen\u021bial al filosofiei, ne \u00eenva\u021b\u0103 cum s\u0103 ne folosim de ra\u021biune \u00een toate activit\u0103\u021bile noastre. Interpretarea vizeaz\u0103 faptul c\u0103 toate experien\u021bele pe care le tr\u0103im genereaz\u0103 anumite \u00een\u021belegeri, respectiv sensuri ale tr\u0103itului. Din acest punct de vedere, hermeneutica, ca metod\u0103 a interpret\u0103rii, creeaz\u0103 un tandem cu metafizica. Alegerea se raporteaz\u0103 la faptul c\u0103 pe \u00eentreg parcursul vie\u021bii suntem \u00eenzestra\u021bi cu liberul arbitru. \u00cen dependen\u021b\u0103 de alegerile pe care le facem \u00een aceast\u0103 via\u021b\u0103, ni se contureaz\u0103 \u00eentreg parcursul nostru existen\u021bial. Filosofia \u00eenseamn\u0103 tematizarea \u0219i problematizarea cu referire la esen\u021ba, existen\u021ba \u0219i sensul vie\u021bii umane. Actul filosof\u0103rii porne\u0219te de la curiozitate \u0219i uimire \u00een raport cu un \u0219ir de aspecte, experien\u021be pe care le genereaz\u0103 via\u021ba \u00een multitudinea ei de contexte. Fiecare om, pe parcursul vie\u021bii sale, \u00een multe situa\u021bii ajunge s\u0103 filosofeze. Diferen\u021ba const\u0103 \u00een nivelul de filosofare, limbajul filosofic, argumentele, metodele la care se face recurs \u00een acest exerci\u021biu de natur\u0103 metafizic\u0103. Consider c\u0103 una dintre condi\u021biile esen\u021biale ale fiin\u021bei umane const\u0103 \u00een necesitatea vital\u0103 de metafizic\u0103. Iar aceast\u0103 necesitate este, de fapt, o necesitate de filosofie. Deci, filosofia reprezint\u0103 o necesitate uman\u0103 fundamental\u0103, la nivel de suflet \u0219i de minte.<\/p>\n

– Cum defini\u021bi fericirea \u0219i care este rolul ei \u00een via\u021ba noastr\u0103?<\/strong><\/p>\n

– Fericirea este despre starea de bine la nivel de suflet, spirit \u0219i minte. Fericirea \u00eenseamn\u0103 \u0219i binele pe care \u00eel putem aduce \u00een via\u021ba celorlal\u021bi. Deci, trebuie s\u0103 fii fericit pentru ca s\u0103 \u00eei po\u021bi face \u0219i pe al\u021bii ferici\u021bi. Fericirea mai depinde \u0219i despre sistemul de valori al fiec\u0103rui om.<\/p>\n

5 sfaturi relevante din filosofia vie\u021bii dvs.<\/strong><\/p>\n