Pasca este mai mult dec\u00e2t un produs tradi\u021bional, este un adev\u0103rat simbol cosmogonic al lumii. Fiecare element al acestei p\u00e2ini speciale, care define\u0219te masa de Pa\u0219ti, are o explica\u021bie simbolic\u0103 profund\u0103, spre deosebire de cozonac, care este mai degrab\u0103 un desert, a declarat pentru IPN Raisa Osadci, etnolog, cercet\u0103tor \u0219tiin\u021bific, Institutul Patrimoniului Cultural.<\/p>\n
Pasca tradi\u021bional\u0103 cu br\u00e2nz\u0103 \u00ee\u0219i are r\u0103d\u0103cinile ad\u00e2nc \u00een trecut. \u201eAvem inclusiv \u00een Vechiul Testament informa\u021bii despre pasca str\u0103veche, pasca la evrei, care con\u021binea doar ap\u0103, f\u0103in\u0103 \u0219i sare. Exact acelea\u0219i informa\u021bii g\u0103sim despre str\u0103moa\u0219a p\u0103\u0219tii de la noi, aluatul c\u0103reia con\u021binea doar ap\u0103, f\u0103in\u0103 \u0219i sare\u201d, a men\u021bionat Raisa Osadci.<\/p>\n
Transmis\u0103 din genera\u021bie \u00een genera\u021bie, pasca este \u0219i azi unul din cele mai importante elemente ale s\u0103rb\u0103torilor de Pa\u0219ti. Pasca din zona de Nord \u0219i Centru a Moldovei, at\u00e2t \u00een partea st\u00e2ng\u0103, c\u00e2t \u0219i dreapta Prutului, are o form\u0103 clasic\u0103. \u201e Ea con\u021bine o turt\u0103 de form\u0103 circular\u0103, pe marginile c\u0103reia este pus un colac, de obicei din dou\u0103 vi\u021be. Pe mijloc este pus\u0103 o cruce, care une\u0219te marginile acestui cerc, iar spa\u021biile formate sunt completate cu br\u00e2nz\u0103 de vaci, ou \u0219i sare\u201d, sus\u021bine cercet\u0103torul \u0219tiin\u021bific.<\/p>\n
Pasca se coace, tradi\u021bional, \u00een Joia Mare, ziua \u00een \u201e care se deschid cerurile\u201d \u0219i este plin\u0103 de con\u021binut simbolic \u00een cadrul Ciclului Pascal. \u201eOrice cerc este un simbol al divinit\u0103\u021bii, pentru c\u0103 noi consider\u0103m c\u0103 din divinitate lumile s-au f\u0103cut. Astfel, \u0219i pasca este un simbol cosmogonic al lumii \u0219i acea vi\u021b\u0103 pus\u0103 \u00een jur ca o cunun\u0103 semnific\u0103 aderarea la divinitate. Semnul crucii din mijloc este un semn preluat de cre\u0219tinism \u0219i semnific\u0103 locul de intersec\u021bie unde se afl\u0103 divinitatea. Iar ramurile acestei cruci indic\u0103 rota\u021bia lumii, fiind cea mai simpl\u0103 formul\u0103 a rozetei\u201d, a men\u021bionat Raisa Osadci.<\/p>\n
Potrivit etnologului, \u00een mijlocul rozetei s-ar afla divinitatea, care mi\u0219c\u0103 lumile \u0219i care are capacitatea de a trece lumile dintr-o stare \u00een alta. \u201eExact la Pa\u0219ti, se consider\u0103 c\u0103 de Joia Mare se deschid cerurile \u0219i se \u00eenchid abia la Rusalii. Adic\u0103 ar fi un spa\u021biu de timp c\u00e2nd se dep\u0103\u0219e\u0219te rigiditatea dintre st\u0103ri. \u0218i atunci, r\u0103posa\u021bii sunt invita\u021bi s\u0103 vin\u0103 \u00een lumea aceasta \u0219i se face de Pa\u0219tele Blajinilor un osp\u0103\u021b pentru ei\u201d, a relatat Raisa Osadci.<\/p>\n
\u0218i br\u00e2nza este un element indispensabil. \u201e Br\u00e2nza este un produs lactat, iar laptele este unul din cele mai importante alimente, l\u00e2ng\u0103 miere \u0219i gr\u00e2u. \u00cen mitologia noastr\u0103, acesta este produsul care asigur\u0103 re\u00eenvierea\u201d. Chiar \u0219i sarea are o explica\u021bie simbolic\u0103. \u201e Este un produs care con\u021bine cristale, energii \u00eenalte \u0219i are un efect de purificare. Iar oul care are multiple valen\u021be mitologice, este un simbol al lumilor, care au \u00een centrul g\u0103lbenu\u0219ul \u2013 divinitate \u0219i alte \u00eenveli\u0219uri, care arat\u0103 structura lumii\u201d, a mai spus Raisa Osadci.<\/p>\n
Dar sunt \u0219i zone \u00een care pasca a luat alte forme. \u00cen unele localit\u0103\u021bi din nordul Moldovei, dar \u0219i Bucovina se face pasc\u0103 p\u0103trat\u0103, cu br\u00e2nza mai s\u0103rat\u0103, dar cu aceea\u0219i \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 simbolic\u0103, \u201e 4\u201d fiind cifra \u00eemplinirii. Iar \u00een partea de sud a Basarabiei, \u00een noaptea de Pa\u0219ti, oamenii merg la biseric\u0103 \u0219i iau p\u00e2ine sfin\u021bit\u0103. \u201eTradi\u021bia vine din perioada sovietic\u0103, c\u00e2nd erau \u00eenchise bisericile, se duceau c\u00e2\u021biva b\u0103rba\u021bi \u00eentr-o localitate \u00een care era biseric\u0103 \u0219i aduceau p\u00e2ine sfin\u021bit\u0103 pentru \u00eentreaga localitate\u201d, spune Raisa Osadci.<\/p>\n
\u0218i cozonacul, o coptur\u0103 dulce cu nuci sau stafide, \u0219i-a f\u0103cut \u00een timp loc pe masa de Pa\u0219ti, dar potrivit etnologului, are mai pu\u021bin\u0103 valen\u021b\u0103 simbolic\u0103. \u201eLa Pa\u0219ti se f\u0103cea cozonacul pus \u00eentr-un vas mic sau can\u0103, \u00eens\u0103 nu era o form\u0103 specific\u0103, ci doar una comod\u0103 pentru putea fi dat\u0103 de poman\u0103, \u00een special copiilor\u201d.<\/p>\n
Totu\u0219i, sunt \u021b\u0103ri \u00een care cozonacul a devenit o coptur\u0103 tradi\u021bional\u0103 de Pa\u0219ti, precum Rom\u00e2nia \u0219i Bulgaria. O pr\u0103jitur\u0103 asem\u0103n\u0103toare este Colomba Pasquale, o pr\u0103jitur\u0103 specific\u0103 s\u0103rb\u0103torii de Pa\u0219ti \u00een Italia. \u00cen Grecia este o p\u00e2ine rotund\u0103 cu maia, numit\u0103 Artos, care se coace \u00een prima zi de Pa\u0219ti. Iar etiopienii m\u0103n\u00e2nc\u0103 pe toat\u0103 perioada s\u0103rb\u0103torilor pascale – dabo, o p\u00e2ine rotund\u0103, \u00eendulcit\u0103 cu miere. Or, potrivit cercet\u0103torului, tradi\u021bii similare pot fi g\u0103site de la un col\u021b \u00een altul al lumii, pentru c\u0103 to\u021bi c\u00e2ndva am avut acelea\u0219i origini.<\/p>\n