![\"\"](\"https:\/\/bas-tv.md\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/martisor1festival.jpg\")
<\/p>\n\u00cen provincia Dacia reg\u0103sim miticul \u0219nur \u00eempletit ata\u0219at unei monede. Acesta era purtat de c\u0103tre femei, fetele tinere \u0219i copii ca sa atrag\u0103 s\u0103n\u0103tatea \u0219i norocul. Dacii considerau m\u0103rti\u0219orul o amulet\u0103 cu puteri solare \u0219i \u00eel purtau p\u00e2n\u0103 la \u00eenflorirea primului copac.<\/p>\n
De altfel, pe teritoriul Rom\u00e2niei, la Schela Cladovei \u00een judetul Mehedin\u021bi, au fost g\u0103site coliere cu pietricele de r\u00e2u vopsite \u00een alb \u0219i ro\u0219u. Aceste dovezi ale obiceiurilor str\u0103mo\u0219ilor no\u0219tri dateaz\u0103 de acum 8.000 de ani. Albul reprezenta puritatea apei \u0219i \u00een\u021belepciunea b\u0103rbatului, iar ro\u0219u \u2013 via\u021ba, s\u00e2ngele \u0219i femeia.<\/p>\n
Obiceiuri asem\u0103n\u0103toarea sunt \u00eent\u00e2lnite \u0219i \u00een Bulgaria, Macedonia sau Albania.<\/p>\n
La vecinii no\u0219tri, bulgari M\u0103r\u021bisorul este numit Marteni\u021ba \u0219i se pare c\u0103 are legatur\u0103 cu \u00eentemeierea primului hanat \u00een anul 681, la Dun\u0103re.<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te tradi\u021biile poporului rom\u00e2n, mai exista obiceiul ca mamele s\u0103 lege o moned\u0103 legat\u0103 cu un \u0219nur \u00eempletit \u00een culorile alb \u0219i ro\u0219u la m\u00e2na copiilor, aceast\u0103 amulet\u0103 protej\u00e2ndu-i pe cei mici de boli, de deochi \u0219i de ghinion.<\/p>\n
\u00cens\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te Moldova, se \u015ftie, c\u0103 din vechime str\u0103mo\u015fii no\u015ftri s-au folosit de un calendar special, a\u015fa-numitul calendar popular agricol, ce oglindea nemijlocit schimb\u0103rile din natur\u0103 \u015fi care orienta oamenii \u00een efectuarea lucr\u0103rilor de c\u00e2mp. Conform acestui calendar, \u00eenceputul anului \u00een Europa de Sud era considerat luna martie, care coincidea cu sosirea prim\u0103verii \u015fi re\u00eenvierea naturii.<\/p>\n
<\/p>\n
O atitudine deosebit\u0103 fa\u0163\u0103 de culori, \u00eendeosebi pentru culoarea ro\u015fie \u015fi alb\u0103, aveau str\u0103mo\u015fii no\u015ftri.\u00a0\u00a0Vopseaua ro\u015fie se aducea \u00een Moldova de peste hotare la un pre\u0163 mare \u015fi vopsitul \u00een ro\u015fu costa de c\u00eeteva ori mai scump dec\u00eet \u00een alte culori. Cu vremea, \u00eens\u0103, me\u015fteri\u0163ele populare au \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 ob\u0163in\u0103 culoarea ro\u015fie, folosind r\u0103d\u0103cini de sov\u00eerf, tulpina de m\u0103r s\u0103lbatic, insecte, etc., astfel, culoarea ro\u015fie, care c\u00eendva era at\u00eet de atr\u0103g\u0103toare, dar interzis\u0103 \u015fi scump\u0103, \u00een ultimele dou\u0103 secole devine accesibil\u0103.<\/p>\n
Sintetiz\u00eend multiplele semnifica\u0163ii ale culorilor de ro\u015fu \u015fi alb, care stau la baza m\u0103r\u0163i\u015forului, putem afirma c\u0103 au fost g\u0103site \u015fi \u00eembinate cele mai reu\u015fite \u015fi frumoase culori, dovedindu-ne o g\u00eendire profund\u0103 \u015fi simbolic\u0103, ce am mo\u015ftenit-o de la str\u0103mo\u015fi. \u015ei nu numai bucuria pentru sosirea de venirea prim\u0103verii \u015fi re\u00eenvierea naturii, dar \u015fi multe alte cauze \u015fi valori spirituale, no\u0163iuni \u015fi st\u0103ri l\u0103untrice au servit la \u00eenr\u0103d\u0103cinarea frumoasei tradi\u0163ii pur-populare \u2212 a m\u0103r\u0163i\u015forului. Simbolul manifest\u0103rilor de bucurie \u015fi s\u0103rb\u0103toare \u00een pragul prim\u0103verii este o mic\u0103 bijuterie \u00een care s\u00eent codificate multiple semnifica\u0163ii cu un mesaj informativ secular \u00eembog\u0103\u0163it cu motive contemporane.<\/p>\n
![\"\"](\"https:\/\/bas-tv.md\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/martisor-1-martie.jpg\")
<\/p>\n
M\u0103r\u0163i\u015foarele se ag\u0103\u0163au la piept la\u00a01 martie<\/a>\u00a0\u015fi se purtau p\u00een\u0103 la\u00a01 aprilie<\/a>. De scoaterea m\u0103r\u0163i\u015forului de asemenea s\u00eent legate un \u015fir de obiceiuri. C\u00eend se lua din piept, m\u0103r\u0163i\u015forul se lega de un pom care da \u00een floare, ca fata s\u0103 fie frumoas\u0103 ca floarea pomului, \u201es\u0103 fiu b\u0103laie ca floarea \u015fi rumen\u0103 ca vi\u015fina\u201d, doreau ca pomul \u201es\u0103 dea road\u0103 bogat\u0103\u201d. Tot cu sens simbolic firele de m\u0103r\u0163i\u015for erau \u0163esute \u00een covor sau l\u0103icer. \u00cen multe p\u0103r\u0163i m\u0103r\u0163i\u015forul se ascundea \u00eentr-un bulg\u0103r mic \u015fi jilav de p\u0103m\u00eent, pe care \u00eel aruncau pe acoperi\u015ful casei, pentru a ademeni cocorii s\u0103-\u015fi fac\u0103 cuib \u00een preajma caselor din sat. Mul\u0163i oameni cred c\u0103, dac\u0103 \u00een sat \u00ee\u015fi face cuib un cocost\u00eerc \u2212 satul e cu noroc. cuibul de cocost\u00eerci era p\u0103zit cu grij\u0103 de s\u0103teni \u015fi se credea, c\u0103 dac\u0103 cineva ar \u00eendr\u0103zni s\u0103-l strice, atunci asupra satului se vor abate un \u015fir de nenorociri.<\/p>\n At\u00e2t de important pentru noi, este acest mic obiect artizanal, \u00eenc\u00e2t am denumit unul dintre cele mai mari festivaluri interna\u021bionale din republica noastr\u0103 cu numele de \u201cM\u0103r\u021bi\u0219orul\u201d. Fiind selectat \u015fi reu\u015fit valorificat, m\u0103r\u0163i\u015forul str\u0103mo\u015fesc a stat la originea multor s\u0103rb\u0103tori frumoase din republic\u0103. Festivalul Interna\u0163ional \u201em\u0103r\u0163i\u015for\u201d \u00eencep\u00eend cu anul 1967 la ini\u0163iativa Ministerului Culturii are loc anual \u00een Republica Moldova.<\/p>\n Autor: aliona Lupa\u0219co<\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen provincia Dacia reg\u0103sim miticul \u0219nur \u00eempletit ata\u0219at unei monede. Acesta era purtat de c\u0103tre femei, fetele tinere \u0219i copii ca sa atrag\u0103 s\u0103n\u0103tatea \u0219i norocul. Dacii considerau m\u0103rti\u0219orul o amulet\u0103 cu puteri solare \u0219i \u00eel purtau p\u00e2n\u0103 la \u00eenflorirea primului copac. De altfel, pe teritoriul Rom\u00e2niei, la Schela Cladovei \u00een judetul Mehedin\u021bi, au fost […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":23565,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[570,198],"tags":[],"class_list":["post-23560","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-in-moldova","category-social"],"yoast_head":"\n![\"\"](\"https:\/\/bas-tv.md\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/festival.jpg\")
<\/p>\n